104 ani de la Unirea Moldovei dintre Prut și Nistru cu „mama sa” România - o lecție de învățăminte istorice, în context contemporan, pentru tinerii constănțeni (galerie foto)

                
Marcarea anul acesta la Constanța a Unirii Basarabiei (27 martie/9 aprilie 1918), ce a avut loc, sub forma unui Simpozion, la finele săptămânii trecute (vineri, 25 martie) la Colegiul Național de Arte „Regina Maria”, sub egida a trei active asociații național-culturale constănțene - Filiala Constanța a Societății de Științe Istorice din România, Filiala Asociației „Pro Basarabia și Bucovina” și Asociația „Casa Mării Negre/Black Sea House”-, a fost gândită de către inițiator - și moderator, totodată -, cunoscutul profesor (și analist politico-militar), doctor în Istorie, Marian Zidaru ca o lecție de învățăminte istorice și conștientizare a evenimentelor de astăzi, de lângă granița noastră, pentru tinerii liceeni.

Programul reuniunii a continuat, apoi, cu două referate susținute de către elevele clasei a IX-a A – Daria Andrada Gheorghiu (Etapele Unirii Basarabiei cu „mama sa” România) și Andreea Tănăsie (Sfatul Țării – instituția cu caracter parlamentar a basarabenilor), după care cei trei invitați au dezvoltat temele înscrise în Programul Simpozionului.

Politologul și eseistul (doctor în Litere) Dorin Popescu (președinte-fondator al Asociației „Casa Mării Negre/Black House Sea” s-a adresat, cu expertiza și elocința devenite familiare opiniei publice constănțene, minții și sufletului tinerilor audienți, îndemnându-i să reflecteze la devoțiunea patriotică a fraților basarabeni din urmă cu 104 ani, când România și întreaga lume se aflau în plin război mondial, dar când „n-au ezitat să pună mai presus de orice interesul național, care în acele împrejurări, era reunirea cu frații din aria statală de la care fuseseră smulși de către Imperiul Țarist în 1812”. Contextualizând acele evenimente, dânsul a arătat că și în zilele noastre – când lângă fruntariile  țării se duce un război prin invadarea unui stat suveran aflat lângă Republica Moldova, soldat cu numeroase victime, inclusiv, din păcate, și mulți copii, și pagube materiale – noi, românii, „inclusiv și mai ales voi, tinerii”, trebuie să fim conștienți de pericolele ce ne pasc pentru „integritatea fizică a fiecăruia dintre noi, dar nu mai puțin și a granițelor din această parte a continentului nostru”; iar pentru apărarea libertății și democrației fiecare dintre noi, având exemplul sacrificiilor strămoșilor, inclusiv a fraților basarabeni, să fie conștient de gravitatea vremurilor pe care le trăim, „și să le apărăm prin toate mijloacele”.

Președintele Filialei Constanța a Asociației „Pro Basarabia și Bucovina”, economistul Cezar Pânzaru a apelat, și dânsul – în comunicarea Oameni de cultură ai Basarabiei, făuritori ai Unirii în 1918 și ai luptei pentru independența Republicii Moldova (1988-1991) - la sensibilizarea sufletească a tinerilor viitori oameni de cultură de la Colegiul Național de Arte Plastice „Regina Maria”; a subliniat însemnătatea operei poetice a basarabeanului Alexei Mateevici, locul scriitorilor Leonida Lari, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Mihai, Cimpoi, Iurie Roșca, Valeriu Matei, Grigore Vieru ș.a., al săptămânalului „Literatura și Arta” în lupta pentru limbă, identitate națională, Suveranitate și Independență a Republicii Moldova; a încheiat prin recitarea câtorva poezii, reprezentative aparținând lui Grigore Vieru (1935-2009).

În ceea ce mă privește, în comunicarea Nicolae Titulescu: „Basarabia – pământ românesc”, s-a subliniat, pe larg, importanța cărții cu acest titlu a marelui diplomat român, în care argumentează că acest străvechi teritoriu al voievozilor noștri a aparținut întotdeauna statalității moldave; că Imperiul Otoman a cedat un teritoriu ce nu-i aparținea de drept (sultanul era doar suzeran și nu suveranul Principatului Moldovei) Imperiului Rus, respectiv partea de Est a Moldovei (cum a relevat, în vemea sa, între alții, și Karl Marx); că autodeterminarea și Unirea din 1918 sunt ireversibile: „Basarabia, cea mai românească provincie – după însăși statisticile rusești cuprinde 72 % din locuitori români – a vrut să se alipească Patriei Mame”; de asemenea, s-a arătat rolul primordial al lui Nicolae Titulescu – de la a cărei naștere s-au împlinit, la 4 martie, 140 de ani (a murit în primăvara lui 1941, în Franța) – în susținerea, cu realism, a justeței basarabene, din perspectiva dreptului istoric și a celui internațional, în dialogul diplomatic cu U.R.S.S. din anii ʼ20-ʼ30:

În încheierea acestei veritabile lecții de fapte și învățăminte național-istorice, în contextul geopoliticii europene, domnul Dorin Popescu s-a adresat din nou tinerilor, cu o întrebare: „Dacă mâine, cineva ar încerca să vă răpească familia, ce ați face – v-ați împotrivi prin orice mijloace, inclusiv armate, sau ați consimți la această nelegiuire?; răspunsul tinerilor patrioți români a fost, prin ridicare de mâini (s-a exprimat o singură reținere), aproape unanim: „Ne vom împotrivi”...

Sursa foto: Prof. univ. dr. Marian Zidaru

Citește și:
Constănțeni participanți la Conferința Științifică Națională (online) „30 de ani de la Războiul pentru apărarea Independenței și Integrității teritoriale a Republicii Moldova (1992)”