#Dobrogea Academică O istorie ce trebuie cunoscută - Activitatea Centrului Teritorial de Calcul Electronic Constanța (II)

Centrele Teritoriale de Calcul Electronic (CTCE). Perioada de informatizare a României (1965-1980).
Programe de dotare cu tehnică de calcul și de automatizare a prelucrării datelor.


• „Un domeniu al științei reprezintă o construcție a unei mulțimi de contributori, al căror aport individual și inteligență se regăsesc în domeniu și prin sprijinul pe care-l dau unora dintre ei, care, cu inițiativă, orientare și acțiune, bazate pe informație și cunoaștere, aleg calea care duce la dezvoltarea acelui domeniu, asumându-și uneori și riscurile care însoțesc orice realizare importantă a vieții”, Marius Guran – ICI, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare. 40 de ani în folosul informaticii românești, Editura AGIR, 2011


• „Meseriile copiilor noștri nu s-au inventat încă”, Mihai Voinea, David Muntean, Fenomenul industriei IT: un succes prea mare pentru o țară atât de nepregătită, 2018


S-au finalizat concluziile în cadrul proiectului ROINFO „Romanian Informatics” ca urmare a publicării celor 4 volume (2019, 2020) din „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact” (editor coord. Marin Vlada), ce au fost incluse în biblioteca CRIFST - Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii, Academia Română. Aceste concluzii se găsesc pe site-ul dedicat sintezei proiectului ROINFO.


Istoria adevărată și relevantă este cea descrisă de cei care au trăit-o!

În această secțiune ne-am propus să trecem în revistă unele instituții, organizații și firme ce au realizat activități de informatică și IT atât începând cu anii 1960, cât și după anul 1989. Un criteriu pentru selectarea acestora este unul cronologic privind anul înființării lor, dar mai ales vom scoate în evidență unele aspecte de pionierat privind activitatea acestora, impactul activității în societate, în dezvoltarea societății românești. De asemenea, demersul nostru declarat este și acela de a evidenția diversitatea de activități desfășurate de acestea, tehnologiile informatice și IT folosite, rolul lor în activitatea cu diverși clienți din piața muncii, precum și evoluția acestora în procesul de implicare privind dezvoltarea economică și socială a României. Evident, lista acestora va fi incompletă știind numărul foarte mare ale acestora, dar și mijloacele de colectare a informațiilor privind această cercetare. De asemenea, conținutul informațiilor variază în funcție de sursa de informare. Cercetarea poate fi continuată mai ales pentru firmele ce s-au înființat după anul 1989. Când a fost demarat proiectul ROINFO, în primăvara anului 2018, și după ce s-a definitivat structura capitolelor, știam că nu aveam suficiente informații pentru secțiunea 8.9 „Informatica și IT în domeniile tehnic, economic și social”, adică lista firmelor și evoluția lor. Mai mult de 2 ani am căutat informații și am avut discuții cu diverși colegi și diverși specialiști din unele firme.


Cu această ocazie mulțumesc următorilor: mat. inf. Gabriel Popescu, mat. inf. Octav Ivănescu, mat. inf. Ion Radoslovescu, mat. inf. dr. Angela Ioniță, mat. inf. Ioan Macoviciuc – toți colegi de facultate, promoția Informatică 1978/1979, prof. dr. Grigore Albeanu, mat. inf. Gheorghe Răuț, prof. mat. Radu Jugureanu, dr. mat. Emil Cătinaș. Cu toate acestea, în luna martie 2020, când am început redactarea secțiunii 8.9 din vol. IV, eram îngrijorat, deoarece nu aveam informațiile suficiente și nici o viziune de concepere. Tot căutând și căutând pe Internet, norocul îmi surâde, deoarece am găsit adresa https://www.softlead.ro/companii-it-c, pentru societatea SoftLead (Societatea Națională de Informatică), ce s-a înființat în anul 1992 prin asocierea a 40 de Societăți de Servicii Informatice distribuite în reședințele județene (fostele Centre Teritoriale de Calcul Electronic cu capital majoritar de stat). În prezent exisă înscrise 247 de Companii de software și 625 Aplicații software.


Dezvoltarea informaticii românești până în anul 1989 (perioada socialistă, politica PCR în România) s-a realizat pe baza unor „documente programatice” realizate de specialiști de înaltă clasă (oameni de știință, academicieni, cercetători, profesori, ingineri, economiști etc.) și însușite de Partidul Comunist Român (PCR) – partid unic în Romania, devenind în acest fel „sarcini” ce erau „transpuse în viață”:

1. Anul 1967 – „Programul de dotare a economiei naționale cu echipamente moderne de calcul și de automatizarea prelucrării datelor”, primul program de informatizare a României elaborat de colectivul de spacialiști: profesorul Mihai Drăgănescu, profesorul Mircea Petrescu, Nicolae Costake, Vlad Iancovici, Ștefan Bârlea, Emil Mitescu, Cornel Mihulecea și Nicolae Sucitulescu.

2. Anul 1971 – „Programul cu privire la sistemul național de informatică și conducere”, program dezbătut și aprobat în ședința Comitetului Politic Executiv al PCR, din octombrie 1971. La vremea respectivă, programul era în concordanță cu ceea ce se prefigura pentru dotarea județelor cu tehnică de calcul și când datele de intrare erau introduse prin cartele perforate, iar teleprelucrarea avea caracter de pionierat. Centralizările se efectuau prin metodele convenționale, destul de greoaie în acea vreme, prin transportul/deplasarea cartelelor perforate sau a benzilor magnetice, iar în cazuri excepționale prin folosire telexului sau a telefonului.

 

3. Anul 1972 – „Hotărârea CC al PCR cu privire la perfecționarea sistemului informațional economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor și dotarea economiei naționale cu tehnică de calcul în perioada 1971-1980”, adoptată în aprilie 1972. Un program revoluționar privind informatizarea în Romania dacă se ține seama că s-a stabilit producerea la noi în țară a calculatoarele FELIX C256 (licență franceză – IRIS 50), precum și alte echipamente periferice. Se avea în vedere apariția de structuri organizatorice (CTCE – Centrele teritoriale de calcul electronic, ce se vor înființa în anul 1973, precum și Centre de Calcul la nivelul ministerelor sau la nivelul unităților economice mari – uzine și fabrici; de asemenea, s-au înființat și Oficii de Calcul pe lângă unități economice mici și mijlocii) pentru a efectua prelucrări informatice unitare la nivelul județelor sau centralizat la nivelul ministerelor.

4. Anul 1973 – „Hotărârea privind aplicarea Decretului nr. 499/1973 referitor la organizarea unitară a activităţii de informatica şi unele măsuri pentru îmbunătăţirea elaborării sistemelor de conducere economică”, Consiliul de Miniştri – HOTĂRÎREA Nr. 1312 din 6 octombrie 1973. Documentul conține LISTA unităţilor subordonate Institutului central pentru conducere şi informatică (18 unități în municipii, Centre Teritoriale de calcul electronic (CTCE) – Timișoara, Cluj, Iași, Ploiești, Brăila, Brașov, Pitești, Constanța, Bacău, Sibiu, Craiova, Arad, Suceava, Târgu Mureș, Baia Mare, Oradea, Galați, Piatra Neamț și 5 Licee de informatică – București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Brașov și ulterior Petroșani – observația prof. Stelian Niculescu). Obiectul activității pentru un CTCE: Cercetare, elaborare de programe și implementare de sisteme informatice; prelucrare date pe echipamente de calcul; formare și perfecționare de cadre pentru informatică. Obiectul activității pentru un Liceu de informatică: Formare de cadre cu studii medii pentru informatică.

Despre activitatea la un Centru Teritorial de Calcul Electronic

Despre activitatea la un Centru Teritorial de Calcul Electronic (CTCE) am primit informații de la domnul mat. inf. Aurel Borcan, analist-programator la Centrul Teritorial de Calcul Electronic Constanţa (perioada 1978-1992) (nr. 8 din Lista de mai sus):
• Limbaje de programare folosite în CTCE: COBOL, FORTRAN BASIC, dBase/FoxPro
• Sisteme de Gestiune Baze de Date: fișiere de date create și actualizate cu limbajul COBOL, SOCRATE, Paradox, dBase/FoxBase
• Metodologie : metodologia elaborată de Institutul Central de Informatică (ICI)
• Fazele realizării unui sistem/aplicații informatic(e): Analiză, Programare, Testare, Implementare, Exploatare
• Structura organizatorică: Director CTCE Constanța (Florea Ștefan), Director Tehnic, Contabil Șef, Șefi de secție
• Ateliere de lucru: Analiză, Programare, Implementare
• Secția de exploatare: Perforare, asamblare, operare
• Lucrări informatice executate (exemple): Optimizarea cubajelor la VINANCOL, Ameliorarea rasei de oi la ICPCOC-Palas, Preț de Cost, Optimizarea structurii producției la Întreprinderea de Morarit și Panificație Dobrogea etc.


Despre produse informatice realizate la un Centru Teritorial de Calcul Electronic (Nicolae Fildan)
NOTA. Mulțumim domnilor mat. inf. Aurel Borcan și ing. Nicolae Fildan, foști angajați ai CTCE Constanța ce ne-au recomandat articolul Nicolae Fildan, „Despre creativitate și inovare. câteva prezentări concrete din domeniul ingineriei de sistem (IT)”, Buletinul AGIR nr. 4/2017, octombrie-noiembrie (Nota ed.)
ARTICOLUL (câteva extrase din articol). Prezentarea se bazează pe două produse: un program utilitar (SAREFI – pentru calculatoarele FELIX 256/512) și un sistem de gestiune a bazelor de date (SOCRATE MINI – pentru minicalculatoare I100/CORAL).


1. Produsul informatic SAREFI
Centrul Teritorial de Calcul Constanța, unde am lucrat în perioada anilor 1973-1994, a „permis”, chiar facilitat, crearea unui context minim necesar dezvoltării creativității și inovării. În concluzie, având acest cadru „permisiv”, factorii determinanți au fost modalitățile de abordare la nivelul echipei precum și la nivelul fiecărui membru al ei. S-a pornit cu o echipă formată din 3 ingineri de sistem (Dicu Ștefan, Fildan Nicolae, Norea Dan Viorel), care nu s-au limitat numai la realizarea sarcinilor de serviciu și care și-au propus să îmbunătățească substanțial interfața între utilizatorul final și calculator prin crearea unui program utilitar (SAREFI – SAlvare, REstaurare FIșiere și volume).
Necesitatea acestui program a apărut datorită progresului hardware, care a depășit oferta sistemului de operare. Mai exact, în același Centru de Calcul au ajuns să fie utilizate calculatoare cu discuri diferite din punct de vedere structural – RD, MD, AD, BD. Cu utilitarele existente, o aplicație nu putea fi mutată de pe un tip de disc pe alt tip. SAREFI a permis exploatarea unei aplicații pe orice calculator, indiferent de discurile din configurație.
Câteva din obiectivele generale urmărite au fost :
• Optimizarea interfeței cu utilizatorul final (clientul). Soluția s-a bazat pe salvarea pe bandă magnetică a informațiilor despre structura logică a fișierelor (secvențiale, indexat- secvențiale, biblioteci) de pe discul magnetic, astfel încât utilizatorul final să fie nevoit să furnizeze doar informații minime (numele fișierului/fișierelor);
• automatizarea reparării/rezolvării unor erori hard sau umane, permițând reluarea lucrărilor, în astfel de situații, cu efort și pierderi minime;
• introducerea unor funcționalități noi care nu se regăseau în lista celorlalte produse similare. Exemplu: argumentul ALL pentru salvarea sau restaurarea tuturor fișierelor.
• upgrade permanent ținând cont de propunerile venite de la alți ingineri de sistem sau de la utilizatorii obișnuiți.
Pentru a putea asigura toate facilitățile propuse pentru SAREFI – primul pas a fost să „spargem” codul de acces în nucleul sistemului de operare (asigurând migrarea din mod „slave” în mod „maître”). Am devenit astfel, fară să vrem, Hackeri (anii ’70). Spre deosebire de cei de azi, noi am folosit aceste cunoștinte și abilități doar în sens pozitiv, pentru crearea unor noi funcționalități și pentru îmbunătățirea celor existente, inclusiv pentru eliminarea unor anomalii ale sistemului de operare (rezolvare bug-uri).


Împărțirea sarcinilor în echipă a fost făcută pe trei componente mari (ținând cont de competențele și preferințele fiecăruia):
• Nucleul care conținea analiza/prelucrarea cartelelor de comandă, care reprezentau interfața cu utilizatorul – Dan Norea, care a realizat și modulul pentru tratarea suportului bandă magnetică la nivel fizic. Realizase, anterior, programe în limbajul de asamblare pentru benzi magnetice - MT.


• Modulul pentru tratarea suportului disc magnetic (RD, MD, AD, BD) la nivel fizic – Nicolae Fildan. Realizase o îmbunătățire importantă pentru reluarea fară pierderi a fișierului de contabilitate a lucrărilor, fișier creat de sistemul de operare pe disc, după un blocaj sistem. Îmbunătățirea a fost preluată de furnizorul sistemului de operare într-o nouă versiune a sistemului de operare.


• Modulele pentru gestiunea fișierelor, la nivel logic, atât pe discul magnetic, indiferent de tip (secvențial sau secvențial-indexat), cât și pe bandă magnetică – Ștefan Dicu. Pentru a realiza aceste module, a trebuit să devină un adevărat expert în SGF (Sistemul de gestiune a fișierelor).
Fiecare dintre autori s-a specializat pe domeniul lui până la cele mai mici detalii. Succesul acestei echipe, în concluzie, s-ar putea spune că s-a bazat pe o bună (eficientă) aplicare a principiului interferenței (referitor la părțile comune – obligatorii pentru toți) și complementarității (referitor la părțile/componentele specifice - realizate separat de fiecare membru).


A urmat apoi confirmarea calității de elaborator facută prin emiterea unor Diplome semnate de Academician Profesor Mihai Dragănescu, în 1983 – Președinte al Consiliului Științific ICI (Institutul Central pentru Conducere și Informatică) cu ocazia introducerii lui în Biblioteca Națională de Programe (un fel de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci-OSIM) pentru domeniul IT - deoarece domeniul IT, atunci, nu era în lista OSIM). Un exemplar de diplomă este prezentat. Acum, există Registrul Național al Programelor pentru Calculator – ORDA (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor).



Diploma de confirmare calității de elaborator, ICI, 1983


2. Produsul informatic SOCRATE MINI
Apariția produsului SOCRATE MINI a fost generată de necesitatea migrării bazelor de date de pe calculatoarele FELIX (tehnologie FRANȚA) pe minicalculatoare (tehnologie SUA) mult mai fiabile. În plus, minicalculatoarele permiteau o formă mai evolută a conceptului de teleprelucrare – utilizarea unei baze de date de la terminale aflate la distanță.


La început, SOCRATE MINI a fost o idee și apoi a devenit un produs novator. A păstrat limbajul bazelor de date de pe FELIX (limbajul SOCRATE), cunoscut de mulți programatori. Implementarea a fost realizată în limbaj de asamblare și (noutate pentru anii aceia) în limbajul „C”. Detalii au fost prezentate în cartea referită mai jos [3]. Merită menționat faptul că Centrul Teritorial de Calcul nu avea în schema de personal un colectiv de cercetare. Acest colectiv a fost format din 5 ingineri de sistem și programatori de elită (Adrian Alexandrescu, Constantin Baronide, Adrian Dobrițoiu, Răzvan Nedelcu, Dan Viorel Norea), a căror valoare a fost evidențiată de mine și, în final, acceptată și recunoscută de conducere. Ca manager de proiect SOCRATE MINI (pe atunci - șeful Sectiei Exploatare care coordona activitățile inginerilor de sistem pe partea de software) am aplicat și dezvoltat bunele principii și tehnici utilizate la realizarea SAREFI.


În continuare se vor prezenta câteva din activitățile care au avut și vor avea un impact deosebit, asupra realizărilor trecute, prezente și viitoare (în sensul că pot fi preluate de către cei interesați de aceste bune practici aplicate cu succes) și care se referă la:
• Aplicarea unor metode moderne și riguroase de proiectare și testare. Exemple: realizarea de scheme logice pentru toate componentele; textul sursă cu comentarii la zi, realizarea de scenarii de testare focusate pe cazul cel mai defavorabil (metodă preluată și adaptată de la IBM) etc.


• Realizarea de întâlniri de tip „brainstorming” în locul ședințelor/întâlnirilor clasice. Rolul jucat de mine în aceste întâlniri, și nu numai, a fost unul de facilitator și nu de șef. Lansarea unei versiuni majore SOCRATE MINI la Centrul de Calcul Târgu-Mureș. A fost o lansare de succes bine organizată de gazde. A fost urmată și de o excursie, într-o zonă minunată, la care a participat echipa împreună cu soțiile (un „team building” adevărat). Atunci am stabilit relații de prietenie și colaborare cu Romulus Maier (Managing Partner at Agora Group and Co-Owne, Agora Group, Byblos SRL ASEBUSS - Executive MBA Program ). După ‘89 am publicat o serie de articole în revistele de IT coordonate de Romulus Maier. Este un exemplu (model) de profesionalism și de perseverență.


• Participarea și organizarea de seminarii în domeniul bazelor de date, inteligenței artificiale și a limbajelor naturale la nivel național pentru a pregăti pașii următori în dezvoltarea produsului sau a identificării de soluții pentru produse noi. Atunci i-am cunoscut, și m-am împrietenit, cu doi specialiști deosebiți (în inteligența artificială și în limbaje naturale) și, în același timp, doi oameni excepționali: Acad. Dan Tufiș (atunci, cercetător la ICI BUCUREȘTI; acum, angajat al ACADEMIEI ROMANE), Prof. univ. dr.ing. Dan Cristea (atunci, ing. sistem la Centrul de Calcul al Universității Alex. Ioan Cuza Iași și acum: profesor la aceeași universitate). Dan Cristea, în anii ‘80 a fost sursa noastră de cărți cu ultimile noutăți apărute în SUA în domeniul Bazelor de date și al Inteligenței artificiale. A fost documentația de bază de la care s-a pornit la startarea unui nou proiect referitor la realizarea unui Sistem de gestiune a bazelor de cunoștinte la care a trebuit sa renunțăm după ‘89. Cu Dan Cristea am inițiat, în 2013, un proiect (ca account manager) cu titlul „MappingBooks – Intră în carte!”. Dan Tufiș a răspuns invitației de a susține tema „CoRoLa – Program Prioritar al Academiei Române” (realizarea unui corpus computațional de referință pentru limba română contemporană) la Conferința Internațională de Studii Interdisciplinare din 10-11.06.2016 (în organizarea căreia am fost implicat). Aceste acțiuni de colaborare au continuat și în 2017 , luna septembrie, prin implicarea în demararea proiectului „Școala de vară EUROLAN 2017”, cu tema „Biomedical Text Processing” coordonat de Dan Tufiș și Dan Cristea și care a avut loc la Universitatea Ovidius Constanța.


Acceptarea produsului în Biblioteca Națională de Programe a fost un pas important în recunoașterea importanței și calității acestui produs. Mai jos se prezintă Diploma de confirmarea a calității de elaborator care este semnată de Academician Profesor Mihai Dragănescu– Președinte al Consiliului Științific ICI, în anul 1985.



Diploma de confirmare calității de elaborator, ICI, 1985


Sursa și imagini: Nicolae Fildan, Despre produse informatice realizate la un Centru Teritorial de Calcul Electronic, in M. Vlada (coord.), Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact, Vol. IV Computing - dezvoltare și impact, pag. 187-190.


Despre Nicolae Fildan
Nicolae Fildan a absolvit Universitatea Politehnica „Traian Vuia” din Timișoara, Facultatea Electrotehnică - Secția Calculatoare Electronice (1972). A fost inginer de sistem (1973-1980) și șef de departament (1980-1991) la Centru Teritorial de Calcul Electronic Constanța; director general (1991-1994) la TOTALDATA SA; director general adjunct (1994 - 2002) la Bursa Maritimă și de Mărfuri Constanta; Membru în Consiliul de Conducere (1996-2001) la RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation); Șef Compartiment Strategii-Restructurare-Dezvoltare (2002-2003) la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța; director zonă (2003-2014) la SIVECO Romania SA.


Despre Marin Vlada:
Marin Vlada s-a născut la 12 iunie 1953, în Movila Verde, jud. Constanța. A absolvit Liceul Industrial Energetic din Constanța (1968-1973), cu durată de 5 ani. După admiterea la Facultatea de Matematică a Universității din București a efectuat stagiul militar termen redus (8 luni) – în acel an, în România a început efectuarea stagiului militar, înainte de facultate și nu după absolvirea facultății. A absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București (1974-1978), promoția de informatică cu un număr mare de studenți în anul I (115). A absolvit anul V de specializare la Grupa „Limbaje specializate” (1978-1979). În anul 1998 a susținut Teza de doctorat: „Modele pentru explorarea bazelor de cunoştinţe şi aplicaţii în inteligenţa artificială", la Facultatea de Matematică, Universitatea din București, conducător științific prof. dr. Ion Văduva.

Poziții academice: la Centrul de Informatică și Organizare (CINOR), programator (1979-1984), prin repartiție guvernamentală (1979); la Centrul de Calcul al Universității București (CCUB - Facultatea de Matematică, programator/programator pr. III (1984-1992); la Catedra de Matematici aplicate și Informatică, Facultatea de Chimie, lector titular (1993-2001), conferențiar (2001-2018), profesor asoc. la Facultatea de Matematică și Informatică, din 1992; cercetător științific II la Centrul de Cercetări în Informatică, Facultatea de Matematică și Informatică, din 2006. Din anul 2016 este membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română.


Citește și:

#Dobrogea Academică. O istorie ce trebuie cunoscută