Primarul oraşului Techirghiol, Iulian Soceanu - „Voi transmite o informare premierului şi vom iniţia o petiţie pentru păstrarea nămolului în zona de litoral”!

Primarul oraşului Techirghiol, Iulian Soceanu, a declarat, la Interviu Online, că situaţia creată în localitate, după ce societatea din Caransebeş a solicitat licenţă de exploatare a nămolului din lac, este o problemă de interes naţional, care trebuie soluţionată cât mai urgent, şi, în interesul comunităţii sale, este dispus să organizeze un referendum, pentru ca locuitorii oraşului să-şi spună punctul de vedere.

Întrebările redacţiei:

Posibilitatea exploatării şi, eventual, a exportării nămolului din lacul Techirghiol a creat un subiect nu doar de presă, ci şi pentru comunitatea pe care o conduceţi. Dvs. când aţi aflat că firma din Caransebeş a obţinut drept de explorare în lac de la statul român? 

Iulian Soceanu: Am aflat despre această societate în august 2016, când am fost contactat de un jurnalist şi am fost întrebat dacă am cunoştinţă că în Monitorul Oficial a apărut ordinul ANRM privind concesionarea unui perimetru din Lacul Techirghiol. În acel moment, am început să mă informez despre subiect şi am făcut primele demersuri.

Din acel moment, ce demersuri aţi făcut pentru a „opri“ tăvălugul investitorilor interesaţi de aurul negru?

Iulian Soceanu: Primele adrese le-am făcut către Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Agenţia de Resurse Minerale, Patriarhia Română. Am primit răspuns doar din partea Agenţiei Naţionale de Mediu, care m-a asigurat că, în momentul în care se vor lua decizii asupra acestor resurse minerale, noi, ca UAT (n.r. Unitate Administrativ-Teritorială), vom fi consultaţi.

3. Care este poziţia Agenţiei de Resurse Minerale şi a reprezentanţilor Apelor Române cu privire la obţinerea licenţei de explorare de către Formin SA?

Iulian Soceanu: Anul acesta, în momentul în care subiectul a căpătat o amploare publică, am decis organizarea unei dezbateri, pentru că apăruseră foarte multe zvonuri, din lipsă de informaţii. I-am invitat şi pe reprezentanţii Agenţiei de Resurse Minerale, dar şi pe cei ai societăţii Formin SA. Au fost invitaţi alături de presă şi toţi agenţii economici care au afaceri în zona balneară, inclusiv sanatoriile, primăriile Eforie şi Tuzla, Societatea Ornitologică, în calitate de custode al lacului, dar şi pe cetăţenii din oraş.
Din partea Agenţiei de Resurse Minerale a participat chiar preşedintele, care a comunicat că au fost îndeplinite condiţiile legale pentru acordarea licenţei de explorare şi, ulterior, a răspuns la întrebările venite din partea publicului prezent la dezbatere. Una peste alta, dânsul a concluzionat că, din punct de vedere legal, s-a respect legea.

Ce spun cetăţenii din Techirghiol? Presupun că, în mod firesc, îşi doresc ca şi bugetul local să beneficieze de pe urma exploatării nămolului de lac.

Iulian Soceanu: Temerea autorităţii publice locale, precum şi a cetăţenilor din oraşul Techirghiol, este că va veni un investitor străin (aşa cum a fost prezentat chiar de reprezentantul SC Formin), care doreşte să investească o sumă impresionantă în domeniul turismului, prin înfiinţarea unui resort balnear în valoare de 50-80 milioane de euro, dar care, în schimb, va exploata şi exporta nămolul. Suntem deschişi invesţiilor, mai ales de asemenea anvergură, însă temerea noastră este că acordarea licenţei de explorare, urmată de o licenţă de exploatare, aprobată de Guvernului României, va conduce la exploatarea necontrolată a acestei resurse minerale, şi, aşa cum s-a întâmplat în România, de-a lungul anilor, când investitorii, de obicei străini, obţin licenţe de exploatare pe acele resurse, în cel mai scurt timp, resursa dispare şi lasă în urmă comunităţile care îşi câştigau existenţa din acele resurse.
De aceea, în dezbaterea publică am transmis instituţiilor abilitate, care gestionează această resursă, inclusiv Guvernului României, să ţină cont de următoarele condiţii, pe care comunitatea, prin vocea mea, le cere: această resursă să nu se exporte în afara graniţei ţării, să se comercializeze doar în zona costieră, tradiţională a Mării Negre şi, dacă se va realiza, exploatarea să se facă pe principiul durabilităţii, adică prin reîntoarcerea nămolului folosit în centrele balneare în lac. Aceasta este condiţia primordială pentru refacerea nămolului sapropelic.

Legislaţia din România s-a dovedit, de cele mai multe ori, de partea celor care vor să facă afaceri, în orice condiții. În acest caz, cum stau lucrurile? Concret, câţi paşi sunt de la explorare la exploatare?

Iulian Soceanu: Din informaţiile pe care le deţin, pe perimetrul care a fost concesionat de către aceeaşi societate în anul 2013, s-au finalizat studiile privind licenţa de explorare, documentaţie care a fost depusa la Agenţia Naţională de Resurse Minerale, în vederea eliberării licenţei de exploatare pe acel perimetru. Aceştia sunt paşii, dar rămâne la latitudinea Guvernului să emită o hotărâre de guvern în acest sens.
Aţi afirmat că, în cazul în care va fi necesar, veţi cere părerea cetăţenilor, pentru că doar ei ar putea să întoarcă şi să schimbe legislaţia în domeniu. Când preconizaţi să organizaţi acest referendum şi în ce condiţii?
Iulian Soceanu: În primă fază, am recurs la responsabilitate, să păstrez calmul în rândul cetăţenilor. Datorită acestei dezbateri, am aflat mai multe informaţii. Subiectul este extrem de sensibil şi oricând putea degenera, cum s-a întâmplat la Roşia Montană. În cadrul dezbaterii publice, am specificat faptul că dacă nu se va ţine cont de condiţiile pe care noi, comunitatea locală, le solicităm, voi face demersuri pentru organizarea unui referendum local, întrucât consider că cei care trebuie să-şi spună punctul de vedere în legătura cu această resursă minerală sunt locuitorii oraşului. În următoarea perioadă, voi transmite o informare premierului, prin care îi voi aduce la cunoştinţă situaţia, dar şi Parlamentului României. În aşteptarea răspunsurilor acestora, vom iniţia şi o petiţie online, prin care vom cere sprijinului tuturor românilor, să susţină demersul nostru, acela de păstrare a resurselor minerale. Dacă răspunsurile autorităţilor nu vor ţine cont de solicitările comunităţii, voi declanşa procedura de referendum local.

Ca de obicei, în România se acţionează după ce explodează mămăliga. În anii precedenţi, s-a făcut vreun demers pentru a nu se ajunge în situaţia ca aceşti oameni de afaceri să primească licenţa de explorare?

Iulian Soceanu: Deşi eram consilier local, în 2013, când cei de la Formin au primit prima licenţa de explorare, eu nu am ştiut despre acest lucru. Aşa cum va spuneam, am aflat abia anul trecut. Până să vin la Primăria Techirghiol, din informaţiile mele, nu a existat niciun demers pentru apărarea intereselor localităţii în această privinţă.
 

În calitate de primar, aveţi şi alte pârghii prin care puteţi să vă informaţi pe acest subiect. Ştiţi cumva cum au ajuns acţionarii Formin SA să-şi dorească această afacere la Techirghiol? Aţi discutat cu ei? Ce-şi doresc de fapt?

Iulian Soceanu: Acest gen de informaţii sunt clasificate, dar de vreme ce la mijloc este vorba despre o resursă a statului român, sunt convins că există instituţii care, dacă va fi cazul, vor verifica toate aspectele. Personal, mi-au transmis că doresc să facă o investiţie cu un partener german în staţiunea Techirghiol.

Primăria Techirghiol este, alături de Societatea Ornitologică din România, custode al lacului Techirghiol. Din această calitate, care vă obligă la a veghea respectarea condiţiilor de protejare a bunului natural, ce demersuri pot fi făcute împotriva unei exploatări necontrolate?

Iulian Soceanu: Am solicitat încă de anul trecut ca, în calitate de custozi, să ni se ceara avizul pentru o eventuală licenţă de exploatare.

Din punctul de vedere al Primăriei Techirghiol, al comunităţii, cum vedeţi tranşată această situaţie?

Iulian Soceanu: Prin referendum. Este singurul instrument democratic şi orice legiuitor trebuie să ţină cont de dorinţa locuitorilor.
 

Techirghiol se află pe primul loc într-un top al staţiunilor balneare realizat recent de Asociaţia Română de Balneologie, fiind urmată de Băile Tuşnad, Băile Govora, Călimăneşti-Căciulata etc. Credeţi că, în situaţia în care această problemă, pe care o consideraţi de interes naţional, nu se va rezolva în favoarea oraşului, veţi fi afectaţi din punct de vedere turistic?  

Iulian Soceanu: Pot să vă spun că deja câţiva potenţiali investitori s-au interesat despre situaţia creată, pentru că ei îşi fac planurile de afaceri pe termen lung şi doresc informaţii despre ceea ce se va întâmpla, deoarece, din relatările din presă privind posibilitatea exportului de nămol, afacerile lor ar putea avea de suferit. Le-am transmis investitorilor să meargă mai departe cu planurile de investiţii în oraşul nostru, pentru că am convingerea că vom reuşi în demersurile noastre. La capitolul turism, vrem să ne păstrăm unicitatea şi, de aceea, o altă solicitare a noastră este ca nămolul exploatat să fie comercializat numai în zona costieră a Mării Negre, pentru a nu putea fi folosit şi în alte centre balneare din ţară, deoarece nămolul are cele mai bune calităţi terapeutice doar în combinaţie cu apa sărată a lacului. 
 
Întrebări de la cititori:

Adina Pintiliuc: De ce nu se introduce proiectul de protecție a lacului la Unesco? Am verificat lista și condițiile și ar fi similar cu Delta Dunării. Domnule primar, pe cine găsim să ne sprijine cu acest proiect, deoarece documentația trebuie să vină de la Guvern?
 
Iulian Soceanu: Trebuie să mă informez ce presupune acest demers, mă voi consulta cu specialiştii în domeniu şi daca se poate, vom accesa orice fel de demers pentru a ne putea proteja resursa minerală din lacul Techirghiol. 

 
Violeta: Sunt de acord să se investească, dar nu şi cu exploatarea nămolului. Sunt indignată de ce se întâmplă, iar noi, techirghiolenii, nu vom sta cu mâna în sân. Dacă este cazul, îl păzim să nu se apropie nimeni de aurul negru. Sunt născută în Techirghiol şi nu accept să vină nişte afacerişti să profite.

Iulian Soceanu: Mesajul meu simplu - Voi face toate demersurile ca tot ce se întâmplă pe viitor să fie în avantajul oraşului, comunităţii şi al turiştilor care ne vizitează în fiecare an.

Maria: Ce face Grindeanu, îşi favorizează cunoştinţele? De unde au apărut rătăciţii aia de la Caransebeş şi nemţii? Cine are interes să distrugă baza de la Techirghiol? Acest subiect este pentru proteste şi moţiuni! 
 
Iulian Soceanu: Aşa cum spuneam, vom face o informare şi către premierul Sorin Grindeanu.
 

În final, vreau să le transmit cetăţenilor din oraşul meu că îi vom informa despre toate acţiunile şi răspunsurile pe care le vom primi de la instituţiile statului, urmând să-i consult ulterior pentru decizia finală.
 
 
Vă reamintim că nămolul sapropelic din lacul Techirghiol vindecă, de sute de ani, afecţiuni foarte grave precum infertilitatea, reumatismul sau bolile de inimă. Posibilitatea exploatării aurului negru de către o firmă privată a încins comunitatea. Localnicii, agenţii economici din zonă, dar şi autorităţile unităţilor administrativ-teritoriale riverane se declară împotriva activităţii de exploatare. Recent, a avut loc chiar şi o dezbatere publică pe acest subiect, după ce o firmă cu sediul în Caransebeş a fost înfiinţată special pentru exploatarea resursei din lacul Techirghiol. Oficial, acţionarii societăţii spun că vor să investească în turism, prin construirea unui complex de lux pe malul lacului Techirghiol. Pentru a testa rentabilitatea unei astfel de afaceri, aceştia au comandat o serie de studii care, în final, pot duce la obţinerea licenţei de exploatare a unei suprafeţe de 3,5 hectare din lacul Techirghiol. Precizăm că, în prezent, activitatea de exploatare a nămolului aparţine Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol.