Interviu cu inspectorul ITF Adrian Mihălcioiu, liderul SLN, despre criza „Covid“, resimțită de pe mare „Au fost mii de membri ai echipajelor ţinuţi o lună, două sau trei în condiţii aproape mai rău ca la închisoare“

• Adrian Mihălcioiu, liderul SLN, a vorbit pe larg despre toate aspectele ale crizei Covid, resimțite din linia întâi, de pe mare, de către navigatori.
• În perioada pandemiei, au fost ajutați toți navigatorii, indiferent că erau membri de sindicat sau nu.
• Liderul ITF a precizat că un aspect imortant ce trebuie avut în vedere pe viitor este legat de documentele navigatorilor și perioada lor de valabilitate, dar și cel legat de carnetul de marinar, care ar trebui să poată fi folosit ca pașaport, în anumite cazuri, de către navigatori.

 
Purtați pe ape, departe de case și familii, de motoarele unor ambarcațiuni de mare tonaj, fără a pune piciorul pe uscat chiar săptămâni întregi la rând, navigatorii au avut de trecut poate cel mai mare și mai greu test al profesiei pe care și-au ales-o.
Confruntați și afectați direct de pandemia de Coronavirus ce a cuprins întreaga lume, marinarii au rămas zile în șir, săptămâni, ori chiar luni întregi capitivi la bordul navelor, în cabinele care s-au transformat în egală măsură, într-o închisoare a minții, dar și a trupului. La rândul lor, familiile acestor oameni au îndurat zile întregi, săptmâni de incertitudine și spaimă. Toată această luptă a navigatorilor în contextul crizei Covid, toate aceste spaime ale lor, dar și ale familiilor, toate momentele grele prin care au fost nevoiți să treacă, văzând că, una după alta, țările lumii își închid granițele, porturile și aeroporturile și îi lasă ai nimănui, în întinderea nesfârșită a mării – toate aceste aspecte nu au avut vizibilitate în media și sensibilizează prea puțini oameni. Cu toate acestea, lucruri importante s-au întâmplat în acest sector ce susține economia mondială, până la urmă.
Despre toate aspectele legate de lupta anti-Covid din linia întâi a navigatorilor ne-a relatat pe larg Adrian Mihălcioiu, inspector ITF în România și, totodată, lider al Sindicatului Liber al Navigatorilor, în cadrul unui interviu acordat ZIUA de Constanța.
Momentele grele, tensiunile de la bordul navelor, dar și aspectele pozitive pe care le putem, învăța și păstra pentru navigatori din această „lecție Covid“ au fost detaliate de către liderul sindical, așa încât să încercăm toți să ne facem o idee despre adevăratul rol deținut de navigatori în economia lumii.
 
 
1. Criza Covid a afectat toate sectoarele vieţii, aşa cum o cunoşteam toţi înainte de această pandemie. Şi totuşi, navigatorii, deşi mai puţin vizibili în relatările media, au resimţit din primele linii criza Covid ce a cuprins mapamondul. În această situaţie, aşa dori să vă rog să ne explicaţi pe scurt cam ce a însemnat şi cum s-a manifestat pentru navigatori această criză?
 
Cred că aici este o manifestare mai violentă, aşa, pentru navigatori, pentru că ei aveau deja mai multe frustrări la bordul navelor, ştim bine, izolarea, oboseala, factorul acela de a sta departe de casă şi a face faţă tuturor intemperiilor naturii, dar şi provocărilor job-ului respectiv, fiecare cu meseria lui, în plus, a venit şi această pandemie care, practic, i-a izolat şi mai tare. I-a ţinut la bord fără să poată coborî în porturi, fără să poată să-şi manifeste un pic grija faţă de familie, foarte mulţi navigatori nu au avut internet, de exemplu, la  nave şi nu au putut să contacteze familiile lor.
Mulţi au stat izolați în cabine - vorbim de sectorul pasager care, iarăşi, a fost un dezastru în timpul acestei pandemii. Ştim bine că industria transportului de pasageri este practic la pământ acum. Au fost mii de membri ai echipajelor, nu numai de români, care au fost ţinuţi o lună, două sau trei în nişte condiţii aproape mai rău ca la închisoare dar, până la urmă, această criză se poate spune că s-a transformat şi într-un factor pozivitiv. Dar aspectul acesta va fi detaliat puţin mai târziu. Într-adevăr, situația este dezastruoasă pentru navigatori. Vă spuneam, nu au reuşit să facă repatrierea la timp. Practic, au stat foarte multe luni şi stau foarte multe luni la bord.
Nici acum nu este rezolvată această problemă, cu toate intervenţiile forumurilor mondiale. Iată, sunt aceste lucruri, imposibilitatea de a avea un acces la cabinetele medicale la uscat, de exemplu. Iarăşi, o foarte mare problemă a navigatorilor - cei care s-au îmbolnăvit au avut parte de un tratament numai la bordul navelor foarte, foarte greu şi multe lucruri pot avea consecinţe în viitor de la aceste tratamente nesatisfăcătoare.
 
2. Aţi avut în această perioadă solicitări pentru a primi sprijin, venite din partea nvigatorilor români, ori a familiilor acestora?
 

Sindicatul Liber al Navigatorilor şi Sindicatul ITF în România au decis ca, în timpul pandemiei, să ajute absolut toţi navigatorii, nemaicontând dacă sunt membri ITF sau nu, şi în sensul acesta am făcut acest pas încă de la sfârşitul lunii martie, când începuse să se manifeste această pandemie. În acest sens, am avut sute de cazuri pe zi şi zeci de cazuri rezolvate, să spun aşa, în condiţii extreme.
Am încercat să îi consiliem pe cei de la bord, dar şi pe familiile lor, acasă. Am avut, bineînţeles, solicitări foarte multe şi de la familii, vă daţi seama, nu aveau niciun contact cu membrii familiilor lor, întrebau disperaţi de ei. Au avut cazuri disperate acasă şi nu puteau să vină acasă. Pentru unii trecuse foarte mult timp, copiii întrebau deja de părinţii lor, unde sunt şi ce se întâmplă. Sunt foarte multe lucruri rele care s-au întâmplat dar am reuşit, zic eu, să manageriem într-un fel destul de obiectiv, să spun aşa, toate aceste plângeri pe care le-am primit de la navigatori, pe de o parte, şi de la familiile lor, pe de altă parte.
Dar vă spun că au fost enorm de multe, mult mai multe, vă daţi seama, vorbim acum de un întreg număr de navigatori de peste 30.000 de mii de oameni, deci cazurile venite de la 30.000 sunt cu totul altele decât cele venite de la 5.000, pentru câţi erau membrii noştri de sindicat.
Au fost zile şi chiar nopţi albe, pentru că navigatorii, ştiţi bine, navigă pe toate meridianele lumii şi când au probleme, aceştia trebuie ajutaţi. Dar am avut cazuri foarte, foarte diverse, de la intervenţii pe inimă, de exemplu, şi pus în stradă, pentru că nu mai puteau să locuiască nici în spital, căci unităţile erau deja dedicate Covid (şi vorbim de străinătate aici), şi nici în hoteluri, care erau toate închise şi a trebuit să găsim o rezolvare pentru acei oameni, să-i aducem în final acasă, cu Ministerul Afacerilor Externe, pe care ne-am bazat foarte, foarte mult şi care ne-a ajutat foarte, foarte mult, în toate condiţiile şi ipostazele posibile.
Şi mulțumim pentru acest lucru, pentru că au fost, într-adevăr, alături de noi şi am avut linii urgente, permanente şi rapide, Sindicatul şi ITF la toate ambasadele şi consulatele României. Cam acestea au fost lucrurile care s-au întâmplat.
 
3. Care a fost impactul acestei crize asupra firmelor de crewing şi de navigaţie din Constanţa, din informaţiile pe care le aveţi?
 
Avem o relaţie de parteneriat cu anumite agenţii de crewing, dar, în contextul pandemiei a trebuit să avem un parteneriat cu toate agenţiile de crewing, pentru că a trebuit toți să lucrăm la aceste cazuri şi împreună am făcut practic foarte multe lucruri bune şi împreună cu Asociaţia Agenţiilor de Crewing şi sper eu că şi Sindicatul a contribuit foarte mult, mai ales vorbind de legislaţia de care trebuia să beneficieze navigatorii români, legislaţia din România, vorbesc, pentru a permite schimburile, a permite sosirile şi plecările din ţară fără oprelişti şi fără bariere, ceea ce s-a întâmplat destul de devreme în România, indiferent dacă sunt unele piedici sau nu.

România a fost practic a patra ţară din Europa care a deschis toate barierele pentru navigatori şi acesta nu este un lucru neimportant. Şi vreau să spun că pentru toţi navigatorii, nu numai pentru cei români, pentru că în România încă de foarte multă vreme se pot schimba navigatori, în radă, în port, de pe nave, navigatori străini, pur străini, fără niciun fel de probleme. Problema a fost reprezentată de cursele aeriene. Închiderea acestor curse, zboruri şi închiderea ţărilor, vizelor, suspendarea vizelor. Ţări mari, precum China, Statele Unite ale Americii, Brazilia, vorbim şi de Japonia, Coreea de Sud, ţări ca India, Filipine şi-au închis graniţele şi pentru navigatorii lor. India şi Filipine nu au mai primit navigatori în ţară, deci vă daţi seama ce s-a întâmplat la nivel global.
Vorbim acum de aproape 200.000 de navigatori care aşteaptă schimburile încă. Încă aşteaptă schimburile. Şi numărul acesta se va mări pentru că încă, vă spuneam, nu s-au găsit metode de a rezolva această problemă. Metode sunt, dar guvernele lumii nu vor să ia în seamă acest număr mic, minoritar până la urmă, de oameni care ţin economia mondială.
De aceea, şi acel avertisment al ITF şi, practic, susţinerea tuturor navigatorilor în aceste momente și am avut, în ultimele zile cazuri foarte importante, și avem cazuri foarte importante. S-a creat o celulă de criză la ITF, pentru susținerea anumitor cazuri peste tot în lume de către inspectorii ITF, 536 de inspectori. Deci avem și acum o activitate foarte intensă pentru că unele companii, fără să dau nume - dar au fost și dintre aceștia care au beneficiat, până la urmă, de această pandemie - și nu s-au deranjat foarte tare să caute variante pentru schimburile echipajelor. În schimb, au fost și companii care și-au dat tot interesul și au conlucrat foarte bine cu absolut orice fel de autoritate și organizație internațională, astfel încât au avut parte de câteva schimburi de echipaj, adică au dezamorsat puțin lucrurile de la bordul navelor.
Dar, vizavi de agențiile de crewing, într-adevăr, și acestea au trebuit să facă față unor probleme deosebite cu care chiar nu s-au întâlnit până acum și pe care chiar nu puteau să le rezolve, pentru că o agenție de crewing, știm foarte bine, recrutează și plasează echipajul pe nave, la armatori. Armatorii sunt aceia care trebuie să ia toate măsurile. Dar, în plus de asta, noi mai avem acea garanție din spate, a agențiilor de crewing, pentru cazul în care rămân, totuși, unele lucruri nerezolvate la bord. Și aceasta este foarte bine.
Am avut deseori conlucrări, informări comune și, mai ales, noi către agențiile de crewing, am negociat foarte mult cu operatorul național TAROM pentru a pune la vedere cursele charter care se făceau în scop umanitar și care puteau fi folosite de către navigatori, ceea ce a dus un pic la dezmorsarea unor situații foarte tensionate. Bineînțeles, s-au mai putut folosi și cursele de Sofia, care, iarăși, au fost foarte, foarte importante în această perioadă, pentru că Sofia avea totuși legături cu cele mai importante aeroporturi din Europa, vorbim de Londra și Amsterdam.
Acum, s-a mai detensionat și la noi puțin situația, avem legături cu Germania și Austria, ceea ce înseamnă o posibilitate oricum mai mare de a zbura peste tot în lume. Problema rămâne la acele țări care încă nu au ridicat suspendările vizelor și suspendările curselor aeriene.
Mai avem un beneficiu. Faptul că principalele hub-uri de forță de muncă au fost închise, India și Filipine, practic acum câteva locuri de muncă bune au fost preluate de către români, care au fost mult mai la îndemână.
 
4. Care credeţi  că este cea mai importantă lecţie pe care criza actuală Covid ne-a dat-o legat de rolul navigatorului şi drepturile sale?
 
Pe viitor, cred că se știe foarte clar, și acum cel puțin la nivelul ministerelor, la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Transporturilor, ca să nu mai spun Guvernul României și Parlamentul, toată lumea știe ce înseamnă un navigator, toată lumea știe că acesta trebuie să se deplaseze liber, știe că trebui să aibă un fel de protecție, pentru că el este cel care ne aduce pe masă și în magazine, și în spitale absolut tot ce avem nevoie și trebuie tratat cu mai mult respect, din punctul acesta de vedere, al autoritățilotr.
Și se vede, totuși, un soi de început de tratament mai bun. Vorbim chiar și despre acele lucruri care se pot face acum online și pentru care nici nu se punea problema a se face în trecut, ceea ce înseamnă câștig de timp pentru navigatori, pentru că în perioada în care navigatorul vine acasă are timpul limitat și așa. Ca să mai stea la cozi, să mai facă anumite lucruri în timpul acela este deja destul de mult. Iată că se pot face anumite lucruri bune, se pot obține niște, eu știu, rezultate foarte bun și într-un alt mediu decât cel fizic, prin prezența fizică într-un loc sau altul.
Sperăm ca lucrurile acestea să continue, digitalizarea în România să poată fi aplicată la scară cât mai largă și navigatorii să fie primii beneficiari ai acestui sistem. Vorbim de carnetul de marinar, care va fi, probabil, valabil cinci ani de zile. Iată că am avut probleme cu documentele navigatorilor, care au trebuit să fie prelungite automat și din oficiu, deci se poate. Se poate lucrul acesta și asta am învățat, că sunt foarte multe lucruri care se pot face pentru navigatori. Mai avem puțin de lucru.
Am rezolvat deja și problema pașapoartelor navigatorilor. Aceștia, în regim de urgență, pot obține pașapoarte electronice și nu cele temporare, iar acesta este un lucru foarte bun, pentru că, vă spuneam, am avut întâlniri cu toate administrațiile din țară și serviciile consulare și serviciile de pașapoarte, lucruri de care navigatorii se loveau. Autoritatea Navală Română este și ea deschisă către digitalizare și am văzut foarte bine lucrul acesta. Se pare că vom avea în viitor un lucru mai bun la ghișeu cu navigatorii, vom avea un lucru online. Sperăm să schimbăm și carnetele de marinari, pentru că vedem acum ce se întâmplă acum cu pașapoartele, că expiră și nu pot fi prelungite. Am discutat cu ministrul Afacerilor Interne, cu Direcția Pașapoarte și mi-au spus că pe toată Europa nu au luat această măsură, de prelungire a actului de identitate a cetățeanului.
Carnetul de marinar ar trebui să fie o alternativă a pașaportului, și atunci carnetul de marinar ar trebui să mențină toate datele biometrice ale navigatorului, astfel încât orice autoritate să se poată baza fie pe pașaport, fie pe carnetul de marinar. Și, de ce nu, să facem carnetul de marinar în tandem cu pașaportul. Adică, dacă pașaportul ține zece ani, să țină și carnetul de marinar zece ani. Bineînțeles că îl facem cu mai multe pagini, bineînțeles că este nevoie de un card pe care să poți să îl prezinți oriunde, dar este nevoie și de fizic, eu știu, anumite pagini care să fie mai multe, pentru a putea pune vizele unele țări prin care ajungi și tot așa.
Iată, sunt foarte multe lucruri care se pot face în viitor și despre care am reținut că trebuie să le lucrăm pentru acești navigatori, pentru că, vă spuneam, au fost și ei în linia întâi, în lupta anti-Covid. Așa cum au fost și medicii în sistemul sanitar, navigatorii au fost în sistemul economiei.
 
5. Ce mesaj aţi dori să le transmiteţi navigatorilor români în între acest context, având în vedere şi faptul că săptămâna trecută am serbat Ziua Navigatorului?
 
Organizația noastră le dorește tuturor navigatorilor să aibă foarte multă răbdare, acolo unde sunt, la locurile lor de muncă. Ați văzut că, de Ziua Navigatorului, pe data de 25 iunie, noi am ieșit să protestăm și nu să organizăm anumite sindrofii sau alte sărăbători. Am ales să manifestăm și am manifestat în port. Am reușit să aduce și Federația Națională a Sindicatelor Portuare alături de noi și am tras un semnal de alarmă foarte puternic și însemnat în lume, pentru că, în general, țările și orgnizațiile lumii asta au făcut peste tot: organizațiile sindicale au fost și ele în prima linie de luptă, companiile au stat puțin în umbră. Iată, acum s-a venit cu o propunere de contract pentru devierea navelor pentru schimburi de echipaj în anumite porturi chiar dacă nu au marfă sau operațiuni în acel port și este un lucru foarte bun, dar a venit destul de târziu, după peste trei luni de pandemie. Lucrul acesta ar fi trebuit să vină din prima lună. Noi, sindicatele, ne-am zbătut cel mai tare și oamenii au avut cel mai mult de suferit la bordul navelor, dar sperăm că acest lucru să se reglementeze din ce în ce mai mult în perioada viitoare și să avem totuși o situație cât de cât normalizată la sfârșitul anului. La mulți ani, încă o dată, navigatorilor și să se bazeze pe ITF, pe sindicatele afiliate la Federația Internațională, pentru că noi suntem cei care îi ajutăm permanent.

Citește și:

Ziua Internațională a Navigatorului. SLN. Campania 2020 Enough is Enough -Navigatorii „lucrători cheie” (galerie foto+video)