Inspectorul general Petrică Miu salută reducerea numărului de ore, dar propune revizuirea statutului pensionarilor de la catedră

Un nou proiect legislativ bulversează sistemul educațional românesc, de data aceasta având în centrul atenției reducerea numărului de ore din planurile cadru pentru învățământul preuniversitar, care ar urma să intre în vigoare la 1 septembrie 2020.
Proiectul adoptat de Senat este același pe care l-a adoptat în luna mai Camera Deputaților, ca prim for sesizat, în urma cererii de reexaminare formulată de președintele Klaus Iohannis.
La ora actuală, Legea educaţiei naționale prevede că numărul de ore minim şi maxim este stabilit de ministrul Educaţiei prin ordin de ministru. Astfel, elevii de la clasa pregătitoare învață 19-20 de ore pe săptămână (au maximum un opțional), cei de la clasele I, a II-a și a III-a au minimum 20 – maximum 21 de ore, iar la clasa a IV-a elevii au minimum 21 de ore și maximum 22 de ore. Elevii de clasa a V-a au 26-28 de ore pe săptămână, elevii de clasa a VI-a au 28-30 de ore pe săptămână, elevii de clasa a VII-a au 31-33 de ore, iar clasa a VIII-a are 31-34 ore pe săptămână.
Proiectul de lege arată că numărul mediu de ore pe săptămână prevăzut în planurile cadru va fi de 20 de ore la clasele primare. La fel, la gimnaziu numărul mediu de ore va fi de 25 de ore pe săptămână, iar la liceu numărul mediu va fi de 30 de ore săptămânal.
 

„Există riscul de declanșare a unui conflict de amploare”

Într-un comunicat transmis de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ se arată că, după promulgarea acestei legi de către Președintele României, trebuie emisă o Ordonanță de Urgență prin care să fie prorogat termenul de aplicare al acestei legi până când vor putea fi luate acele măsuri suplimentare obligatorii.
„În caz contrar, avertizăm că există riscul major de declanșare a unui conflict de amploare în învățământul preuniversitar.
Modificarea de către Senatul României a art. 66 din Legea Educației Naționale este o măsură care, aparent, va aduce beneficii elevilor, cu prețul concedierii a aproximativ 25.000 de cadre didactice. Această măsură, poate fi utilă sistemului de învățămât numai dacă va fi însoțită de alte măsuri absolut obligatorii”.
Măsurile suplimentare care trebuie luate, pentru ca reducerea numărului de ore din planurile cadru să nu aibă efecte negative asupra elevilor și cadrelor didactice, ci să fie benefice lor, sunt modificarea programele școlare și introducerea programului gratuit „O masa caldă” care va asigura elevilor confortul de care au nevoie pentru a face față provocărilor din timpul zilei.
„Să dai afară 25.000 de oameni înseamnă nu doar o lovitură pentru sistemul de învățământ, dar și pentru bugetul asigurărilor de șomaj, cât și pentru ceea ce înseamnă nivelul de productivitate sănătos într-o țară care nu are nevoie să bată pasul pe loc.
Ipoteza că această măsură a reducerii numărului de ore din planurile cadru va conduce și la dispariția celor 3.800 de necalificați din sistem nu se va pune în practică, având în vedere că acește cadre didactice necalificate se regăsesc, în general, în unități de învățământ din zone izolate, decât dacă cei care guvernează această țară vor acorda facilități pentru a atrage cadre didactice calificate.
Punerea în practică a acestei legi, fără să se ia măsurile propuse, va fi evenimentul cu cel mai mare impact social negativ din istoria post-decembristă a României. Noi susținem că aceste posturi didactice nu se vor pierde dacă vom avea mai multe clase, cu mai puțini elevi și un program «Școală după școală» implementat la nivel național.
Transpunerea în practică a acestei legi va însemna o diminuare a cheltuielilor de personal la nivelul Ministerului Educației Naționale cu aproximativ 10%. Refuzăm să credem că și acest argument a stat la baza apariției acestei legi”.

„M-am tot gândit ce se încearcă să se reducă”

În opinia inspectorului școlar general Petrică Miu, proiectul de lege este bun, numai că trebuie corelat cu fiecare programă în parte.

„Pentru că dacă micșorăm numărul de ore la o anumită disciplină și după aceea rămânem pe aceeași programă, înseamnă în continuare supraaglomerare. În felul acesta realizăm de fapt ceea ce se discută de 30 de ani. Că trebuie să mai coafăm puțin programele, că trebuie să lăsăm mai mult timp elevilor, să le lăsăm mai mult timp pentru studiul individual.
M-am tot gândit ce se încearcă să se reducă, pentru că dacă reducem din matematică, din literatură, care sunt discipline pentru examenul de Bacalaureat sau pentru Evaluare Națională, atunci e o problemă. Pentru că ați văzut că sunt presiuni cu privire la introducerea a tot soiul de discipline în orar, relevante pentru viitor, pentru viață; cu unele dintre ele și eu sunt de acord.
Ar trebui ca ministerul să consulte directorii, profesorii, din diferite medii, pentru că atunci când fiecare vine cu un exemplu de practică pe care îl are la nivelul școlii respective, sigur va ieși un lucru bun.
E nevoie să reducem numărul de ore, pentru că deja 30-33 de ore în cinci zile pentru unele clase este foarte mult, să recunoaștem... Intervine oboseala și, implicit, o calitate mai slabă.
Și nu cred că e problema concedierii a zeci de mii de profesori la nivel național. Problema de aglomerare e pe zona urbană, pentru că în zonele extreme ale județului nu reușim să acoperim, iar la unele discipline avem deficit, cum a fost anul acesta la fizică, la chimie, la matematică.
Chestiunea aceasta s-a creat în condițiile în care s-a prelungit perioada pentru pensionare și, de asemenea, s-a mai creat în condițiile în care profesorii au dreptul să-și prelungească de la 65 de ani la 67 sau 68 de ani șederea la catedră. Și aici trebuie discutat dacă e normal să-i lăsăm mai mult pe cei tineri să intre în sistem sau e normal să plece.
Personal, m-aș gândi la o nuanțare a acestei prelungiri de ședere la catedră, în felul acesta încurajându-i pe tineri să intre în sistem. Există un segment destul de mare de plata cu ora, la care am putea să ne raportăm pentru a vedea câte norme ar mai apărea ca să absorbim în sistem noi angajați. Dacă nu greșesc, sunt în jur de 1.600 de ore, ceea ce înseamnă că există niște goluri”.



Pe de altă parte, părinții sunt de părere că cea mai importantă măsură care ar trebui să însoțească acest proiect de lege ar fi micșorarea efectivelor de la clase. Supraaglomerarea conduce la un act educativ de slabă calitate, la o pseudo-evaluare a elevilor și, implicit, la surmenarea cadrului didactic. Din păcate, un astfel de demers ar trebui însoțit de construcția de școli... și deja cercul devine mult prea mare, în condițiile în care Educația are promis 6% din PIB, dar primește frimiturile rămase de la alte ministere.


Citește și:

Interviu online cu inspectorul şcolar general al ISJ Constanţa, Petrică Miu „Digitalizarea este o provocare căreia învăţământul constănţean îi poate face faţă cu succes“

Schimbări în organigrama ISJ Constanţa. Echipa mandatului nr. 5 al lui Petrică Miu