Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
19:07 22 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Ziua Eroilor Neamului, sărbătorită la Constanța în timp de pace și de război (GALERIE FOTO)

ro

02 Jun, 2022 00:00 3021 Marime text
  1. Instituirea Zilei Eroilor, zi de sărbătoare națională
După încheierea războiului pentru întregire statală și eliberare națională (1916-1919), pe întregul teritoriu al României se aflau înhumați ostași români și străini, care căzuseră în luptele desfășurate. Conducerea statului român a emis Decretul-Lege nr. 715, din 14 ianuarie 1919, prin care s-au expropriat terenurile unde erau îngropați ostașii morți în războiul de întregire a neamului românesc, amenajându-se cimitire, mausolee și monumente ale eroilor.

În baza Decretului nr. 4106, din 12 septembrie 1919, statul român a adoptat măsura înființării „Societății Mormintelor Eroilor Căzuți în Război“, cu statut de persoană juridică, având nobilele misiuni de a îngriji și păstra mormintele și operele comemorative de război, de a descoperi noi morminte ale ostașilor căzuți pentru patrie, de a aduce îmbunătățiri cimitirelor eroilor și de a organiza ceremoniale religioase și militare la mormintele eroilor. Comitetul „Societății Mormintele Eroilor  Căzuți în Război” a avut ca președinte de onoare pe Regina Maria și ca președinte executiv pe Miron Cristea, Episcop de Caransebeș, Mitropolit primat și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, din 1925.

„Societatea Mormintele Eroilor Căzuți în Război” era condusă de un Comitet Central format din: miniștrii de război, interne, domenii, culte, lucrări publice, ministrul muncii și ocrotirii sociale, șeful Marelui Stat Major al Armatei, comandantul Corpului Jandarmeriei Rurale, comandantul Corpului Grănicerilor, Secretarul General al Ministerului de Război și un profesor universitar ales de colegii săi.

La 20 aprili1920, Guvernul României, prin Decretul Lege nr.1693, a stabilit, la propunerile Bisericii Ortodoxe Române și ale Ministerului de Război, ca în fiecare an Ziua Eroilor  să se sărbătorească  în ziua când se sărbătorește Înălțarea Domnului Iisus Hristos la ceruri.

Comitetul Central era împuternicit să întocmească proiectul programului  pentru sărbătorirea Zilei Eroilor  care era trimis spre aprobarea Consiliului de Miniștri. După obținerea aprobării, Comitetul Central al „Societății Mormintele Eroilor Căzuți în Război”, transmitea  acest program Prefecturilor, care la rândul lor îl transmiteau tuturor comunelor din subordine spre executare întocmai.

Ziua Eroilor, fiind declarată zi națională, în această zi toate instituțiile publice și particulare nu lucrează, prăvăliile sunt închise, iar localitățile vor   fi pavoazate. 

Programul care se va desfășura uniform în întreaga țară va cuprinde: procesiunea religioasă-care se va desfășura dimineața; sărbătoarea culturală-care se va desfășura după amiaza și seara; distribuirea  cocardei-insigne a „Societatea Mormintele Eroilor Căzuți în Război”
 
  1.  Programul și Directivele pentru sărbătorire Zilei Eroilor, Înălțarea Domnului -  la 2 iunie 1927
  1. Procesiunea religioasă
 
La procesiunea, care va începe între orele 9 -10 dimineața din punctul sau punctele ce se vor alege la timp de către comitetul organizator, vor lua parte:
Reprezentanții autorităților civile și militare

Armata hotărâtă de Comandantul Garnizoanei respective
Corpul funcționarilor publici
Autoritățile bisericești cu întregul cler în odăjdi
 Corpul profesoral universitar
Magistratura, Baroul
Societățile corale și culturale
Liceele și toate școlile secundare de Sta sau particulare, fără diferență de confesiune sau naționalitate, cu toți profesorii respectivi
Societățile de veterani, invalizi și văduve de război, foști luptători, etc., cu drapelele și toți membrii
Toate societățile și comunitățile de orice fel, cu toți membri, având steagul societății și insignele lor

O delegație a instituțiilor particulare de cultură și economice
Toate corporațiile și societățile de meseriași aflate în localitate
Ordinea adunării pe piețele indicate și a încolonării procesiunii va fi fixată în prealabil de către comitetul organizator.
Festivitatea  va începe prin intonarea „Imnului Regal” de către corurile școlare și muzicile militare.
Te Deumul se va oficia pe piața de adunare de către întregul cler. Pomenirea eroilor căzuții se va face în mod cu totul festiv, citindu-se la rugăciunea ocazională un text special pentru eroi. Răspunsurile la Sf. Liturghie se vor da de către cele mai bune coruri din localitate, sau unul anume format pentru asemenea ocazii.
După Te Deum, va urma procesiunea, formându-se convoiul după un plan stabilit de autoritățile locale.
 Pe tot parcursul drumului, fanfarele și corurile vor intona imnuri patriotice și religioase. Se impune prezența cât mai multor drapele, fiind recomandat ca fiecare clasă a fiecărei școli să aibă drapelul ei. Marșurile ce se vor cânta, trebuie să aibă un caracter de entuziasm, „Ziua Eroilor”  simbolizând ziua reîntregirii Neamului și eroismul ostășesc.
Sosind procesiunea la cimitire, în fața mormintelor după o scurtă slujbă religioasă, vor lua cuvântul un reprezentant al instituțiilor de cultură și un ofițer, desemnați de Comitetul Organizator. Va răspunde cel mai înalt în grad  reprezentant al bisericii.
Se vor da onorurile militare.
Sărbătorind amintirea eroilor, osebit de pietatea ce datorăm rămășițelor lor pământești, le sărbătorim spiritul nemuritor ca și frumusețea morală și idealismul lor. Sunt sărbătoriți în această zi, toți eroii neamului românesc, din vremuri străbune și până în timpul nostru, precum și toți eroii căzuți pe teritoriul statului nostru, fără deosebire de naționalitate și de confesiune.
Pentru a se înțelege caracterul adevărat al acestei serbări simbolice, vor fi invitate să participe la această sărbătoare toate autoritățile române și străine, toate instituțiile și societățile de cultură și profesionale, cât și toată populațiunea, fără deosebire de naționalitate sau confesiune.
Serbarea se va urma după programul oficial, care se va adapta în fiecare localitate împrejurările de acolo. Acest program va fi stabilit, de comun acord de către toate autoritățile locale și reprezentanții instituțiilor culturale.
Toate cimitirele de eroi, fără deosebire de confesiune sau naționalitate, vor fi cât mai frumos împodobite, cu concursul tuturor autorităților, făcându-se apel și la comunitățile respective, etc.
Procesiunile se vor împărți astfel, ca să meargă la aceste  cimitire cu același număr de școli și detașamente de trupă, coruri, muzici, etc, și se vor depune flori la toate mormintele, fără nicio deosebire. Acolo se va oficia de reprezentanții religioși respectivi un parastas de pomenire după cum va fi cazul.
Faptul că în acea localitate nu există morminte de eroi naționali, nu constituie o piedică pentru ca sărbătorirea Zilei Eroilor să fie cât mai strălucită și să se facă.
Populațiunea de confesiune sau naționalitate deosebită nu trebuie să vadă în această sărbătoare măreață o manifestare de șovinism românesc, ci mai mult un prilej de apropiere între toți cetățenii români pentru consolidarea Statului, precum și o dovadă a năzuințelor spirituale și umanitare ale poporului român.
În cuvântările, ce se vor rosti, se va căuta să nu se atingă sufletește populațiunile locale.
În acest scop sufletul românesc va fi glorificat pentru virtuțile mari, pe care le-a avut întotdeauna fără a se micșora nimic din calitățile pe care le-au  avut neamurile, cu care noi am fost în luptă, fapt care le dă dreptul la considerația noastră.
De asemenea se va arăta că împlinirea idealului românesc este opera Providenței și că armata noastră  a fost numai brațul, care a îndeplinit ceea ce Dumnezeu a orânduit din ceruri, iar unirea Românilor are prin natura ei caracterul statornic al eternității, ca orice operă care poartă în ea voința lui Dumnezeu.
Trebuie menținut acest caracter larg și creștinesc al Zilei Eroilor, caracter care corespunde și spiritului tratatelor de pace, referitor la îngrijirea tuturor mormintelor, situate pe teritoriile Statelor foste beligerante, fără deosebire de naționalitate sau confesiune.
 
  1. Sărbătoarea culturală
După amiaza și seara, la toate teatrele vor avea loc, pe cât posibil, festivaluri cu caracter patriotic, organizate de instituțiunile oficiale și particulare de cultură, care se oferă, sau sunt solicitate în acest scop.
Comitetul de organizare va anunța la timp publicului, prin afișaj general, programul acestor festivaluri deosebit de afișajul special, pe care-l pot face instituțiunile respective.
Dacă unele instituțiuni de Stat, sau particulare, vor pune taxe de intrare la aceste festivaluri, aceste încasări se vor utiliza, pe cât posibil, pentru cultul eroilor în localitatea respectivă.
Muzicile militare vor fi împărțite în diferite piețe pentru a cânta.
Seara se va organiza prin îngrijirea Comenduirii Pieții retragerea cu torțe.
 
  1. Distribuirea cocardei insigne a Societății Mormintele Eroilor- Comitetul Central
 
Comitetul Central a luat dispozițiunea ca, începând cu anul 1926, în fiecare an de Ziua Eroilor să se distribuie o cocardă - insignă a Societății, în toate comunele urbane și rurale ale Țării, pentru mărirea fondului necesar organizării cimitirelor de onoare și centralizării mormintelor de eroi răspândite încă pe meleagurile țării.
Distribuția insignei se va face în tot cursul Zilei Eroilor(Înălțarea Domnului).
Organele de distribuție vor fi în comunele rurale: preotul, învățătorii, primarul și jandarmul, iar în comunele urbane: garnizoana(acolo unde există), iar acolo unde nu sunt  garnizoane, primăriile respective.
 Prețul de distribuție va fi:
La comune rurale – 2 (doi ) lei bucata;
La comune urbane se va întrebuința modalitatea chetelor obișnuite, în casete sigilate, donând fiecare cât va crede.
Cocardele - insigne se confecționează de către Societatea Mormintele Eroilor și se expediază din vreme, pentru comunele rurale, posturile de jandarmi, prin companiile de jandarmi, iar pentru cele urbane, garnizoanelor. Acolo unde nu sunt garnizoane insignele se vor trimite direct primăriilor respective.
Rezultatul distribuției se va consemna într-un proces verbal, încheiat în triplu exemplar, în care se vor specifica sumele rezultate, numărul cocardelor distribuite și al celor rămase.
Acest proces verbal se va închei și semna, în comunele rurale de către primar, preot, învățători și jandarmi, iar la orașe, de către reprezentanții prefecturii, Garnizoanei, Primăriei și Poliției. Un exemplar va rămâne la Prefectură(comune urbane) sau la Primărie(comune rurale și urbane nereședințe), iar două exemplare se vor înainta Societății Mormintele Eroilor- Comitetul Central (Palatul Patriarhiei, București).
Toate sumele în bani obținute în comunele rurale vor fi expediate Societății Mormintele Eroilor, prin Companiile de Jandarmi, iar cele colectate în orașe vor fi depuse la garnizoane, care le vor expedia de asemenea Societății.
Din sumele astfel colectate se va forma un fond la Comitetul Central, din care se vor ajuta comitetele din țară în raport cu urgența nevoilor locale.

De regulă, în fiecare an Președintele executiv al Societății Cultul Eroilor, Miron Cristea, Patriarhul Biserici Ortodoxe Române, adresează scrisori mobilizatoare membrilor asociației, îndemnându-i la asigurarea unui cadru cât mai adecvat, la nivelul întregii țări, pentru sărbătorirea Zilei Eroilor: Iată conținutul scrisorii  din 17 mai 1928:
  
Cu o vie mulțumire sufletească am urmărit, încă de la început, activitatea culturală națională a Instituțiilor și Asociațiunilor culturale din toată țara, la ale căror izvoare de lumină se adapă sufletele dornice de cultură.
Numai prin cultivarea virtuților strămoșești vom reuși să păstrăm ceea ce cu mari jertfe s-a putut înfăptui de-a lungul veacurilor.
Evocarea acestor jertfe va fi pentru tinerele generații un imbold spre fapte mărețe.
Și nicio altă zi nu este mai potrivită pentru preamărirea acestor jertfe ca Ziua Eroilor.
Organizați serbări și faceți să tresară în toate sufletele fiorul recunoștinței către memoria celor ce, prin sacrificiul vieții lor, ne-au dat întregirea neamului..
Mergeți din casă în casă, propovăduind în numele Societății Cultul Eroilor și împărțind insigna Societății, primiți prinosul ce vi se va da pentru întreținerea mormintelor de război de pe pământul României, pe care Societatea le îngrijește deopotrivă, fără deosebire de neam  sau religie.
Dumnezeu  vă va  răsplăti străduințele.
Din parte – mi vă urez spor la muncă și rod bogat în ogorul cultural desțelenit de instituția dumneavoastră și vă binecuvântez cu patriarhicești binecuvântări
 
  1. Programul sărbătoririi Zilei Eroilor la Constanța în anul 1941
La 28 mai 1941, Cercul de recrutare Constanța aducea la cunoștința Prefectului Județului Constanța că, în baza ordinelor superioare, Comandamentul 2 Teritorial, comandat de generalul Nicolae Macici,  cu ordinul telegrafic nr.2222/1941, comunică că, pentru a sărbătorii „Ziua Eroilor Neamului” trebuiesc luate, pe lângă celelalte măsuri ordonate de autorități și următoarele:
  1. Acolo unde sunt cimitire de eroi germani, să fie invitate și câte o companie de onoare germană;
  2. Este interzisă întrebuințarea militarilor pentru chetă;
  3. Pentru organizarea zilei Eroilor, se va lua legătura cu „Așezământul Național Regina Maria” și garnizoane;
  4. La Garnizoana Constanța, cele de mai sus  s-au făcut  cunoscute de acest Cerc de Recrutare, iar Comenduirea Pieții a luat deja măsuri.
Prefectul Județului Constanța, colonelul Emil Buzincu ordonă primarului Constanței să asigure pavoazarea corespunzătoare a orașului și transmite invitații către toate autoritățile publice locale.
Comandantul garnizoanei Constanța, generalul Nicolae Macici, primește următorul program de desfășurarea a activităților pentru ziua de 29 mai 1941:
1. Ora 6 dimineața : gorniștii/ trompeții vor suna semnalul „Zorile” în piețele principale ale orașului.
 
  1. Te Deumul (în Piața Independenței)
 
2. Ora 8.30: Unitățile din garnizoană își ocupă locurile în Piața Independenței, conform ordinelor primite;
3. Ora 8.45; Școalele din Constanța își ocupă locurile în Piața Independenței (conform schiței);
4.Ora 9.00; Ocuparea locurilor , conform schiței  de către:
- Autoritățile civile și întreg corpul funcționarilor publici;
- Magistratura și Baroul Constanța;
- Corpul consular;
- Societățile și așezămintele culturale, Societățile corale locale;
- Ofițerii de rezervă;
- Societățile de invalizi și văduvele de război, foștii luptători de război, voluntarii de război, etc, cu drapele și cu toți membrii.
5. Ora 9.15: P.S.S. Episcopul Tomisului ia loc pe stradă pentru începerea slujbei religioase;
6. Ora 9.20: Generalul Comandant al Garnizoanei, primește raportul comandantului parăzii;
7. Ora 9.20- 9.25 : Trecerea în revistă a trupelor.
După trecerea în revistă, drapelele tuturor corpurilor ocupă loc lângă estradă, conform schiței;
 
                
 
8. Ora 9.25: P.S.S. Episcopul Tomisului începe oficierea slujbei religioase.
 
  1. Procesiune spre Cimitirul Eroilor
 
După oficierea Te Deumului, reprezentanții autorităților, ofițerii, asociațunile, invalizii, premilitarii, școlile, trupa, etc. se vor încolona în următoarea ordine: un pluton călare; prapurile bisericești; afetul cu coroanele; corurile bisericești; P.S.S. Episcopul Tomisului împreună cu clerul bisericesc; reprezentanții autorităților și ofițerii fără trupă; Muzica Marinei; invalizii și văduvele de război; asociațiunile; școalele; comandantul parăzii; armata, cum a fost aranjată pentru revistă, în coloană, pe 5 șiruri; un pluton călare , încheie coloana.
 
  1. Parastasul la Cimitirul Eroilor
 
  1. La cimitir autoritățile, asociațiunile, delegații, trupele,etc. vor ocupa locurile stabilite;
  2. Se depun pe morminte și monumente coroanele aduse;
  3. Începe oficierea parastasului de către Înaltul Cler după programul întocmit de de P.S.S. Episcopul Tomisului;
  4. După oficierea parastasului se face apelul eroilor morți, de către delegatul Comenduirii, în urma semnalului de trompetă dat de de șeful trompeților Regimentului 9 Călărași și repetat de toți corniștii și trompeții tuturor corpurilor de trupă;
  5. Cuvântarea delegatului armatei;
  6. La orele 12 .00, la șueratul sirenelor o baterie va trage salve de tun.Comandantul parăziiva comanda „Pentru Onor”, iar trupa și asistența întreagă vor rămâne 2 minute în liniște și reculegere.
    În acest moment muzica Regimentului 34 Infanterie va cânta „Imnul Sacru”.
 
  1. Defilarea la Cimitirul Eroilor
 
După terminarea parastasului P.S.S. Episcopul Tomisului cu autoritățile trec și ocupă locurile în tribuna amenajată de primărie, pe aleea principal a cimitirului.
Ordinea de defilare: Muzica Marinei  școlile, asociațiile, invalizii de război, premilitarii, muzica Regimentului 34 Infanterie, ofițerii fără trupă, armata, conform ordinii stabilite
 
  1.   Programul sărbătoririi Zilei Eroilor în comuna Limanu în anul 1942
 
           La 13 mai 1942, Pretoru M. Rășănescu comunică primarului din Limanu, ordinul mareșalului Ion Antonescu privind  sărbătorirea a Zilei Eroilor, care cuprindea următoarele precizări:
Joi, 14 mai a.c. Ziua Eroilor se va sărbători cu o deosebită solemnitate față de anul trecut.
Țara întreagă va  aduce omagii de recunoștința sa memoriei fiilor ei viteji care și-au jertfit viața pentru patrie.
La ora 10.00 dimineața se va oficia serviciul religios în toate bisericile din comuna dumneavoastră.
Populația, fie că se va găsi pe străzi, la muncă sau în birouri, va îngenunchea păstrând un moment de reculegere.
 
 Veți organiza pelerinaj la mormintele eroilor și se vor organiza cu deosebită atențiune serbări școlare în cadrul cărora se va preamări jertfa eroilor neamului.
Se va arbora drapelul național.
Aceste activități se  vor organiza de comun acord de către  militare, administrative, școlare și bisericești. ”
 
  1. Programul sărbătoririi Zilei Eroilor în comuna Limanu în anul 1945
 
La 13 iunie 1945, pretorul M. Rășănescu transmite primarului comunei Limanu, următoarele precizări referitoare la organizarea și desfășurarea  sărbătoririi Zilei Eroilor:
Conform ordinului prefecturii județului Constanța nr.14986 vă facem cunoscut  următoarele:
 „Comemorarea Zilei Eroilor din acest an se va face într-un cadru deosebit  față de anii trecuți.
Se va oficia un Te Deum  scurt la biserică și la cimitirul din comună un parastas.
După terminarea parastasului  se vor  ține cuvântări în care vor fi preaslăviți eroi din războiul 1916- 1918, precum și cei din războiul pentru cucerirea Ardealului și pentru distrugerea fascismului.
În cuvântări se va pune accent pe cei morți pe câmpul de luptă contra hitlerismului și fascismului, precum și pe luptătorii din spatele frontului înscriși de asemenea ca eroi ai neamului- Sârbu Filimon, Dincă și alți, care au murit pentru cauza democrației și a libertății neamului.
Se va arbora drapelul național”
 
Bibliografie + Sursa foto documente: Secția Județeană a Arhivele Naționale, fond Primăria Constanța 1927 și 1941, Primăria  Hârșova 1928, Primăria Limanu 1942 și 1945
 
Despre Remus Macovei
Colonelul (rtr) Remus Macovei s-a născut la 25 aprilie 1952, în Galați, într-o familie muncitorească.
În anul 1969 va fi recrutat pentru a urma cursurile Liceului Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, pe care le va termina în anul 1971.
În perioada 1971 - 1974 urmează cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, la absolvirea căreia va fi avansat locotenent.
Va urma cursurile Academiei Militare, Facultate Comandă și Stat Major (1981 - 1983) și va absolvi Cursul postacademic comandanți regimente/brigăzi (1986).
Pe parcursul a 28 de ani (1974 - 2002) va activa la comanda unor subunități și unități militare din garnizoanele Medgidia, Mihail Kogălniceanu, Basarabi, Topraisar și Constanța.
În perioada 2002 - 2023 a publicat următoarele lucrări: „Legalitatea acțiunilor armatei în situații de criză internă” (2002), „Corupția și armata română” (2004), „Erori umane, victime colaterale” (2004), „Ghid practic pentru militarii profesioniști” (2005) - coautor Emanoil Vlăduț, „Regimentul 34 de la Constanța la Kandahar” (2007) - coautor Costin Scurtu, „Regimentul 36 infanterie. O istorie în imagini” (2009), „La revoluție se și moare, nu-i așa?” (2009), „Cartea de aur a eroilor martiri ai revoluției. Județul Constanța” (2009), „Cartea de aur a eroilor comunei Cumpăna” (2010), „Generalii de armată” (2012), „Condamnările generalilor” (2012), „Eroii musulmani în Armata Română” (2013), „Cartea de aur a eroilor orașului Hârșova” (2015), „Monumentul eroilor sârbi” (2016), „De la Turtucaia la Budapesta. Prinosul de sânge al militarilor constănțeni în campania 1916 - 1919” (2017), „Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor. Campaniile 1916 - 1919 și 1941 - 1945” (2018), „Ocupația militară a Dobrogei de către Puterile aliate” (2018), „Regimentul «Călugăreni» nr. 40. Sufletul, pușca și mitraliera” (2019), „Cartea de aur a militarilor constănțeni jandarmi, grăniceri, polițiști militari și pompieri jertfiți în campanile 1916 - 1919 și 1941 - 1945” (2019), „Stan Poetaș - Generalul nepereche” (2020), „Sirius. Angola 1981 - 1982. Misiune îndeplinită” (2020) - coautor Dumitru Toma, „Cartea de aur a eroilor din localitățile Siliștea și Țepeș Vodă” (2021) - coautor Alexandru Ionașcu, „Aportul militarilor români la unirea Dobrogei cu România” (2021).
Este coautor al unor lucrări realizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, Muzeul Național de Istorie Militară „Ferdinand I”, Arhivele Militare Române și Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui.
A colaborat la revistele: Enigmele istoriei (redactor corespondent), Document, Dosarele istoriei, Tactica și strategia, Spirit militar modern, România Eroică, Misiunea, Pontica.
Este director al revistei Arma Pontica, realizată de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Județeană Constanța.
Începând cu anul 2021 este membru asociat al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Citește și:
#citeșteDobrogea Careul de onoare al militarilor francezi (GALERIE FOTO)
 
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii