Interviu online Pictorul și graficianul profesionist Bianca Paraschiv - Sunt sinceră cu mine, creez ceea ce mă reprezintă și mă împlinește spiritual și artistic!

• Bianca Paraschiv, în vârstă de 25 de ani, este un artist emergent ce se exprimă plastic prin intermediul picturii și al graficii. Subiectele care o inspiră cel mai mult sunt filosofia, psihologia și arhitectura. Ea îmbină artele grafice cu pictura.  
• Care este rolul și importanța educației în formarea unui artist plastic?
• Ce rol are arta plastică în societatea contemporană și cum va ecolua în viitor exprimarea artistică?
• Cum contribuie arta la dialogul cultural și social mai larg?
• Am discutat despre aceste aspecte joi, 5 aprilie, în cadrul unui interviu online în direct pe www.ziuaconstanta.ro, cu pictorul și graficianul profesionist Bianca Paraschiv.

                           
Bianca Paraschiv este absolventă a Universității Naționale de Arte din București, licență-2020, secția Pictură și a programului de Master „Strategii de reprezentare plastică în pictură”- 2022. A participat la peste aproximativ 70 de expoziții de artă de grup organizate de galerii și muzee cunoscute din țară și din străinătate, evenimente de forma Saloanelor, Bienalelor sau Galelor din cadrul Competițiilor de Arta.

ănă în prezent, artista a avut trei expoziții personale de artă (București - România; Teheran-Iran). Subiectele care o inspiră cel mai mult sunt filosofia, psihologia și arhitectura. Ea îmbină artele grafice cu pictura. În ultimii trei ani, Bianca a obținut 18 premii și recunoasteri internaționale și naționale, în domeniul Artelor plastice, în Italia, Spania, SUA, Canada, Anglia, Belgia și România. Lucrările și colaborările sale au apărut în numeroase cataloage de artă și reviste din țară și din străinatate.
 
Anul trecut, în luna mai, a câștigat marele Premiu la categoria Arte în cadrul Galei Excelenței Acamice LSRS - Liga Studenților Romani din Străinătate, ediția a XIV-a, proiect realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
 
 
Ce te-a inspirat să devii artist plastic și cum ai început să lucrezi în acest domeniu?
 
De mică am avut inclinații artistice, începând cu studiul pianului, apoi al baletului clasic și contemporan, culminând cu recunoașterea adevăratei mele vocații, și anume arta plastică. Am început sa studiez grafică și pictură la vârsta de 16 ani. Până atunci am fost autodidactă în acest domeniu, desenam foarte mult în copilărie și adolescență, era activitatea în care mă regăseam total.

La 15 ani am înțeles că aceasta este calea mea și am început să aprofundez bazele tehnice și conceptuale ale sferei artistice, reușind să vând prima mea lucrare de pictură în S.U.A.  Am fost încurajată și susținută întotdeauna de părinți, în oricare direcție artistică dintre cele enumerate, fapt ce m-a ambiționat și m-a determinat să evoluez într-un ritm accelerat, dar natural, în orice am înțreprins. Cred că parcursul meu artistic are o bază solidă datorită reinventării continue cu care m-am obișnuit și la care m-am expus constant.
 


Care sunt temele sau motivele principale pe care le explorezi în lucrările tale artistice?
 
Ma inspiră tot ceea ce poate fi transpus vizual într-o formă estetică, tot ceea ce simt că se aliniază cu ordinea sau, contrar, cu dezordinea mea lăuntrică. Inspirația este ca un „flash” resimțit brusc în ființă. Este un moment de nemărginire creatoare, comprimat în delimitările timpului finit.  Pentru mine, inspirația survine fie din nucleul unei emoții puternice, al unei trăiri deosebite, fie din domenii vaste și plurivalente precum filosofia și psihologia, fie din structuri antropice sau naturale, din arhitectură- despre care Brâncuși spunea, în mod metaforic, că este „sculptură locuită”, ori din texturi ale naturii și captivantă anatomie umană.

Eu văd lucrurile materiale și imateriale într-o continuă legătura, pe care încerc să o redau în lumea văzută prin culoare și formă, pe pânză. Întrucât lucrez în serii, proiectele mele au denumiri precum „Architectures of the soul”, „Ruina Animae”, „Art as Artificial Paradise” și „True colours”, ea fiind seria de picturi încă în lucru.  Aceste surse de inspirație sunt translatate, inițial, într-un limbaj intrinsec, și ulterior într-unul plastic, dublat de încărcătură afectivă și sens.
 
Ce tehnici sau materiale preferi să folosești în creațiile tale și de ce?

Îmi place să diversific tehnica și să creez texturi noi, așa că încerc să îmi extind metodele de lucru dincolo de granițele convenționale, îmbinând artele grafice cu pictura, utilizând o varietate de medii, inclusiv acrilic, ulei, cărbune, liner și pasteluri pentru a reda un efect plastic cât mai convingător.

 
Cum îți planifici procesul creativ? Ai o anumită rutină sau abordezi fiecare proiect diferit?
 
De obicei, am o idee generală despre cum vreau să arate următoarele mele lucrări, încă dinainte de a începe partea practică propriu-zisă. Procesul creativ are, în cazul meu, următoarele etape: inițial documentarea despre subiectul ales și deprinderea unor idei principale, alegerea unor simboluri și motive pe care să le integrez în compoziții, ulterior realizarea unor schițe și alegerea paletei cromatice. Apoi încep pictura. De obicei, pictez pe rând cate o lucrare, nu mai multe concomitent. Abordez ficare proiect respectând aceste obiceiuri pe care mi le-am format. Ceea ce este interesant la procesul creativ este că, deși are o oarecare ordine și parte de rutină, întotdeauna pare diferit și reinventat, pentru că subiectul se schimbă și lucrările au o lume proprie în care uiți de realitatea cotidiană. Această diversitate și alternantă a temelor și a compozițiilor picturale denotă în mod recurent prospețime.
 

Cum vezi relația dintre arta ta și publicul care o întâlnește? Cum poți influența feedback-ul publicului lucrărilor viitoare?

Relația privitor- opera de artă este una circulară, este o experiență estetică privată, personală, iar în contextul emiterii judecăților de gust bazate pe preferințe proprii, aș spune chiar că deprinde un caracter egocentric. Dacă perspectiva corespunzătoare secolelor trecute se ghida după conceptul de “gust” în ceea ce privește arta, atunci se poate spune că secolul XX a avut un caracter fenomenologic. Spre exemplu, filosofii vremii s-au debarasat de această viziune estetică și au ales să privească mai departe de aura individualistă a ideii de gust și au început să caute adevărul dictat de opera de artă. Bineînțeles, aceasta este doar una dintre viziunile și perspectivele asupra artei pe care le putem enunța.

Atunci când interacționăm cu o lucrare de artă, avem o multitudine de idei și judecăți de gust ce fuzionează în propriul cadru mental și sufletesc, iar privind strict la interacțiunea pe care privitorii o au cu lucările mele, pot spune că cea mai des auzită părere ar fi aceea că oricat de mult ar privi o pictură, tot mai au de descoperit ceva în amalgamul de detalii distribuite în compoziția operei respective. De asemenea, am constatat cu bucurie, în cadrul expozițiilor la care am participat, faptul că oamenii se lasă purtați de povestea fiecărei lucrări și caută să îi afle misterul, dar și faptul că starea lor se îmbogățește cu acestea și le preschimbă dinamica sufletească. Relația publicului cu arta mea este astfel, una specială, deoarece conexiunea stabilită între privitor și lucrare survine din curiozitatea evocată de misterul acesteia, ceea ce stârnește pasiune și interes pentru a-i descoperi adevarul și valențele multiple.


Cât despre influențarea feedback-ului publicului în cazul lucrărilor viitoare, aș spune că nu încerc să am vreo influență asupra părerii colective sau individuale a privitorilor. Sunt, în primul rând, sinceră cu mine și creez ceea ce mă reprezintă și mă împlinește spiritual și artistic, așă că publicul sau comunitatea celor care empatizează și sunt în asentiment cu viziunea mea asupra lumii, va veni de la sine.
 
Care sunt provocările cu care te confrunți în cariera ta artistică și cum le depășești?
 
O primă provocare ar fi aceea a lipsei galeriilor de artă, dacă ne raportăm la cadrul urban al orașului Constanța. Publicul local nu este suficient îndrumat și încurajat în direcția sectorului cultural, iar acest lucru determină distribuirea neregulată a zonelor de interes artistic către alte orașe. Revenind la dificultăți pe are le întâmpin la nivel personal și la soluțiile pentru acestea, aș menționa perioadele de pauză pe care am învățat că este benefic să le alternez cu cele de lucru intens în atelier, deoarece în mod contrar intervine suprasolicitarea și implicit, scăderea randamentului. Astfel creez un ritm de lucru mai eficient și care îmi permite să mă bucur și mai mult de lumea artei atunci când revin la procesul de creație.
 
Există vreo lucrare sau proiect în care ai lucrat care are o semnificație specială pentru tine?
 
Pun suflet în fiecare proiect artistic și în fiecare lucrare pe care o realizez, însă pot spune că proiectul meu de suflet este „Ruina Animae”, început în anul 2018. Asociez acest proiect cu metamorfozele produse în mintea și în structura mea lăuntrică de la vremea aceea. Coincide cu contextul începutului studenției la UNArte București, al schimbării mediului, orașului, comunității, prietenilor și priorităților mele, a perspectivelor asupra lumii și asupra vieții, pe care le-am redefinit și le-am privit cu alți ochi.

Schimbarea s-a produs la nivel mental, în special, datorită noilor idei din filosofie și psihologie pe care le-am aprofundat, iar acestea au avut un efect deosebit asupra artei și creației mele, deoarece totul a căpătat consistență și semnificație, elementele figurative din compozițiile abstractizate devenind simboluri revelatoare de sens.

 
Cum crezi că arta ta contribuie la dialogul cultural și social mai larg?

Cred că fiecare artist este precum o mică bucată din mozaicul cultural-artistic integral. Dialogul cultural și social are diverse forme de limbaj și îmi doresc că, prin intermediul artei mele, să contribui la articularea unor noi perspective și moduri de abordare a unor subiecte de interes general, care sunt încă neexplorate suficient.
 
Care sunt artiștii sau mișcările artistice care te influențează cel mai mult și cum se reflectă aceste influențe în munca ta?
 
Curentele artistice care mă inspiră sunt: Renascentismul, cu ale sale proporții perfecte și forme armonioase, Suprarealismul și deformările sale specifice în cadrul unor compoziții cu caracter alegoric, precum și Expresionismul, cu a sa libertate și vitalitate. Legat de curente artistice, în luna noiembrie, 2023, am obținut Premiul I la un concurs internațional din S.U.A., la categoria „Expresionism Abstract”, unde au participat artiști din aprox. 70 țări.
 
 
Care sunt planurile tale de viitor în ceea ce privește cariera ta artistică? Ai vreun proiect sau direcție pe care îți dorești să o explorezi în viitorul apropiat?
 
 
Momentan mă voi focusa pe proiectul în curs de realizare, „True Colours”, deoarece mai am câteva fațete ale subietului de dezvaluit. În prezent, colaborez cu Galeria Haze din Berlin, Germania. Intenționez să expun cât mai mult in viitorul aptopiat.

 
Care sunt valorile sau principiile pe care le respecți cel mai mult în munca ta artistică și cum se reflectă acestea în creațiile tale?
 
Principiile de care nu mă dezic sunt disciplina, perseverența, documentarea permanentă și acumularea de noi cunostinte, pastrarea și valorificarea dezideratelor etice și deontologice, profesionalismul, focusarea pe ceea ce am de făcut, dar și curajul de a enunta anumite opinii și mesaje cu privire la subiectele abordate, prin intermediul picturilor sau lucrărilor de grafică.
 
Citește și.
 
Interviu online cu tânăra pictoriţă şi balerină Bianca Paraschiv: „Cea mai mare provocare este să îţi autodepăşeşti nivelul“