Statutul de autoritate publică, în opinia profesorilor constănţeni „Nu-l putem face pe profesor funcţionar public. Doar dacă vrem să renunţăm la competenţele lui profesionale, pedagogice“
Statutul de autoritate publică, în opinia profesorilor constănţeni: „Nu-l putem face pe profesor funcţionar
11 Oct, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
5109
Marime text
Ținând cont de noile date ale... problemei, şi anume căderea Guvernului Dăncilă, cu certitudine controversatul proiect de lege privind măsurile de protecţie a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar în îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei, care fusese votat în Comisiile comune din Senatul României, va mai sta o perioadă bună în sertarele vreunui birou.
Dar pentru că în ediţia de ieri am anunţat că vom discuta cu profesori constănţeni pe marginea acestui proiect, vă oferim astăzi câteva opinii, cu precizarea că numeroase cadre didactice contactate nu cunoşteau „termenii” schimbării de statut.
Iar cei cu care am stat de vorbă telefonic s-au arătat sceptici în ceea ce priveşte acest proiect.
În opinia prof. Paloma Petrescu, reputat specialist în sistemul educaţional, acest proiect nu este viabil, pentru că nu se poate pune semnul egal... „În niciun caz nu-l putem face pe profesor funcţionar public, doar dacă vrem să renunţăm la competenţele lui profesionale, pedagogice.
La ora actuală, profesorii pot avea cel mult statutul de titulari în învăţământ. În momentul în care, din varii motive, cum ar fi scăderea populaţiei şcolare, s-ar putea reduce activitatea, respectiv pierderea statutului de titular. Fapt ce contravine statutului funcţionarului public, care are loc de muncă asigurat până la pensie. Apoi, profesorii au contracte de muncă, întocmite după altă legislaţie decât cea a funcţionarului public. Spre exemplu, un funcţionar public poate fi detaşat, nu mai mult de şase luni, situaţie în care i se păstrează salariul de la funcţia de bază. Ori cadrele didactice nu pot fi foite de colo-colo, pentru nevoile sistemului, care ar fi astfel bulversat, nemaiexistând coerenţă, continuitate în demersul didactic. E adevărat, din ce ştiu, că instanţele - în cazul proceselor cu mită la Bacalaureat - i-au considerat funcţionari publici pe profesori. Dar numai din punctul de vedere al instanţei de judecată, decizia fiind luată pe legea de funcţionare a DNA.
Atâta timp cât există şi trebuie să existe legislaţie specifică pentru anumite domenii nu putem să punem semnul egal între profesori şi funcţionarul de la Administraţia Financiară. Ca să nu mai spun de concursurile de intrare în sistem, care sunt diferite”.
Întrebat de ce acest proiect este comparat cu un „cal troian”, prof. Marius Furtună, directorul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Medgidia şi o perioadă inspector şcolar resurse umane, ne-a declarat că nu ar exista motive de temere în cazul adoptării unei asemenea legi, întrucât ea nu ar putea exceda cadrul Legii educaţiei. „Poate că ar fi bine-venită o asemenea schimbare a statutului care ne-ar permite să dăm în judecată acele persoane care atentează la onoarea şi demnitatea noastră de profesori”.
Prof. Alexandru Bujeniţă, directorul Liceului Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârşova, este de părere că există şi avantaje, dar şi dezavantaje. „Pe de o parte, cadrele didactice ar fi protejate de abuzuri, violenţe din partea părinţilor şi a elevilor. La mine la şcoală nu au fost asemenea cazuri. Dar dacă ai statut de funcţionar public nu mai ai regim de cadru didactic. Și atunci prevederile Legii Educaţiei nr. 1, care este în vigoare, nu se mai aplică, în sensul concediilor sau al vacanţelor. Normal ar fi să fie luate nişte măsuri. Noi avem trei paznici la şcoală care asigură o mai bună colaborare cu reprezentanţii Poliţiei Locale, ai Jandarmeriei. Eventual înăsprirea sancţiunilor pentru astfel de fapte, spre deosebire de aceasta care mi se pare o soluţie găsită pe repede înainte. Am auzit că în Constanţa au existat discuţii că li se cer bani părinţilor pentru paza şcolilor, dar la noi nu a fost niciodată cazul. Nu am cerut niciun leu de la părinte, pentru nimic, inclusiv consumabile”.
Prof. Magda Iacob, directorul Școlii Gimnaziale 23 August: „Am văzut că elevii au impresia că ni s-ar conferi nouă, profesorilor, prea multă autoritate. Nu ştiu dacă aceasta ar fi soluţia sau o mai bună comunicare, permanentă, cu părinţii. Ideal ar fi să existe o linie de echilibru: nici prea multă autoritate, dar nici prea multă libertate prost înţeleasă. Consider inoportun acest proiect. Poate că şedinţe mai dese cu părinţii... Noi la cel mai mic gest al copilului am anunţat imediat părintele sau reprezentantul legal, pentru că, din păcate, majoritatea sunt cu tutori legali. Poate că fiind o şcoală mică, în mediul rural, nu este la fel ca la şcolile profesionale sau la liceele tehnologice unde sunt probleme mari”.
Citeşte şi:
Dar pentru că în ediţia de ieri am anunţat că vom discuta cu profesori constănţeni pe marginea acestui proiect, vă oferim astăzi câteva opinii, cu precizarea că numeroase cadre didactice contactate nu cunoşteau „termenii” schimbării de statut.
Iar cei cu care am stat de vorbă telefonic s-au arătat sceptici în ceea ce priveşte acest proiect.
„Nu putem să punem semnul egal între profesori şi funcţionarul de la Administraţia Financiară“
În opinia prof. Paloma Petrescu, reputat specialist în sistemul educaţional, acest proiect nu este viabil, pentru că nu se poate pune semnul egal... „În niciun caz nu-l putem face pe profesor funcţionar public, doar dacă vrem să renunţăm la competenţele lui profesionale, pedagogice.
La ora actuală, profesorii pot avea cel mult statutul de titulari în învăţământ. În momentul în care, din varii motive, cum ar fi scăderea populaţiei şcolare, s-ar putea reduce activitatea, respectiv pierderea statutului de titular. Fapt ce contravine statutului funcţionarului public, care are loc de muncă asigurat până la pensie. Apoi, profesorii au contracte de muncă, întocmite după altă legislaţie decât cea a funcţionarului public. Spre exemplu, un funcţionar public poate fi detaşat, nu mai mult de şase luni, situaţie în care i se păstrează salariul de la funcţia de bază. Ori cadrele didactice nu pot fi foite de colo-colo, pentru nevoile sistemului, care ar fi astfel bulversat, nemaiexistând coerenţă, continuitate în demersul didactic. E adevărat, din ce ştiu, că instanţele - în cazul proceselor cu mită la Bacalaureat - i-au considerat funcţionari publici pe profesori. Dar numai din punctul de vedere al instanţei de judecată, decizia fiind luată pe legea de funcţionare a DNA.
Atâta timp cât există şi trebuie să existe legislaţie specifică pentru anumite domenii nu putem să punem semnul egal între profesori şi funcţionarul de la Administraţia Financiară. Ca să nu mai spun de concursurile de intrare în sistem, care sunt diferite”.
„Această schimbare a statutului ne-ar permite să dăm în judecată acele persoane care atentează la onoarea şi demnitatea noastră de profesori“
Întrebat de ce acest proiect este comparat cu un „cal troian”, prof. Marius Furtună, directorul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Medgidia şi o perioadă inspector şcolar resurse umane, ne-a declarat că nu ar exista motive de temere în cazul adoptării unei asemenea legi, întrucât ea nu ar putea exceda cadrul Legii educaţiei. „Poate că ar fi bine-venită o asemenea schimbare a statutului care ne-ar permite să dăm în judecată acele persoane care atentează la onoarea şi demnitatea noastră de profesori”.
„Dacă ai statut de funcţionar public, nu mai ai regim de cadru didactic“
Prof. Alexandru Bujeniţă, directorul Liceului Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârşova, este de părere că există şi avantaje, dar şi dezavantaje. „Pe de o parte, cadrele didactice ar fi protejate de abuzuri, violenţe din partea părinţilor şi a elevilor. La mine la şcoală nu au fost asemenea cazuri. Dar dacă ai statut de funcţionar public nu mai ai regim de cadru didactic. Și atunci prevederile Legii Educaţiei nr. 1, care este în vigoare, nu se mai aplică, în sensul concediilor sau al vacanţelor. Normal ar fi să fie luate nişte măsuri. Noi avem trei paznici la şcoală care asigură o mai bună colaborare cu reprezentanţii Poliţiei Locale, ai Jandarmeriei. Eventual înăsprirea sancţiunilor pentru astfel de fapte, spre deosebire de aceasta care mi se pare o soluţie găsită pe repede înainte. Am auzit că în Constanţa au existat discuţii că li se cer bani părinţilor pentru paza şcolilor, dar la noi nu a fost niciodată cazul. Nu am cerut niciun leu de la părinte, pentru nimic, inclusiv consumabile”.
„Consider inoportun acest proiect. Poate că şedinţe mai dese cu părinţii...“
Prof. Magda Iacob, directorul Școlii Gimnaziale 23 August: „Am văzut că elevii au impresia că ni s-ar conferi nouă, profesorilor, prea multă autoritate. Nu ştiu dacă aceasta ar fi soluţia sau o mai bună comunicare, permanentă, cu părinţii. Ideal ar fi să existe o linie de echilibru: nici prea multă autoritate, dar nici prea multă libertate prost înţeleasă. Consider inoportun acest proiect. Poate că şedinţe mai dese cu părinţii... Noi la cel mai mic gest al copilului am anunţat imediat părintele sau reprezentantul legal, pentru că, din păcate, majoritatea sunt cu tutori legali. Poate că fiind o şcoală mică, în mediul rural, nu este la fel ca la şcolile profesionale sau la liceele tehnologice unde sunt probleme mari”.
Citeşte şi:
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii