De Ziua mondială a justiției sociale Cadeți de la Colegiul „Al.I. Cuza” au dezbătut teme de puternic impact

Marcată, anual, la 20 februarie, Ziua mondială a justiţiei sociale a început să fie aniversată din anul 2009,  la inițiativa Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) din 26 noiembrie 2007.
„Un apel pentru justiţie socială în economia digitală" („A Call for Social Justice in the Digital Economy") a fost tema propusă de ONU în anul 2021, tema propusă de ONU pentru această zi.
Cu prilejul Zilei mondiale a justiţiei sociale, ONU atrage atenţia că, pe plan internaţional, peste 60% dintre oamenii muncii lucrează la negru, fără un contract de muncă legal. Procentul celor care au slujbe "full-time" este de 45% şi continuă să scadă. Până în 2030, ar trebui create peste 600 de milioane de locuri de muncă, doar pentru a ţine pasul cu creşterea demografică globală.
 
Scopul Zilei mondiale a justiţiei sociale este de a atrage atenţia factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societăţii, dar din motive în afara controlului său nu poate participa la activităţile normale ale cetăţenilor din acea societate, chiar dacă şi-ar dori să o facă.
 
Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea şi tratamentul egal oferit cetăţenilor indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătăţii. Inegalităţile imense de venit atât pe plan naţional, cât şi internaţional, reprezintă, la rândul lor, un factor ce poate ridica obstacole în calea justiţiei sociale.
 
Termenul de justiţie socială, inventat de către cărturarul italian Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. Ea se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi oportunităţi economice, politice şi sociale. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi respectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia.
 
Elevii clasei a XI-a A, coordonați de profesoara Manuela Mihăilă, au dezbătut teme precum distribuirea inegală a bogăției, dezechilibrul de putere și consecințele acestuia, cât și nedreptatea sărăciei, cu prilejul aniversării Zilei Justiției sociale.
Prof. Mihăilă a „îmbrăcat” aceste teme într-un joc educațional, prin care elevilor li s-a oferit bogăția întregii lumi, sub forma unui mănunchi de bani împraștiați pe podeaua din mijlocul lor. Tinerii au fost îndemnați să se „înfrupte” din bogățiile lumii, singura condiție fiind sa nu se atingă unii de alții, când se întind după „bogății”, consecința fiind confiscarea banilor. După această etapă, s-a evaluat distribuirea bogățiilor și s-au identificat categoriile sociale stabilite în funcție de banii și puterea dobândite. Apoi, elevilor li s-a dat posibilitatea să îşi doneze bogățiile dobândite, parțial sau integral, conștienți fiind că vor trece la o altă categorie socială, cu putere financiară și influență socială, mai mică. Ulterior, elevilor li s-a dat un set de întrebări pe marginea cărora au trebuit să dezbată, inițial în cadrul fiecărei categorii sociale din care făceau parte, ulterior în plen, o parte din drepturile omului: dreptul la egalitate în demnitate și drepturi, dreptul la educație, dreptul la sănătate, educație și adăpost.
În urma acestei dezbateri, profesorul coordonator a urmărit ca tinerii cadeți să înțeleagă nedreptățile care rezultă dintr-o distribuție inegală a bogăției și puterii, să analizeze cauzele și consecințele sărăciei și, nu în ultimul rând, să ajungă să definească conceptul de dreptate distributivă sau socială.
 

Citește și:

În cadrul proiectului educațional „Ateliere de oratorie”: Dezbatere online la Colegiul Militar „Al.I. Cuza”, între elevi și un reputat judecător clujean