File din istoria Constanţei (IV) Povestea Falezei de la Cazino, un fost bulevard al oraşului (II)

Planul pentru crearea falezei din faţa viitorului Cazinou a fost aprobat de Consiliul Comunal al oraşului Constanţa în anul 1903. Totuşi, faleza a fost finalizată ani buni mai târziu, odată cu încheierea odiseei construcţiei Cazinoului, inaugurat, după cum se ştie, pe 15 august 1910.
Nu vom relua în acest material problemele legate de ridicarea monumentului-emblemă, de scandalurile cu suport politic (conflictele între politicienii liberali şi conservatori, acuzaţiile din presa vremii, schimbul de arhitecţi şi de planuri etc). Trebuie însă spus că acest Cazinou al Constanţei a costat peste 1,2 milioane lei, sumă uriaşă la acea vreme. În acelaşi timp au fost încheiate şi lucrările la Faleza - Bulevard, la care costurile finale au fost de 370.000 de lei. 


Încă din 1904, Faleza Cazinoului a existat într-o formă restrânsă şi a atras anual zeci de mii de turişti, dar despre o dare efectivă în folosinţă în forma finală putem vorbi practic din 1910.


Aşa cum se hotărâse încă din 1903, Faleza de la Cazino a fost denumită bulevard Principele Nicolae, în cinstea lui Nicolae, unul dintre fiii principelui moştenitor Ferdinand şi ai principesei Maria. Frate mai mic al viitorului rege Carol al II-lea, Nicolae al României se născuse pe 3 august 1903 la Sinaia iar naşul său de botez era ţarul Rusiei, Nicolae al II-lea.

În continuare, cele două bulevarde alăturate, Elisabeta şi Principele Nicolae, erau despărţite de îngustul, dar lungul şi frumosul Parc al Promenadei.

Pe 1/14 iunie 1914 are loc la Constanţa vizita oficială a ţarului Rusiei, Nicolae al II-lea, sosit împreună cu întreaga sa familie, pentru a se întâlni cu regele României, Carol ai II, cu regina Elisabeta şi cu ceilalţi membri ai familiei regale române.

Sosit la bordul vasului Standard, ţarul Rusiei făcea fără să ştie ultima vizită oficială în străinătate. Pe 28 iunie, la Sarajevo, arhiducele Austriei, Franz Ferdinand, a fost asasinat de studentul Gavrilo Princip, iar acest incident avea să fie pretextul izbucnirii Primului Război Mondial (declanşat oficial pe 28 iulie 1914). În momentul vizitei de la Constanţa, nimeni nu putea să prevadă destinul tragic al familiei ţariste (asasinată în 1918 de bolşevici) sau amploarea şi efectele produse de viitoarea mare conflagraţie mondială.



Pentru Nicolae al II-lea şi familia sa, vizita la Constanţa a reprezentat un episod extrem de plăcut. Cei doi monarhi ai României şi Rusiei au fost întâmpinaţi de zeci de mii de romani entuziaşti, iar popularitatea de care se bucura Carol I şi familia acestuia l-au uimit pe ţar, care în patria sa era tot mai nepopular.

Nu vom rememora motivele vizitei ţariste sau toate evenimentele petrecute în acea zi, ci doar pe cele referitoare la prezenţa lui Nicolae al II-lea pe bulevardul Cazinoului. Această faleză-bulevard fusese reparată şi modernizată cu doar câteva zile în urmă, din ordinul primarului Constanţei - Virgil Andronescu, lucrările fiind făcute cu ajutorul celor de la Serviciul de Exploatare a Portului.

Evocăm câteva dintre momentele prezenţei de pe bulevard, momente surprinse într-un articol din ziarul „Liberalul Constantei”, nr.338, publicat pe 8 iunie 1914 (conform sursei Stoica Lascu - Mărturii de epocă...).

„La ora 6 p.m. a avut loc o mare revistă militară pe bulevardul Cazinoului. Încă de la orele 5 o lume imensă ocupa tribunele construite pe acest bulevard. Rând pe rând soseau marii demnitari ai statului, precum şi suitele imperiale. La orele 6 precis soseşte Măria Sa Regina în automobil, cu marea ducesă Olga. Urmează apoi Măria Sa Regele, Măria Sa Ţarul Rusiei, apoi Principesa Maria, marele ducese ruse, principele Ferdinand şi principele Carol...
În aceste momente evoluează deasupra locului de paradă 6 aeroplane, cari prin virajurile lor îndrăzneţe atrag admiraţia celor prezenţi. În timpul acesta uralele nu mai contenesc iar muzicile militare intonează imnul imperial rus.


Regele a eşit călare în întâmpinarea trupelor, s-a pus în fruntea lor şi a defilat în faţa ţarului pe care l-a salutat foarte marţial cu sabia... Un batalion din reg,1 Grăniceri, comandat de col. Bădulescu Anton... Acest batalion a defilat atât de admirabil încât a atras atenţia ţarului, care şi-a exprimat satisfacţia către Măria Sa Regele...”

În urma vizitei ţariste, bulevardul Cazinoului a fost botezat bulevardul Ţarul Nicolae al II-lea. S-a numit aşa doar doi ani, pentru că în 1916 România intră în Primul Război Mondial de partea Antantei, iar Dobrogea cade sub ocupaţie germano-bulgară (Puterile Centrale), până în 1918.

Dobrogea este eliberată în 1918, iar după încheierea Primului Război Mondial începe campania de reconstrucţie a provinciei româneşti, atât de încercată în perioada ocupaţiei străine.
După sfârşitul războiului, administraţia locală decide ca bulevardul Falezei de la Cazino să se numească bd. General Alexandru Averescu, după comandantul Armatei din Primul Război Mondial, considerat erou, prim-ministru al ţării în trei mandate şi din 1930 Mareşal al României. Bulevardul se va numi astfel în întreaga perioadă interbelică, epocă de maximă dezvoltare pentru oraşul Constanţa.

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi odată cu instaurarea regimului comunist, numele este schimbat în bd. 16 Februarie, în amintirea Grevei Feroviare de la Atelierele CFR Griviţa, din 16 februarie 1933. În perioada comunistă este schimbat şi numele bd. Elisabeta, care devine bd. IC Frimu, după numele unui militant socialist mort într-una din grevele muncitoreşti din 1919...

Anii au trecut, iar Faleza de la Cazino a devenit pietonală, ideea de bulevard al oraşului dispărând în scurt timp. Astăzi, doar fotografiile de epocă şi unele imagini interbelice ne mai aduc aminte de bulevardul pe care circulau trăsurile, şaretele sau automobilele celor care veneau la Cazinoul din Constanţa sau pe promenada acestuia, pentru a admira Marea...

Bibliografie
Stoica Lascu - Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei vol I (1878 -1916), MINA Constanţa 1999
Doina Păuleanu - Cazinoul din Constanţa - Boemă, loisir şi patrimoniu european la Marea Neagră, Edit. Ex Ponto 2011
Constanţa şi Techirghiolul, ghid ilustrat pentru vizitatori - Th Ionescu şi IN Duployen, Constanţa 1924

Despre Cristian Cealera

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal”, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi: 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

File din istoria Constanţei (III) Povestea Falezei Cazinoului, un fost bulevard al oraşului (I)