ZIUA LIVE Dana Rogoz a jucat la Constanța, în cadrul SEAS. „Publicul din Constanța e generos și numeros (FOTO+VIDEO)

 
Actrița Dana Rogoz a fost prezentă ieri, 11 august 2024, pe scena Teatrului de Vară Soveja, în spectacolul „30+”, din cadrul Stagiunii Estivale a Artelor Spectacolului – SEAS 2024.
 
A fost pentru a doua oară când actrița a venit în fața publicului constănțean, după participarea la ediția din 2022 (ediția inaugurală), când a jucat în spectacolul „Proof”.
 
Dana Rogoz s-a născut în București, pe 26 septembrie 1985.
 
La vârsta de trei ani a intrat în grupul Minisong, sub conducerea lui Ioan Luchian Mihalea. A urmat un an la Teatrul Evreiesc de Stat, unde a intrat în atenția lui Cristi Rotaru, cel care a dus-o la Televizunea Română.
 
Dana Rogoz a debutat la vârsta de patru ani, când avea să înceapă să joace pentru producțiile TVR.
 
La vârsta de nouă ani, ea a interpretat rolul Abramburicăi din serialul TV „Abracadabra” difuzat de TVR.
 
Un rol care a consacrat-o și i-a adus popularitate a fost cel al lui „Mimi” din serialul „La Bloc”, difuzat de Pro TV. Ea a fost implicată în acest serial în perioada 2002 – 2007.
 

În cadrul unui interviu acordat la ZIUA LIVE ieri, 11 august, Dana Rogoz a vorbit despre SEAS, de spectacolul „30+”, precum și despre proiectele pe care le are în curs de derulare.


 
Cum a fost experiența de la SEAS de acum doi ani?
 
Venisem cumva cu temerea că există multe alte opțiuni în zona de litoral vara și că oamenii vor fi tentați să aleagă alt mod de a-și petrecere serile. M-am bucurat că a fost foarte multă lume prezentă.
 
Cum ți s-a părut publicul constănțean?

 
Dornic de teatru. Mi se pare că e un public care are deja acces la un teatru foarte solid aici la Constanța. E un public numeros și generos. A fost empatic cu tema propusă. M-am bucurat de această a doua invitație, pentru că știam unde vin.
 
Cum se prezintă SEAS 2024 față de acum doi ani când a fost și la prima ediție?
 
A crescut în amploare. E foarte bine pus la punct, foarte bine organizat. Vedem diseară dacă și publicul și-a menținut entuziasmul pe care eu l-am descoperit și de care m-am bucurat acum doi ani.
 
Atunci a fost sold-out. Te aștepți să fie la fel și în această seară?
 
Nu jucăm în același spațiu. Cred că jucăm într-un spațiu mult mai mare. Pe bilet.ro este sold-out, deci mă aștept să fie o prezență numeroasă. Mai mult decât numărul de spectatori, vin cu dorința să fie chiar o seară de care să ne bucurăm cu toții, și de pe scenă și din public.
 
Pe Instagram ai spus că „30+” este genul de spectacol la care meriți să vii cu toată gașca. Spune-ne mai multe despre acest spectacol!
 
Este o comedie foarte smart. Este un text pe care l-am găsit cred că acum zece ani și acum opt ani l-am propus fetelor. Noi ne știm din facultate. Doar Florina Gleznea este mai mare decât noi cu un an. Parcă ne știm de o eternitate. Am reluat textul relativ de curând, în stagiunea trecută. E o bucurie de fiecare dată când îl jucăm.
 
Este o seară a fetelor, dar primim un feedback foarte bun și de la domni, sau de la tinerii bărbați sau de la domnii mai în vârstă. Nu e doar pentru femei sau doar pentru o anumită categorie de vârstă. Este foarte bine scris și cu mult umor. În același timp ajunge la niște teme destul de importante. Vorbește despre o etapă a vieții prin care ori am trecut, ori vom trece, depinzând de vârsta spectatorilor. E genul de spectacol care îți dă o energie bună la final.
 
Care este rolul tău și care este povestea personajului interpretat?
 
Eu joc rolul lui Sue Carol care este măritată, dar veșnic în prag de divorț. Este și actriță, dar în același timp, mai mult este chelneriță, pentru că se întâmplă (n.r. – acțiunea) în America; America aceea care obligă foarte mulți actori să-și câștige traiul din altceva. Nu e diferit cu mult de România, dar ideea e că acolo este și mai prezent acest fenomen. Își dorește acel rol, acea relație și de fapt, își dorește această seară cu prietenele ei tocmai pentru a se regăsi.
 
Există un proces prin care un actor se pune în pielea personajului pe care îl interpretează?

Există un ritual anume, care variază de la actor la actor și pentru mine de la spectacol la spectacol. Cred că fiecare și-l construiește în timp. Eu am un ritual pentru fiecare spectacol și asta pentru că nu este un proces pe care să-l duc doar eu singură în cabină, ci împreună cu echipa. Mă aduce în tema a ceea ce urmează să joc o citire de text împreună cu actorii. Apoi urmează costumul, machiajul și ultima etapă este verificarea recuzitei. Eu vin din teatrul independent unde ești nevoit să-ți aranjezi toate aceste lucruri de unul singur. Eu trebuie să mă asigur că lucrurile sunt acolo unde va trebui să le găsesc în scenă.
 
Cum a fost munca cu regizorul acestui spectacol?
 
Regizorul este Alexandru Bogdan, care este și actor. A fost o bucurie, o distracție. E un regizor foarte serios, conștiincios, metodic. Face lucrurile foarte temeinic. Când am ridicat spectacolul, repetam de la 10 seara până la 3-4 dimineața. Ne doream să fie ceva care să conteze și pentru noi și pentru cei care vin să vadă.
 
