Interviu cu Iulian Cristache, președintele FNAP-IP „Din toamnă, clasele vor fi împărțite în grupe de elevi care vor participa la cursuri online, alături de colegii din bănci, prin rotație”

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP) este o asociație cu personalitate juridică, înființată în octombrie 2005, are 35 de filiale și constituie platforma-suport de manifestare deschisă tuturor asociațiilor, consiliilor reprezentative sau comitetelor de părinți.

Foarte activ atât în mediul online, dar și pe „sticlă”, Iulian Cristache este președintele FNAP-IP, membru în Comisia de Dialog Social de la nivelul Ministerului Educației și Cercetării și unul dintre cei mai vocali susținători ai intereselor celor pe care îi reprezintă, fiind favoritul jurnaliștilor pentru modul tranșant de abordare a temelor la zi.
Nu ascunde faptul că este de meserie maistru de industrie alimentară, cu mulți ani în domeniul privat, experiență care îl ajută foarte mult în actualul context pandemic, având cunoștințe temeinice legate de circuitul sanitar în unitățile de învățământ.

A fost ales în anul 2016 pe această funcție, iar în cei patru ani de când activează a „schimbat” vreo 10-12 miniștri ai Educației. Cam cu jumătate a colaborat bine, ceea ce nu înseamnă neapărat că au și pus în aplicare propunerile federației, provenite din doleanțele părinților. „Spre deosebire de toți ceilalți, însă, actualul ministru chiar pune suflet și știu că pleacă din minister la 10, 11 noaptea în fiecare zi. Simte că sunt presiuni, dar face parte dintr-un Guvern...”, ne declara în debutul interviului.

 

• Știm prea bine că au existat presiuni pentru anularea examenelor naționale. Acum, după finalizarea Evaluării Naționale, ce feedback aveți de la părinți?
• Fără incidente, fără scandal și fără sfârșitul lumii... preconizat de către unii dintre părinți. Probabil că și-au înghițit limba când au văzut că totul a decurs foarte bine, cu excepția copilului cu enterocolită de la Constanța. Și acolo s-ar fi putut găsi o soluție, eventual într-o sală separată. Eu apreciam voința copilului de a se ridica de pe patul de spital, cu branula în mână, nu să i se închidă ușa în nas. Se întrunea comisia de examen pentru 10 minute, intra pe subiectele de rezervă și putea să dea examenul și acel copil într-o altă sală și toată lumea aplauda.
• Asistăm la un real „desant” mobilizat la aceste examene. Dar ce vom face din toamnă?
• În primul rând, trebuie să învățăm să trăim cu acest virus și să respectăm cu sfințenie regulile, de la mic la mare. Iar pe de altă parte, nu sunt multe variante educaționale. În unitățile unde nu sunt două sau trei rânduri de schimburi de ture se vor împărți efectivele de la clase de 30 de elevi în două grupe și făcute ture de dimineață și de după-amiază.

Acolo unde sunt două-trei ture, se vor împărți, la fel, în grupe jumătate acasă, jumătate la școală, cu transmiterea lecțiilor live, astfel încât profesorii să nu facă de două ori munca - și la clasă și în online - și cei care stau acasă să vadă efectiv ce se întâmplă în clasă și să participe și ei la lecții. Investiția nu este majoră, întrucât sunt necesare o cameră și un microfon, iar elevul de acasă poate interveni la fel ca cel din clasă. Nu trebuie să se uite că astfel le sunt dezvoltate copiilor și competențele digitale.
Programa trebuie schimbată fără discuție și avem nevoie de o programă adaptată pentru astfel de cursuri. În perioada aceasta a pandemiei s-a înțeles că este cu totul și cu totul altceva când vorbești de IT și altceva când te referi la e-learning. Aici e nevoie de o pregătire rapidă pentru profesori, care nu este deloc ușoară, pentru că sunt cadre didactice care nu au această capacitate și chiar dacă sunt profesori nu pot învăța peste noapte să lucreze cu aceste dispozitive.
Consiliile de administrație ale unităților de învățământ vor avea un rol important.
Știu că doamna ministru a venit și cu o altă propunere, a unor corturi, dar s-a revenit asupra ideii introducându-se în discuție module tip container, a căror întreținere ar fi mult mai ușoară. Dar în acest caz este nevoie de spațiu suficient pentru amplasare, cu avizul ISU, în așa fel încât să nu fie periclitate viețile copiilor și ale profesorilor în caz de cutremur sau incendiu.


 

• Toată lumea este de acord că s-a pierdut foarte multă materie de predare din luna martie și până în luna iunie. Există propuneri la Ministerul Educației pentru reluarea cursurilor în anul școlar 2020-2021 mai devreme?
• Nu se poate, cu atât mai mult în actualele condiții pandemice. În primul rând, pentru că examenele de Bacalaureat se termină cu afișarea rezultatelor în primele zile din septembrie. La care trebuie adăugată și igienizarea spațiilor de către consiliile locale, care nu se poate face decât la finalul sesiunii de Bacalaureat.

Și trebuie luată în calcul și dorința părinților de a veni în concediu la mare în primele zile din septembrie, în programul „Litoralul pentru toți”.
Pe de altă parte, generațiilor care au fost a VII-a și a XI-a și care din toamnă vor trebui să suporte un volum mărit de materie li se promite o programă mai aerisită, astfel încât să nu fie încărcați. Doamna ministru a promis că Institutul de Științe ale Educației se ocupă, ca elevii să nu aibă de suferit. Pentru că materia se va relua, întrucât nu se ia în considerare ceea ce s-a predat în online.

Legat de admiterea la liceu, eu în continuare mă întreb de ce un elev care vrea să meargă la profil filologic i se cere să susțină examen la matematică... Ori folosim evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și creăm un portofoliu și admiterea ține cont de profilul pe care dorești să-l urmezi. Ori terminăm dracu tămbălăul și lași obligatoriu posibilitatea fiecărui liceu să-și organizeze admiterea în funcție de nivelul pe care și-l dorește, cu subiectele pe care le propune și terminăm cu bătaia de joc cu repartizarea. Chiar și fosta admitere de treaptă ar fi interesant de reintrodus, pentru că tu, copil, care la presiunea părinților te-ai îndreptat spre un anumit profil, să ai posibilitatea ca la clasa a XI-a să schimbi profilul, iar în ultimii doi ani să te pregătești pentru facultate.
Și pentru că tot vorbim de propuneri, am propus în repetate rânduri ca tezele să se desfășoare cu subiect unic național și acum nu mai aveam nicio treabă cu admiterea și se putea face repartizarea pe baza lor. Nu se puteau anula examenele și să echivalezi note după standarde diferite.

E clar că trebuie intervenit asupra unui sistem de învățământ învechit și împământenit în clasica toceală. Testele PISA ne tot arată acest lucru, trebuie doar să acționăm. Când? Ieri... Din punctul meu de vedere. Până când păcălim acești copii? Dacă vorbești cu foști și actuali miniștri ai educației, domniile lor zbârnâie de teorie foarte bine pusă la punct. Și... atunci? De ce această mare discrepanță între teorie si practică... chiar și la ei?! Înțeleg că și dumnealor vor pica la un presupus test PISA?
 

Decalogul „vreodată” al lui Iulian Cristache

1. Va exista vreodată vreun ministru al MEN care să nu fie înjurat?
2. Vom avea vreodată o lege a învățământului care să nu fie contestată de către 6 milioane de părinți, 250 k de profesori și 3 milioane de elevi?

3. Vor dispărea vreodată interesele de natură personală și de grup în sistemul educațional?
4. Vom avea vreodată o lege care să fie centrată pe elev, așa cum scrie în ea?
5. Vom avea vreodată APL-uri care să fie interesate să investească în U.Î. fără să aibă firme de casă?
6. Vor dispărea vreodată ingerințele politicului din sistemul educațional?
7. Vom avea vreodată școli dotate corespunzător anilor pe care-i trăim?
8. Vom mai avea vreodată un ministru al educației cu un mandat întreg?
9. Vom avea vreodată descentralizare reală în sistem?
10. Vom avea vreodată colaborare reală între părinți și profesori?



Citește și:

Rezultatele unui sondaj realizat de FNAP-IP și ISJ Brașov Cum văd câteva mii de părinți școala după epidemia de COVID 19