Basarabi, piatra de încercare a carierei lui Vasile Milea (GALERIE FOTO)

21 Jan, 2023 00:00 Remus MACOVEI 3955 Marime text

Primii pași în cariera militară

Vasile Milea a urmat cursurile Școlii de Ofițeri Infanterie Sibiu în perioada 1948-1949, fiind clasat al 35-lea, din 320 de absolvenți.
Este avansat Sublocotenent la 9 mai 1949, fiind încadrat comandant pluton la Brigada 9 Tancuri. După 4 luni este trimis instructior la Școala Regimentară. Cu plutonul său participă la concursul organizat la nivelul întregii armate, obținând premiul întâi la instrucția focului, transmisiuni, instrucția de front și topografie. Urmare a acestor rezultate, este avansat, la 30 decembrie 1949, la gradul de locotenent.

În perioada 15 februarie – 15 mai 1950 urmează cursurile Școlii de Comandanți de Companii Tancuri de la Colibași - Muscel, la absolvirea căreia a fost numit în funcția de comandant companie și, după o perioadă scurtă de timp, comandant de batalion în cadrul Brigăzii 9 Tancuri.

          Urmare a rezultatelor obținute, după susținerea examenului de admitere în Academia Militară, care la aceea dată purta numele de ”I.V. Stalin”, va urma cursurile acesteia în perioada 1950-1952. Va absolvi Academia Militară la 5 mai 1952. În acest an beneficiază, din nou, de două avansări la excepțional: locotenent major - 13 iunie 1952 și căpitan - 5 septembrie 1952.

          Va fi încadrat locțiitor pentru blindate, tancuri și mecanizate la Corpul 38 Armată (septembrie 1952 - 8 ianuarie 1953) și șef al Secției pregătire de luptă la Regiunea 1 Militară (ianuarie - septembrie 1953).

          În perioada 14 aprilie-7 septembrie 1953, urmează cursul special de limba rusă, pentru trimitere la studii în URSS, neacordând atenția necesară și clasificându-se ultimul dintre cursanți.

          La 7 septembrie 1953, va fi numit comandant al Regimentului 196 Tancuri și Autotunuri din organica Diviziei 49 Mecanizată, unitatea fiind dislocată în Basarabi.

          Aparent, în cadrul ofițerilor promoției 1949, Vasile Milea, din punctul de vedere al avansărilor, ocupă o poziție fruntașă. Totuși, după acest criteriu, este depășit de alți colegi:

Ion Dincă – locotenent-1949, locotenent major-1950, căpitan-1951, maior-1952, locotenent colonel-1954;
Stelian Popescu – locotenent-1949, locotenent major-1950, căpitan -1951, maior-1952, locotenent colonel-1954
Ion Coman – sergent major-1949, locotenent-1950, locotenent major - 1951, căpitan-13 martie 1952, maior-30 septembrie 1952, locotenent colonel-1954;

Apartenența la P.C.R. poate fi o justificare a ascensiunii fulminante în carieră a unora dintre aceștia - Ion Dincă din 1947 și Ion Coman din 1945.

La comanda Regimentului 196 Tancuri și Autotunuri

La prezentarea în noua unitate are surpriza de a constata că fostul comandant al regimentului ordonase să nu fie primit în unitate. După intervenția diviziei, care își avea sediul în aceeași cazarmă, lucrurile intră în normal, trecându-se la luarea în primire a regimentului.

În această perioadă Vasile Milea descoperă o unitate care pur și simplu îl șochează.”Dimineața ofițerii veneau la unitate beți, nepregătiți pentru a face programul, făceau chefuri în unitate. Comandantul de regiment avea în fișet sticla de vodcă și paharul. A asistat la scene incredibile. În zilele când unitățile se întorceau de la instrucția tragerii, comandantul îi chema la el pe comandanții de unități și îi întreba care este rezultatul tragerilor (calificativul). Dacă acesta era bine, comandantul scotea sticla de vodcă și-i cinstea pe comandanții respectivi. (…). Tot în perioada predării primirii funcției a văzut cum însuși comandantul de regiment se urca în mașinile unității cu toți ofițerii și plecau la restaurant de unde se înapoiau spre ziuă, majoritatea amețiți bine. (…). Vedea cum zilnic lipsesc nemotivat de la program ofițeri, iar seara, la popota ofițerilor, la care nu erau absenți nemotivați se făceau chefuri. La aceste chefuri erau prezenți comandantul regimentului, locțiitorul său politic și șeful de stat major.”

Vasile Milea este neplăcut impresionat de risipa de materiale și neîntreținerea tehnicii de luptă. Cu ocazia primirii/predării unității se va constata inclusiv lipsa unui tanc. După o cercetare amănunțită se va constata că tancul se afla la reparații de peste trei ani la Atelierul de reparat blindate de la Mizil. Deoarece reparația era terminată de mult timp, va lua măsuri pentru aducerea imediată a tancului în unitate.

Cu entuziasmul, ambiția și dorința de afirmare specifică celor 26 de ani, căpitanul Vasile Milea, hotărât să transforme regimentul într-o unitate de elită, se va implica în rezolvarea multiplelor probleme cu care acesta se confrunta.

Concomitent cu intensificare instruirii cadrelor și militarilor în termen, va îmbunătăți baza materială de instrucție prin realizarea unor săli tehnice și de specialitate, care vor fi date exemplu pe Regiunea 2 Militară.

Prin implicarea sa directă, acestuia nefiindu-i rușine să lucreze alături de subordonați, se va amenaja parcul de mașini.”Deși era comandantul regimentului, a lucrat efectiv la parcul de mașini. A cărat piatră, plăci de beton și avea palmele pline de bătături. Exemplul său a fost urmat și de alți ofițeri care munceau cot la cot cu el.” Cei din aparatul de partid reclamau că exploatează oamenii.

Calitatea de bun organizator și spiritul său de inițiativă vor ieși în evidență pe timpul iernii 1953/1954, când tancurile regimentului și detașamentele de deszăpezire organizate vor acționa cu mult succes pentru deszăpezirea căilor de comunicație Basarabi-Constanța și Basarabi-Medgidia, precum și a obiectivelor administrative și economice din Basarabi. De asemenea, va distribui din depozitele unității alimente și combustibilii necesari desfășurării unei vieți normale în localitate. Infirmeria unității va asigura asistența medicală și medicamentele necesare populației civile.

Eforturi deosebite va depune tânărul comandant de regiment pentru a asigura în cadrul unității o ordine și disciplină militară ferme. Era extrem de dur cu cei indisciplinați.

Conștient că trebuiau asigurate niște condiții minime pentru relaxarea cadrelor, căpitanul Vasile Milea a luat măsura construirii, între blocurile unde locuiau acestea, a unei terase cu un ring de dans și bufet, inclusiv cu grătar. Aici, cu sprijinul fanfarei regimentului, se organizau joia tineretului și diverse activități recreative, sâmbăta sau duminica.

Pentru a se putea deplasa la obiectivele din garnizoană – depozitul de muniții și poligonul de tragere - neavând la dispoziție un autoturism, va obține, cu aprobarea directorului Liceului agricol din localitate, o șaretă și un cal, pe care le va folosi întreaga perioadă cât a fost comandant al regimentului. Deseori, era văzut înhămând, deshămând și îngrijind personal calul avut la dispoziție.

Cu toate că ofițerii aparatului de partid au făcut eforturi deosebite pentru a nu fi avansat, la 18 mai 1954, Vasile Milea este avansat lagradul de maior, la “excepțional”. Aceștia reclamaseră un incident petrecut pe timpul unei aplicații, în zona localității Ciocârlia. Enervat că un mecanic conductor, nerespectând regulile de conducere ordonate, a blocat întreaga coloană a batalionului, l-a tras din tanc, apostrofându-l vehement. În perioada imediat următoare, ofițerii de la secția politică vor veni pe ascuns în unitate și vor lua declarații militarului mecanic conductor, din care rezulta că ar fi fost lovit de către comandantul regimentului cu pumnii în cap. Informarea va ajunge la comandantul diviziei, dar acesta nu va lua nicio măsură.

La 23 august 1954, va defila în fruntea regimentului prin fața tribunei oficiale la București.

În primăvara anului 1955, pe timpul inspectării Diviziei 49 Mecanizată de către Ministerul Apărării Naționale, regimentului îi revine sarcina de a prezenta un exerciți tactic în zona Ciocârlia-Valea Dacilor. Pe timpul deplasării la o repetiție a acestei activități, căpitanul Vasile Milea a luat volanul de la șoferul autoturismului GAZ-67 cu care se deplasa, iar la intrarea în localitatea Ciocârlia s-a răsturnat cu mașina într-un șanț, cu această ocazie doi ofițeri, care îl însoțeau, fiind răniți. La finalul aplicației, deși regimentul a fost apreciat cu calificativul “bine”, Vasile Milea va fi aspru criticat de către președintele comisiei de inspecție.

Șef de stat major al Diviziei 49 Mecanizată

La 11 iunie 1956, maiorul Vasile Milea este promovat Șef de stat major al Diviziei 49 Mecanizată.

Încă de la luarea în primire a funcției a constatat că pregătirea cadrelor din comandament este necorespunzătoare. Deoarece ședințele de pregătirease desfășurau sporadic, va întocmi, împreună cu comandantul diviziei, un plan de pregătireriguros, cu termene și responsabilități clare, la care urmau să participe toți ofițerii, inclusiv cei din secția politică. Prin obligarea ofițerilor din aparatul de partid să participe la ședințele de pregătire, maiorul Vasile Milea se va alege cu niște dușmani care permanent îi vor scoate în evidență și vor amplifica greșelile pe carele va comite.

Divizia avea în subordine Depozitul de armament și muniții de la Creta, care a creat mari probleme prin nerespectarea prevederilor legale privind organizarea și executarea serviciului de pază.

Vasile Milea, însărcinat de comandantul diviziei cu remedierea acestor nereguli, în cel mult o săptămână, a elaborat un plan de măsuri, care realizat integral ar fi permis înlăturarea acestora. Deoarece șeful depozitului nu a executat măsurile ordonate, l-a chemat la biroul său, apostrofându-l. Șeful depozitului va pretinde că a fost bruscat, cei de la partid amplificând incidentul, dar comandantul diviziei, din nou, nu va lua nicio măsură.

La un control inopinant executat seara asupra executării serviciului de pază în comandament, a constatat mari neregului, fapt pentru care l-a sancționat disciplinar pe ofițerul de serviciu. Acesta va informa pe secretarul Secției politice că a fost înjurat de către Vasile Milea.

În urma deselor incidente cu personalul care încadra Secția politică, maiorul Vasile Milea este chemat la raportul Ministrului Apărărri Naționale. Cu această ocazie, generalul Leontin Sălăjan îl va atenționa asupra modului cum trebuie să lucreze cu Secția politică și îi recomandă să nu-i mai înjure pe cei indisciplinați și ”să folosească regulamentul disciplinar, că era mai bine pentru el.”

La 13 noiembrie 1956, Vasile Milea a fost avansat locotenent colonel.

La un control executat la Școala de Sergenți a constatat că 6 militari aveau cizmele foarte deteriorate, aceștia fiind mai mult desculți. Deoarece plutonierul de subunitate l-a mințit că nu are altele mai bune, iar la verificarea magaziei a găsit peste 30 de perechi în stare bună, a luat măsura retrogradării acestuia la gradul de soldat.

Comandant al Diviziei 49 Mecanizată

La 6 aprilie 1957, locotenentul colonel Vasile Milea este numit comandant al Diviziei 49 Mecanizată.

Urmează o perioadă în care încearcă să pună ordine în desfășurarea programului pregătirii de luptă, cu accent pe instrucția tactică, trageri și conducerea mașinilor de luptă, ofițerii comandamentului fiind trimiși permanent în control la unități pentru a verifica respectarea programulu și pentru remedierea neajunsurilor constatate. Aceste măsuri deranjează ofițerii din comandament, în mod deosebit pe Șeful Secției Politice și pe Șeful de Stat Major al diviziei.

Caracteristica principală a acestei perioade o constituie faptul că maiorul Tudose Marin - secretarul Secției Politice, locotenentul colonel Chiriță Mihai - locțiitotul comandantuluI, maiorul Sabin Ion - șeful de stat major și maiorul Ionescu Dumitru – locțiitorul tehnic reclamă la foc continuu abuzurile și ilegalitățile comise de comandantul diviziei.

La 1 mai 1957, în timp ce se afla cu familia în pădurea Basarabi, la o petrecere câmpenească, observă doi militari din garda Depozitului de muniție și armament care se plimbau prin pădure. Părăsește imediat petrecerea și se deplasează cu mașina la corpul de gardă, constatând o serie de grave nereguli: comandantul gărzii era nepregătit și nu cunoștea situația efectivelor și armamentului, militarii nu își cunoșteau consemnele și executau serviciul fără muniție. Deosebit de enervat de situația constatată, în camera comandantului gărzii, Vasile Milea îl bruschează pe lt.maj. Nistor Victor, “luîndu-l de bărbie” și ținându-l de reverul vestonului.
Hotărârea de sancționare a lt.col. Vasile Milea

Hotărârea de sancționare a lt.col. Vasile Milea

A doua zi îi va pedepsi cu multe zile de arest pe ofițerii vinovați de aceste neregului.

La 10 mai 1957, Vasile Milea este chemat la comandamentul Regiunii a 2-a Militare să explice comportamentul său. Comandantul regiunii militare a înțeles situația, solicitându-i înaintarea unui raport scris. Rezoluția pe acest raport este următoarea: ”Ofițerul a fost chemat și atenționat în fața Consiliului Militar și și-a luat angajamentul că nu va mai face asemenea abateri. La dosarul personal al ofițerului.” Este sancționat cu “avertisment că nu corespunde pe deplin funcției”.

La aplicația desfășurată în perioada 15-16 mai 1957, condusă de Corpul 49 Armată, locotenentul colonel Vasile Milea a ordonat ca Secția Politică să scoată caravana cinematografică pentru a se asigura iluminarea Punctului de Comandă al diviziei. Caravana se va prezenta nepregătită, fapt pentru care locotenent colonelul Vasile Milea îl va lua pe comandantul acesteia de ”brațul stâng”. Ulterior, enervat că punctul de comandă nu era iluminat corespunzător, va arunca un cablu defect asupra plutonierului care nu făcuse verificarea întregii instalații. Bineînțeles că acest caz amplificat va ajunge rapid la cunoștința eșaloanelor superioare.

La 8 iulie 1957, cazul său este discutat de comisia ministerială condusă de generalul colonel Iacob Teclu, aceasta hotărând că”lt.col. Vasile Milea rămâne în continuare comandantul Diviziei 49 Mecanizată, până la terminarea anului de instrucție. La terminarea anului de instrucție comandantul Regiunii 2 Militare va raporta dacă ofițerul și-a schimbat comportarea. Atunci se va reanaliza cazul față de modul cum și-a îmbunătățit comportarea și față de posibilitățile de înlocuire ce vor fi atunci. Pentru bruscarea lt.maj. Nistor Victor rămâne în vigoare pedeapsa de avertisment că nu corespunde pe deplin funcției ce o are, dată de comandantul Regiunii 2 Militare.”

În luna ianuarie 1958, generalul maior Stan Marcu, comandantul Regiunii 2 Militare, îi ridică pedeapsa aplicată la 30 mai 1957, stârnind nemulțumirea detractorilor lui Vasile Milea.

Operațiunea “cimentul”

Vasile Milea, un ofițer plin de inițiativă, găsea soluții pentru cele mai diverse probleme, dar de multe ori acestea erau la limita legalității.

Una dintre acestea îi va produce mari necazuri, ducând la schimbarea sa din funcție.

Pentru a rezolva îmbunătățirea bazei materiale de instrucție, precum și sistematizarea locurilor de adunare a efectivelor și a parcurilor auto din garnizoanele din subordinea diviziei, Vasile Milea, după ce obține aprobarea comandantului Regiunii 2 Militare, demarează o colaborare cu Fabrica de ciment din Medgidia. Înțelegera consta în faptul că Divizia 49 Mecanizată urma să pună la dispoziția intreprinderii un detașament de 150 de militari pentru executarea diverselor lucrări. În contravaloarea muncii militarilor, divizia urma să primească ciment, care va fie transportat în unitate cu vagoane asigurate de intreprindere.

Activitatea detașamentului, comandat de lt.maj. Alecsandru Bălan, demarează la jumătatea lunii iunie 1957. Detașamentul, format din furieri din întreaga divizie, a fostcazat în cazarma Regimentului 13 Artilerie din Medgidia, care avea în responsabilitate cazarea, hrănirea și îmbăierea militarilor. Programul de lucru era organizatpe trei schimburi, fiind deosebit de lejer.

Tot cimentul care revenea diviziei conform avizului de expediției, era transportat pe calea ferată, fiindrecepționat și înregistrat la serviciul cazarmare al diviziei. S-au luat măsuri deosebite pentru depozitarea și paza acestuia, pentru a nu se deteriora sau fura. Distribuirea cimentului la unități se făcea numai cu aprobarea lt. col. Vasile Milea.

Pentru procurarea nisipului necesar executării diverselor lucrări, Compania transport a diviziei va fi detașată la Cariera Cuza Vodă – Nisipari, militarii fiind cazați în corturi, hrana fiind preparată la bucătării de campanie.

O altă inițiativă a lt .col. Vasile Milea a constat în faptul că a ordonat că toate cele 200 de autocamioane care participaseră la o aplicație în zona Iași, la întoarcere în unitate, să fie încărcate cu balast (prundiș) din albia Siretului.

Cu materialele de construcție astfel obținute, după distribuirea acestora la unități, se va trece la realizarea lucrărilor necesare planificate de comandanții de unități. Excepția a constituit-o distribuirea a 60 de tone de ciment (6 vagoane) cazărmii din Năvodari, ocupată de trupe sovietice.

Comandantul diviziei a ordonat ca lucrările să se realizeze fără scoaterea militarilor de la instrucție.

Cele mai importante lucrări se vor executa în cazarma din Basarabi unde se vor realiza: alei, trotuare cu borduri, platouri pentru adunarea efectivelor, precum și platouri pentru tehnica de tancuri și auto. Aceste lucrări vor fi executate de militarii plutonului pionieri, coordonați de specialiștii Batalionului de Construcții.

Lucrări de mare amploare s-au executat și în cazarma Regimentului 13 Artilerie, comandat de lt. col. Niculaescu.

La sesizarea dușmanilor lt. col. Vasile Milea, controlul executat de o comisie a Controlului Financiar Intern (CFI) va constata o pagubă de peste 700.000 lei, comandantului fiindu-i imputate lipsuri la parcul auto, la carburanți și depășirea normelor de kilometri.

O perioadă important de timp, lt. col. Vasile Milea și colaboratorii săi, implicați în această activitate, vor fi cercetați penal.

În plus, față de cele descoperite de CFI, Vasile Milea va fi acuzat că a ordonat să se fure de pe șantiere. Căpitanul Crociu, comandantul Regimentului 196 Tancuri și Autotunuri, împreună cu trei subordonați (subofițeri), au mers la Neptun, unde se executau lucrările de amenajare a stațiunii și au sustras diverse materiale. Fiind prinși și anchetați, li s-au întocmit dosare penale. Ofițerul a fost retrogradat în grad și funcție și mutat în garnizoana Râmnicul Sărat. Acuzele pe care le-a adus lt.col. Vasile Milea, că el i-ar fi ordonat să fure materiale, nu au putut fi dovedite pe timpul cercetării.

Pentru a se pune capăt acestei situații conflictuale existente în cadrul Diviziei 49 Mecanizată, începând cu 19 februarie 1958, lt.col. Vasile Milea va fi destituit din funcția de comandant al Diviziei 49 Mecanizată, prin Ordinul M.F.A. nr. MC 0238 emis în 21 februarie 1958, ofițerul fiind pus la dispoziția M.F.A. pentru încadrare.

La 30 aprilie 1958,lt.col. Vasile Milea este încadrat în funcția de Locțiitor Șef Secție Pregătire Luptă pentru Tancuri și Auto din Regiunea 2 Militară. Din cauza problemelor cu care s-a confruntat, propunerea de avansare la gradul de colonel la excepțional, pe care șefii ierarhici o înaintaseră, a fost respinsă.

Operațiunea “cimentul” va fi finalizată fericit pentru Vasile Milea, de către ministrul apărării, generalul Leontin Sălăjan. Acesta, în luna iulie 1959, profitând de concediul petrecut la Eforie, pentru o mai bună documentare referitoare la dosarul penal al lt.col. Vasile Milea, într-o duminică, se va deplasa la Basarabi. Impresionat de ceea ce realizase Vasile Milea, va ordona închiderea dosarului penal.

Epopeea primirii în partid

La 16 februarie 1955, mr. Vasile Milea, membru al UTM din 1946, solicită primirea în Partidul Muncitoresc Român, justificânu-și cererea prin faptul că studiind hotărârile PMR “mi-am dat seama de țelul și scopul măreț pe care-l urmărește să-l înfăptuiască în patria noastră”.

După doi ani de verificări ale candidatului, rudelor și prietenilor, precum și a numeroase ședințe de prelucrări și dări de seamă ale acestuia, la 20 septembrie 1957, lt.col. Vasile Milea va deveni membru cu drepturi depline a P.M.R.

La 30 august 1958, la mai puțin de un an de la primirea în partid, lt.col. Vasile Milea, prin hotărârea în unanimitate a Comisiei de partid, condusă de lt.col. Iordache Marin, va fi exclus din partid după o atentă analiză a neregulilor constatate de către Controlul Financiar Intern, dar și a numeroase reclamații prin care acesta era acuzat de comiterea unor fapte nedemne de calitatea de membru de partid.
Hotărârea privind excluderea din partid

Lt.col. Vasile Milea era acuzat că “a forțat pe comandanții de unități să fure materiale de pe diferite șantiere ale sectorului socialist, (…), a luat una butelie aragaz și nu a plătit-o”.

În relațiile cu subordonații, din cauza temperamentului său vulcanic, abuzeazădes de loviri, înjurături și jigniri repetate ale acestora. Semnificativă, în acest sens, este declarația cpt. Constantin Iancu:”tovarășul lt.col. Vasile Milea lovea militarii, îi înjura și îi jignea prin cuvinte ca boule, măgarule, du-te dracului”.

Lt. Col. Vasile Mileaa mai fost acuzat că desconsidera activitățile politice, greșeală asumată printr-o scrisoare adresată, la 14 decembrie 1958, Comisiei de partid:”Consider că îngâmfarea, supraprecierea, atitudinea de a mă considera mai pregătit au jucat un rol deosebit de primejdios asupra mea, făcându-mă să încalc această prevedere statutară de a participa activ la adunările de partid.”

După doi ani în care lt. col. Vasile Milea, conform procedurilor pe linie de partid, prezintă numeroase autocritici și depune eforturi susținute pentru lichidarea lipsurilor anterioare, la 6 octombrie 1960, Comisia de Partid de pe lângă Direcția Superioară Politică a Armatei va hotărâ:”ridicarea sancțiunii (…) și reîncadrarea lui Vasile Milea în rândurile membrilor de partid, fără să i se recunoască vechimea în partid avută anterior”.

VII. Vasile Milea și colaborarea cu securitatea

Gheorghe Nițică, un nepot al generalului Milea, autor la lucrării “Vasile Milea, de la soldat la general în 17 ani. General al Armatei Române 25 de ani”, referindu-se la desele incidente pe care acesta le-a avut cu ofițerii politici, face următoarea remarcă “Noroc că prin unități mai erau și unii ofițeri care aveau ca sarcină de serviciu informarea celor în drept despre situația reală din unități”. Este un prim indiciu al atenției de care se bucura Vasile Milea din partea ofițerilor de contrainformații militare din garnizoana Basarabi.

Direcției Investigații a Consiliului Național pentru Studierea Arhivei Securității (CNSAS), într-un articol publicat în Revista 22 din 13 aprilie 2021, afirmă că generalul Vasile Milea a fost racolat ca informator al Securității, fără a oferi alte detalii. Mai mult, Vasile Milea i-ar fi făcut referințe generalului Victor Atanasie Stănculescu pentru ca și acesta să fie racolat. În perioada 1975-1976, când, conform jurnalistului Cornel Ivanciuc, generalul Victor Atansie Stănculescu, seful Directiei Economice din MApN, ar fi fost racolat de securitate, generalul locotenent Vasile Milea îndeplinea funcția de Șef de stat Major al Gărzilor Patriotice de la C.C.al P.C.R.

          Alt istoric, Cosmin Popa, în emisiunea “Decembrie roșu”, difuzată de TVR Info, la 22 decembrie 2022, arată că, după ce ofițerii de contrainformații militare au prezentat generalului Nicolae Ceaușescu, la vremea respectivă Șeful Direcției Poilitice Superioare a Armatei, informații detaliate despre abaterile comise de lt.col. Vasile Milea, acesta își va da acordul pentru racolarea ofițerului.

          Punând cap la cap aceste informații, se poate concluziona că relația privilegiată cu securitatea i-a permis lui Vasile Milea să nu răspundă pentru abaterile extrem de grave comise pe timpul desfășurării activității în funcțiile de comandant de regiment și divizie

          După 1960, va primi din nou responsabilități militare deosebite, dar se pare că nu a înțeles nimic din situațile dificile cu care s-a confruntat.

       La 22 noiembrie 1960, a fost numit comandant al Școlii Militare de Tancuri și Auto din Pitești. În perioada imediat următoare, pentru a betona platoul și aleile unității, a ordonat ca autovehiculele militare care participau la amenajarea drumurilor naționale din zonă, în ultima cursă să se deplaseze în curtea școlii, iar betonul să fie descărcat pe platoul unității. În acest mod vor fi amenajate platoul și aleiile din unitate. A urmat un control al Miliției Economice și Procuraturii, dar din nou, abaterea foarte gravă va rămâne fără urmări.

Notă
          După 1958, mii de tineri s-au instruit în cazarma Regimentului 196 Tancuri și Autotunuri, devenit între timp Regimentul 18 Tancuri, la amenajarea căreia un rol esențial i-a revenit lui Vasile Milea. Pentru aceasta tanchiștii dobrogeni îi poartă un respect deosebit.

Bibliografie

Alecsandru Bălan, Generalul Vasile Milea, Ed.Neliniști metafizice, Constanța,2007
Mădălin Hodor, Arhiva Armatei e cu noi!, Revista 22, 13.04.2021
Corneliu Ivanciu, Pentru a tine pe loc dosarul "Decembrie '89", V. A. Stanculescu l-a detasat pe M. Florescu la Parchetul Militar, “Academia Cațavencu”, nr. 299/1997
Laurențiu Mihu, Dosaru de comunist al generalului Milea, Evenimentul zilei, vineri, 21 decembrie
Gheorghe Nițică, Vasile Milea. De la soldat la general în 17 ani. General al Armatei Române 25 de ani, Ed. Tiparg, Pitești, 2016,

Decembrie Roşu: Dezvăluiri în premieră din „Dosarul Revoluţiei” ,TVR1, 22 decembrie 2022

Sursa Foto

Laurențiu Mihu, Dosaru de comunist al generalului Milea, Evenimentul zilei, vineri, 21 decembrie
Gheorghe Nițică, Vasile Milea. De la soldat la general în 17 ani. General al Armatei Române 25 de ani, Ed. Tiparg, Pitești, 2016,
Arhiva personală a col.(r) Remus Macovei

Citește și:

Operațiunea „Davai ceas, davai palton“ în județul Constanța. August 1944 - mai 1946 (GALERIE FOTO)

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

Basarabi, piatra de încercare a carierei lui Vasile Milea (GALERIE FOTO)

Decembrie Roşu: Dezvăluiri în premieră din „Dosarul Revoluţiei” ,TVR1, 22 decembrie 2022

ABONEAZA-TE la newsletter: