Harta infracționalității Mai sunt interlopi în Constanța? Ce spune prim-procurorul Mihai Stanciu, de la Parchetul Judecătoriei

• „Acum mulți ani, anumite cartiere erau recunoscute ca fiind rău famate, cu predispoziție pentru comiterea de infracțiuni. În ultimii ani, am văzut că dezvoltarea imobiliară a luat avânt în oraș. Zonele mărginașe au devenit de interes, s-au contruit blocuri, ansambluri rezidențiale. Lumea care nu ar fi fost predispusa, în general, la comiterea de infracțiuni s-a mutat în acele zone“.
• „Fie pentru câștigarea unei zone de influență sau protejarea zonei respective, aș putea spune că nu știu dacă mai putem vorbi despre interlopi în sensul pe care îl știam acum zece ani. Persoane care se ocupă în general cu comiterea de infracțiuni avem, dar poate nu în sensul de interlopi”.

Mihai Alexandru Stanciu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, a explicat pentru ZIUA de Constanța, în cadrul unui interviu online, vineri, 12 martie, de la ora 10.30, în direct pe www.ziuaconstanta.ro, cum s-a reflectat lockdown-ul național (și interdicțiile pe care le-au adus) în activitatea procurorilor. De asemenea, Mihai Alexandru Stanciu a vorbit despre „harta infracționalității“ în Constanța, dar și despre „interlopii“ de la noi din oraș.


Întrebări redacție:
 

1. Domnule prim procuror, România tocmai a „serbat“ un an de când noul Coronavirus a schimbat ordinea lucrurilor în țară. Am trecut prin lockdown național, stare de urgență, carantină zonală, stare de alertă, izolare și încă nu s-a terminat. Cum s-au reflectat aceste stări (și interdicțiile pe care le-au adus) în activitatea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța?

Pandemia a produs cu siguranţă schimbări în toate domeniile din ţara noastră, cum a produs şi la nivel internaţional. Cu toate că cele mai afectate au fost domeniul economic şi cel medical, care au resimţit din plin criza generată de noul virus, efectele pandemiei s-au resimţit destul de adânc şi în sistemul juridic. Pentru a se încerca împiedicarea răspândirii virsului, în domeniul juridic au fost emise o serie de legi şi dispoziţii interne care au vizat în general reducerea interacţiunii umane, fie că vorbim de cea dintre organele judiciare şi justiţiabili, fie că ne referim chiar la cea dintre organele judiciare, precum poliţie – parchet, parchet - instanţă.
Cum este poate şi firesc, orice eveniment negativ are capacitatea de a scoate la iveală şi aspecte pozitive. În concret, pandemia a produs din punctul meu de vedere o schimbare de comportament şi de mentalitate în rândul populaţiei, inclusiv în rândul sistemului judiciar, care a înţeles că este necesar să se adapteze şi să apeleze cu titlu de regulă şi nu doar excepţional la proceduri moderne de înfăptuire a actului de justiţie, în acord cu nivelul actual de tehnologizare a societăţii, măsuri care în parte erau prevăzute de legislaţia în vigoare dinainte de apariţia pandemiei, măsuri precum utilizarea poştei electronice pentru primirea şi comunicare de acte sau utilizarea videoconferinţei

2. Bilanțul realizat la nivelul unităților de anchetă din țară a situat Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța pe locul doi național în ceea ce privește trimiterile în judecată. Cum este privit acest rezultat din interior, de către dumneavoastră și colegii dumneavoastră? 955 de dosare trimise în instanță reprezintă un rezultat bun sau mai este de lucru?


Rezultatul este unul foarte bun, care ne onorează şi arată foarte clar că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa se lucrează. Este adevărat că în anul 2019 am reuşit să ocupăm locul I pe ţară cu un număr de 1085 de trimiteri în judecată, dar este important de menţionat că în anul 2020 nu am soluţionat mai puţin pentru că ne-am relaxat, ci pentru că pandemia a adus cu sine o scădere generală a numărului de cauze noi înregistrate, cu aproximativ 2.000 de cauze. O posibilă cauză ar putea consta în aceea că limitarea interacţiunii umane şi ţinerea populaţiei în case au condus la o scădere a încălcărilor normelor de convieţuire socială. Un exemplu ar fi scăderea cauzelor penale având ca obiect infracţiunile la regimul circulaţiei.


3. Dintotdeauna, Parchetul Judecătoriei Constanța a fost una dintre unitățile de anchetă cu multe dosare pe rol și mai puțini procurori pentru a le investiga. În prezent, care este situația? La momentul actual, sunt suficienți anchetatorii care își desfășoară activitatea aici pentru a gestiona toate cauzele?


Aşa este, din păcate situaţia generală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa a fost caracterizată cel puţin în ultimii 10 ani de o disproporţie între numărul mare de cauze şi numărul redus de procurori.. Parchetul este prevăzut cu o schemă de 27 de funcţii de execuţie şi 3 funcţii de conducere, dar în concret niciodată schema nu a fost ocupată în integralitate. În prezent, situaţia se prezintă relativ bine, fiind ocupate 22 de posturi de procuror şi cele 3 funcţii de conducere, cu precizarea că 9 funcţii de execuţie sunt ocupate de procurori stagiari, cu privire la care nu există certitudinea că vor dori să continue la Constanţa şi după definitivarea în profesie.

4. De când datează cel mai vechi dosar aflat încă în faza de anchetă la Parchetul Judecătoriei Constanța, ce obiect are și când estimați că s-ar putea finaliza acesta?



Cel mai vechi dosar aflat în faza de urmărire penală datează din anul 2012, priveşte o infracţiune de abandon de familie şi estimez că va fi soluţionat cât de curând. Este important să precizez că acesta a mai fost anterior soluţionat de 3 ori, dar judecătorul de cameră preliminară a admis plângerile formulate de persoana vătămată împotriva soluţiilor de clasare şi a dispus completarea cercetărilor. Cauza nu este una complexă, dar implică anumite elemente de extraneitate, cu o ţară cu care România nu are încheiate tratate de cooperare judiciară internaţională.

5. Pentru a reveni un pic la capitolul „coronavirus“, anul 2020 a adus cu el și cauzele privind zădărnicirea combaterii bolilor. Care este situația dosarelor cu acest obiect care se află ori s-au aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța?


De la începutul pandemiei s-au înregistrat un număr de 26 de cauze având ca obiect cercetarea infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, dintre care au fost soluţionate 6, iar restul de 20 se află încă în faza de urmărire penală, pentru soluţionarea acestora fiind necesară finalizarea anchetei epidemiologice.

6. Ați putea aprecia dacă, în ultimii doi ani, s-a înregistrat o scădere a dosarelor cu un anumit obiect, de pildă poate cele privind faptele de loviri sau alte violențe, ori ultrajul contra bunelor moravuri sau cu alte obiecte?


Din analiza comparativă a situaţiilor statistice aferente anilor 2019 şi 2020 constatăm că tendinţă generală de scădere a numărului de cauze noi înregistrate, s-a răsfârns asupra tuturor categoriilor de infracţiuni. Cu titlu de exemplu, cauzele având ca obiect infracţiuni contra persoanei au cunoscut o scădere de la aproximativ 4.000 de cauze la 3.400 de cauze, cele contra patrimoniului de la aproximativ 6.200 de cauze la 5.200 de cauze, cele contra siguranţei publice, unde le regăsim şi pe cele privind circulaţia pe drumurile publice, de la aproximativ 1.300 de cauze la 1.050 de cauze, iar cele contra autorităţii de la 50 de cauze la 40 de cauze.

7. Parchetul Judecătoriei Constanța are în lucru și dosarul deschis in rem cu privire la distrugerea apartamentului de pe bulevardul Mamaia, care a luat foc la data de 16 februarie 2021. Ce ne puteți spune despre mersul anchetei, având în vedere că acest caz a fost mediatizat la nivel național?


În urma incidentului la care faceţi referire şi care a fost intens mediatizat în presa locală şi naţională, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa s-a înregistrat un dosar penal având ca obiect cercetarea faptelor de distrugere şi ucidere din culpă şi care nu priveşte eventuale nereguli comise cu ocazia intervenţiei pompierilor, parchetele de pe lângă judecătorii neavând competenţă personală să cerceteze militari. Dosarul se află în cercetare la poliţie şi avem în vedere să finalizăm urmărirea penală cât de curând posibil. Până la acest moment au fost efectuate actele ce impuneau celeritate, precum cercetarea locului faptei, audierea de persoane sau examinarea cadavrul. După primirea raportului privind cauzele producerii incendiului şi a celui de necropsie, se vor efectua şi alte probe a căror necesitate va rezulta din analiza acestora, după care se va dispune o soluţie în cauză.


8. Ce așteptări aveți pentru anul 2021, în ce privește activitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța?


Cel mai important este ca ca întregul colectiv din cadrul parchetului să aibă parte de sănătate, pentru a putea să îşi desfăşoare activitatea în linişte. În ceea ce priveşte activitatea propriu-zisă, în general îmi doresc ca fiecare cauză să fie tratată cu responsabilitate şi profesionalism, cu conştiinţa că dosarele privesc în primul rând relaţiile dintre oameni, astfel încât este important ca adevărul judiciar stabilit pe bază de probe să fie cât mai aproape de adevărul factual. Justiţia este fără doar şi poate un serviciu în interesul cetăţeanului. În particular, îmi doresc să menţinem acelaşi nivel ridicat de soluţionare a cauzelor şi să reducem pe cât de mult posibil durata în care dosarele penale se află în faza de urmărire penală, dar cu asigurarea standardelor de calitate, în sensul de a respectare cât mai fidelă a dispoziţiilor legale.

9. Comisia de examinare v-a notat cu 10 la proiectul managerial prezentat în cadrul concursului pentru funcție pe care o dețineți. Cât de ușoară ori, dimpotrivă, cât de grea s-a dovedit implementarea proiectului până acum?


Notarea cu 10 la proiectul managerial a fost o reuşită personală cu care mă mândresc, care pe lângă bucuria firească, m-a responsabilizat să aduc la îndeplinire cât mai fidel obiectivele prevăzute în proiect. Implementarea soluţiilor propuse la deficienţele constatate a început cu mult înainte de a fi scrise în proiectul managerial, încă din momentul delegării mele în această funcţie, în luna mai 2019, când am realizat o radiografie a stării de la acel moment a parchetului, ocazie cu care am identificat principalele deficienţe şi am conceput şi implementat soluţiile pe care le-am considerat adecvate pentru îndreptarea acestora. Astfel, consider că implementarea proiectului susţinut la sfârşitul anului 2020 a început cu un an în urmă şi va continua într-un mod natural pe parcusul mandatului meu.


Întrebare Raluca Aida ABBAS:

La nivelul municipiului Constanța, se mai poate discuta despre o hartă a infracționalității?

„În general, un anumit gen de infracțiuni și poate ne referim la cele de violență sau contra patrimoniului sunt generate de populația care locuiește într-o anumită zonă. Într-adevăr, acum mulți ani, anumite cartiere erau recunoscute ca fiind rău famate, cu predispoziție pentru comiterea de infracțiuni. În ultimii ani, am văzut că dezvoltarea imobiliară a luat avânt în oraș. Zonele mărginașe au devenit de interes, s-au contruit blocuri, ansambluri rezidențiale. Lumea care nu ar fi fost predispusa, în general, la comiterea de infracțiuni s-a mutat în acele zone. Astfel încât, din punctul meu de vedere, s-a diluat aceasta focalizare a infracționalității pe anumite zone. Deci, nu știu, dacă am mai putea vorbi cum vorbeam acum câțiva ani despre anumite zone ca fiind rău famate.”


„ S-au schimbat și obiceiurile oamenilor. Nu prea mai vedem lume care să stea pe stradă, în fața blocului, la bar. Acum totul este mai mult în mediul online și practic nu te mai întălnești cu indivizi predispuși la infracțiuni”.
 

Întrebare: Mai putem discuta despre interlopi în Constanța, acum?

„Dacă prin interlopi înțelegem persoane care au o predispoziție spre comiterea de infracțiuni în vederea de-a obține venituri ilicite și orice alte infracțiuni în legătură cu obținerea acestor venituri. Fie pentru câștigarea unei zone de influență sau protejarea zonei respective, aș putea spune că nu știu dacă mai putem vorbi despre interlopi în sensul pe care îl știam acum zece ani. Persoane care se ocupă în general cu comiterea de infracțiuni avem, dar poate nu în sensul de interlopi.” „Nu cred că mai avem câțiva foarte bine individualizați, poate doar cu tendințe de interlop, dar la nivelul acesta”, a conchis Mihai Alexandru Stanciu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.

Raluca Aida ABBAS este studentă în anul II la Facultatea de Litere a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.


Citește și

Interviu online cu Ionuţ Carasca, avocat în cadrul Baroului Constanţa
Modificările legii dării în plată. Aspecte esențial

Cele mai grele decizii care trebuie luate într-o situaţie de criză. Pericolul iminent al fiecărei misiuni. Interviu cu negociatorii oficiali ai IPJ Constanţa (video)