#DobrogeaDigitală „Calitatea unei naţiuni depinde de elitele sale”

În volumul VI al seriei „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, regretatul profesor Petre T.Frangopol deplânge situația „de neinvidiat” din sistemul românesc de educație și cercetare, făcând previziuni sumbre despre viitorul unei țări care nu mai încurajează de mult dezvoltarea talentelor şi a creativității.  
Anacronismul unui învățământ care se face la fel ca în urmă cu un secol, dezinteresul și incoerența factorilor de decizie, lipsa unor reforme structurale, menite să promoveze valorile resurselor umane autohtone, pun în real pericol viitorul României ca naţiune căci, precum afirma și Spiru Haret, „aşa cum este astăzi şcoala, aşa va fi şi ţara mâine”.
Singura cale de ieșire din marasm și de oprire a exodului de inteligență este investiţia în tineri, „în studentul sau cercetătorul tânăr care dovedeşte valoare şi performanţă. Ei reprezintă specialiştii de mâine, bogăţia naturală a ţării.”
Textul a fost scris pentru raportul TT-G3A pe anul 2015, fiind publicat inițial în nr. 4/2015 al revistei RPSS.
 
„Un adevăr binecunoscut de toată lumea civilizată este faptul că, astăzi, în secolul 21, o naţiune năzuieşte către o societate a valorilor, a meritocraţiei. Sistemul ei social şi de educaţie se impune a fi structurat în aşa fel, încât să fie capabil să selecteze pe cei ce au talent, energie şi mai ales caracter, care să constituie generaţia următoare de lideri pentru fiecare segment al societăţii. A oferi oportunităţi egale pentru fiecare din cetăţenii unei ţări şi aceştia să fie promovaţi numai pe criteriul valorii, al meritului, constituie un aspect al justiţiei sociale. O ţară care eşuează să încurajeze, să sprijine dezvoltarea talentului şi a capacităţii creatoare din fiecare individ, prin sistemul public al învăţământului, va fi în mare suferinţă, fiindcă, se ştie, calitatea unei naţiuni depinde, în cea mai mare măsură, de elitele sale şi de înţelepciunea colaborării între lideri şi cetătenii săi.
Îmi propun să readuc succint, în memoria politicienilor de astăzi şi nu numai, situaţia de neinvidiat a învăţământului românesc, educaţia în ansamblu, dar şi a cercetării ştiinţifice care se situează în prezent pe ultimele locuri în clasamentele europene şi internaţionale.
Nicio universitate românească nu este, ca structură complexă, între primele 500 ale lumii în ranking-urile majore (de ex., ARWU). Deşi politicile tuturor partidelor au proclamat importanţa educaţiei şi a cercetării, în fapt, nu au sprijinit-o. Lipsa unor reforme structurale şi dezinteresul total după 1989 al Guvernelor pentru cultivarea valorii resurselor umane autohtone, care să constituie baza societăţii româneşti de mâine, afectează decisiv viitorul naţiunii şi aduce atingere siguranţei naţionale a României integrate în Uniunea Europeană. «Viitorul unei naţiuni este hotărât de modul în care aceasta îşi pregăteşte tineretul», afirma încă din secolele XV-XVI marele umanist olandez Erasmus. Oamenii se formează şi se educă cu greutate, disponibilitatea unor resurse umane decente fiind sever condiţionată de factori cu acţiune pe termen lung, plecând de la mediul de familie din copilărie, mediul social în ansamblu, calitatea educaţiei preuniversitare şi universitare etc. Disponibilitatea unor resurse umane decente depinde de ingrediente fundamentale, precum capacitatea personală şi dorinţa de a activa într-un anumit domeniu. Acestea trebuie formate prin educaţie, iar îmbunătăţirea educaţiei, văzută la scară naţională trebuie să constituie o preocupare fundamentală prin activităţi susţinute pe termen lung.
Să nu uităm că, oficial, mai puţin de cca 2% din elevii satelor româneşti, unde trăieşte peste 45% din populaţia României, ajung la Universitate. Această situaţie a învăţământului românesc a ajuns la un stadiu de involuţie de ceea ce înseamnă, la început de secol XXI în lumea civilizată occidentală, educaţia şi cercetarea ştiinţifică. Să nu uităm că învăţământul universitar occidental este strâns legat de cercetarea ştiinţifică, altfel spus, universitatea de tip humboldtian. Dezinteresul total după 1989 al Guvernelor pentru cultivarea valorii resurselor umane autohtone, care să constituie temelia societăţii româneşti de mâine, atârnă mai greu decât economicul, politicul şi altele. În joc este viitorul României ca naţiune şi, cum afirma Spiru Haret, «aşa cum este astăzi şcoala, aşa va fi şi ţara mâine». Guvernele de până acum, clasa politică coruptă, au fost incapabile de alte activităţi în afară de umplerea buzunarelor proprii, au prostit deliberat poporul acestei ţări, pe care l-a dezinformat constant cu privire la mecanismele dezvoltării lumii contemporane. «Cercetarea ştiinţifică a fost principalul mijloc care a dus pe om de la barbarie la civilizaţie, de la întuneric la lumină, întâmpinând la fiecare pas opoziţia hotărâtă a forţelor ignoranţei, neînţelegerii şi invidiei.» (Mamice B. Visscher, 1901-1983, membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe a SUA).
Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere înseamnă, în primul rând, dezvoltarea cercetării fundamentale din care derivă noile tehnologii şi produse, punctul de plecare al progresului şi prosperităţii societăţii. Acesta a fost parcursul istoric al civilizaţiei omeneşti, care s-a construit prin efortul, talentul şi geniul creator al unor elite care au descifrat legile naturii şi le-au pus în slujba omului.
Dacă o ţară îşi propune să nu dezvolte cercetarea fundamentală, deci ştiinţa, aceasta va înceta colaborarea, dialogul cu ţările în care aceasta se dezvoltă şi pierd ritmul progresului, intrând automat în ţări de categoria a doua sau a treia în ierarhia civilizaţiei şi progresului societăţii. O cercetare originală românească performantă impune rezolvarea a trei mari probleme care determină decisiv evoluţia acesteia: resursa financiară, resursa umană şi echipamentele performante.
Ştiinţa este o altă faţetă a creaţiei umane, asemănătoare artei, dar la care omul dotat cu o inteligenţă poate accede, numai prin muncă susţinută şi o educaţie continuă, prin formarea unei gândiri logice ce îi va contura personalitatea încă din primii ani de şcoală. Educaţia în şcoli a tinerilor din Europa de Vest, SUA, Japonia este temeinic planificată şi controlată, pentru ca aceştia să devină buni specialişti în dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei, deoarece ei reprezintă prezentul şi viitorul societăţii. Astfel, este recunoscut rolul vital al ştiinţei, care a condus la construirea civilizaţiei de astăzi, la prosperitatea şi bogăţia naţiunilor care au promovat-o încă de la începuturile lor. Ştiinţele socio-umane nu conduc în mod direct la progresul economiei. Dar, se ştie, că fără o educaţie umanistă completă, nu se poate forma un adevărat inginer sau om de ştiinţă, creatori de valori materiale sau spirituale.
Una dintre cele mai importante căi de ieşire din sărăcia şi situaţia economică în care este afundată România de astăzi, este investiţia ce trebuie făcută în inteligenţa tinerilor, în studentul sau cercetătorul tânăr care dovedeşte valoare şi performanţă. Ei reprezintă specialiştii de mâine, bogăţia naturală a ţării.
Guvernele României după 1989, până astăzi, au simulat sprijinul acordat cercetării ştiinţifice naţionale. Aceasta, în pofida unor documente internaţionale pe care le-a semnat, de exemplu, statutul UNESCO al cercetătorului ştiinţific, care recomandă statelor să sprijine o politică naţională în domeniul ştiinţei etc. Aceste recomandări, ca şi altele (Uniunea Europeană, Constituţia României, art 34, care prevede prioritatea pe care Statul o acordă cercetării etc.), au fost şi sunt sistematic încălcate, nu din necunoaştere, ci din principiu.

Am fost şi suntem în faţa unei situaţii paradoxale: Guverne care, în loc să respecte legile, le ignoră cu bună ştiinţă. Trebuie acţionat pe toate fronturile (Guvern, Parlament, mass-media) ca să se schimbe mentalitatea românească, şi anume că «cercetarea românească nu este o subvenţie păgubitoare ci una din investiţiile cele mai profitabile». În lipsa unei politici strategice ştiinţifice naţionale, a evaluării valorii şi, implicit, a performanţelor individuale ale cercetătorilor şi universitarilor, risipirea banului public a rămas o realitate. Se continuă finanţarea unor non valori, în timp ce valorile naţionale, elita intelectuală şi excelenţa unor institute sau grupe de cercetare atestate de criteriile scientometrice internaţionale, recunoscute şi de Uniunea Europeană, sunt aliniate cu mediocrităţile sprijinite generos financiar pe criterii neprofesionale. Consecinţa este firească, tinerii valoroşi au ajuns azi pericolul real pentru generaţiile maturizate înainte de 1989, aflate, astăzi, încă în funcţii de conducere şi mai ales de decizie. Exodul tinerilor nu este ceva întâmplător. Salarizarea este, cert, un aspect fundamental, dar şi lipsa unor modele de Profesori, atât moral, cât şi profesional îi determină pe tinerii conştienţi de valoarea lor intelectuală să emigreze pentru a deveni adevăraţi profesionişti. Nu se doreşte în România, ca în lumea civilizată, o bancă de date a valorilor, personalităţilor, pe domenii de activitate.”
 
#citeşte mai departe în „„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”“
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.VI
#Autor Petre T.Frangopol

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto: captura Youtube/Arhiva TVR

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală: Printre vestigii, cu „ustensilele științelor exacte”​

#DobrogeaAcademică In Memoriam academicianul Petre T. Frangopol