Ce a însemnat pentru tine serialul „La Bloc”?
 
Mi se pare fantastic că „La Bloc” și acum își găsește un public. Sunt colegi de-ai copilului meu care văd acum pentru prima oară serialul și sunt: „Doamne, cum, ce?”. Au fost seriale care au marcat etape importante din viața mea. Înainte de „La Bloc” a fost „Abracadabra” care a însemnat copilăria mea. „La Bloc” a însemnat adolescența mea, maturizarea mea. Am început când aveam 16 ani și am terminat când aveam 19 ani cred. A fost o perioadă importantă de care îmi aduc aminte cu foarte mare drag.
 
Mai ții legătura cu foștii tăi colegi din serial?
 
Ținem legătura, dar fiecare are viața lui. Ne mai întâlnim în proiecte din când în când, dar de fiecare dată cu bucurie. Mi-e dor de ei. Mi-e dor să ne adune cineva și de ce nu, să lucrăm din nou împreună. La un moment dat se lansa ideea de a relua „La Bloc”. Ar fi ceva care ne-ar distra pe toți foarte tare. Toți am avea disponibilitatea de a ne arunca din nou în poveste, dar cu aceeași atitudine, aceeași inocență și același drive. Eu cred că acest serial a rezistat și a funcționat atât de bine pentru că avea un soi de naivitate. Prindeai drag de personaje și mergeai cu ele mai departe indiferent de câte episoade ar fi urmat să se difuzeze. A fost ceva cu totul special într-adevăr.
 
Cum te simți când te recunoaște lumea pe stradă după un personaj?
 
Este o bucurie. Este un soi de admirație și o validare a muncii tale. O iau efectiv ca pe un soi de apreciere și de validare a muncii.
 
Este greu să ieși din pielea unui personaj?
 
Orice de actor de teatru de la noi din țară face această ieșire în fiecare seară. Spre deosebire de vestul Europei sau de alte țări în care în principiu joci un spectacol pentru 12-20 de reprezentații și apoi se închide cu totul acel proiect și apoi joci în altul, în România actorii pot avea într-o săptămână cinci spectacole complet diferite. Ieșirea și intrarea se face în fiecare zi. Înveți această decuplare.
 
Ai avut vreodată vreun gând să pleci în străinătate și să-ți creezi acolo o carieră în teatru?
 
E foarte greu să-ți faci o carieră într-o limbă în care nu ești nativ. Vei fi distribuit oricum de cele mai multe ori ca sud-est european sau slavic. Ai un soi de etichetă. Drept urmare, palierul tău de roluri e cumva micșorat. Eu n-am avut niciodată concret gândul ăsta pentru că am jucat de mică și mi s-a părut că mi-am găsit un loc, mi-am găsit un drum. Mai degrabă, am văzut lucrurile destul de local. 
 
În acest moment ai proiecte la care lucrezi sau proiecte care vor fi puse în aplicare în viitorul apropiat?
 
Am proiecte care sunt în curs de facere. Eu am scris și regizat un scurtmetraj cu care am călătorit destul de mult și care a fost debutul meu. Acum l-am scris și pe al doilea și aș vrea să-l filmez anul viitor sau la sfârșitul anului ăsta. Mai am un text de teatru pentru care îmi doresc foarte mult să încep repetițiile. Urmează să filmez cu soțul meu Radu al doilea lui lungmetraj. Am început deja documentarea și ar trebui să filmăm la sfârșitul anului ăsta și începutul anului viitor.
 
Cum vezi noua generație de actori? Care e diferența dintre generația ta și generația asta?
 
Mi-e greu să judec și evit să pun genul ăsta de etichete. În fiecare generație sunt actori foarte diferiți. Poate că ei au o relaxare mai mare pe care noi n-am avut-o neapărat. Eram mai încrâncenați. Am fost crescuți mai temători pentru ce urmează. Ei au trăit din start cu mai multe opțiuni decât am avut noi. Adolescenții și copii din ziua de azi au de unde alege. Există o ofertă mai mare.
 
Există mari beneficii pe care mediul online ți le aduce, dar poate fi și o mare păcăleală.
 
Eu am aproape un job paralel cu cel de actriță. Este cel de content creator. Am comunitatea mea care m-a urmat. Nu pot să mă aliniez influencerilor pentru că sunt oameni care doar asta fac, așa au debutat și așa au fost vizibili și ăsta e singurul lor job. La mine nu doar ăsta e, dar în același timp știu să-l fac. Mi se pare frumoasă această șansă de a-ți crește un public al tău, de a-ți ține aproape un public și de a-l aduce și în offline.
 
Simți că publicul din România este dornic să consume teatru sau evenimente culturale în general?
 
Cred că există un public pentru orice. Am un sentiment că pe viitor teatrul va fi și mai valoros și apreciat tocmai în contextul ăsta de A.I. (n.r. – inteligență artificială). Te gândești ce mai e adevărat și ce nu mai e adevărat. Când vei vrea să te izbești și să te confrunți cu o emoție, vii la teatru și se va întâmpla în fața ta.
 
Consideri că este cultura cel mai important ambasador al unei țări?
 
Există vârfuri în orice domeniu care creează un brand de țară și duc mai departe numele țării noastre în contexte foarte favorabile. Cred că avem vârfuri în orice domeniu care pot reprezenta țara. Cultura are alte valori pe care le poate aduce unei societăți. Toate profesiile trebuie sprijinite, mai ales în zona de elite.
 
Interviul integral cu Dana Rogoz poate fi urmărit mai jos:


Citește și:
ZIUA LIVE Dana Rogoz, prezentă din nou la Constanța, în cadrul SEAS. Ce părere are despre evenimentul organizat de Teatrul de Stat Constanța (VIDEO)