Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
09:12 22 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

În Anul Jubiliar Dobrogea 145 – 152 de ani de la nașterea lui N. Iorga Avocatul constănțean N.D. Chirescu - „Sunteți apostolul culturei neamului; luminați drumul urmașilor; sunteți ambasadorul științei românești peste granițe”

ro

19 Jun, 2023 09:36 1336 Marime text


 
 
  • În toamnă, la 14 Noiembrie, se vor împlini 145 de ani de când autoritățile civile și militare al României vor prelua, oficial, Dobrogea – spațiu al etnogeneze românești și al Credinței Apostolice a neamului. Ancestralul teritoriu al lui Burebista, Dobrotici și Mircea cel Bătrân avea să revină astfel – prin hotărârea conclavului Marilor Puteri (Berlin, vara 1878), ce consfințea rezultatele Războiului Ruso-Româno–Otoman (respectiv, pentru noi, al Războiului de Independență) – în spațiul statal românesc (din care fusese dislocat la începutul veacului al XV-lea).
  • În întâmpinarea aniversării reîncorporării(a doua etapă, după Unirea Principatelor din 1859 în făurirea și desăvârșirea Statului Național Unitar Român) a acestui scump juvaer al Neamului – oferim cetitorului câteva proiecții istorice faptice și umane.

După omagierea lui Mihai Eminescu – care a scris pagini memorabile despre Dobrogea, spațiu străvechi ce constituie o „dependență naturală a Țării Românești” (cum s-a mai arătat în corpul acestei publicațiuni) –, al doilea moment al serialului afectiv-memorial dobrogean în Anul Jubiliar Dobrogea 145, îl consacrăm celuilalt Titan al Spiritualități RomâneNicolae Iorga (5/17 iunie 1871-27 noiembrie 1940).
Respectiv, prin reamintirea, pe scurt, a prinosului de recunosciință pe care l-au exprimat constant constănțenii– pe când și un bust la Tomis dedicat „Forței Naturii” ivită pe lume în urmă cu 152 de ani? – față de Apostolul Neamului, cel care a dedicat zeci și zeci de pagini și Dobrogei „noastre”. 
 
 
La Constanța. Un salut călduros al „Ligii Culturale” 
Cuvântul d-lui N.D. Chirescu
Cu prilejul venireid-lui prof. N. Iorga, președintele LIGEI CULTURALE la Constanța, d. N. Chirescu, președintele secției locale [avocat, fiul preotului-învățător Dimitrie Chirescu, însămânțător de limbă și cultură românească în zona Cernavodă; fratele său era ginerele marelui istoric] a salutat cu următoarele cuvinte:
 
Stimate Domnule Profesor și iubite domnule Președinte,
Membrii comitetelor de administrație și de censori ai Ligei Culturale Constanța, compus din înalți magistrați de la Curtea de Apel, din profesioniști, avocați și ingineri, din profesori, pensionari, proprietari, comercianți și ofițeri superiori, în numele membrilor Ligei, din care noi socotim că fac parte toți cei care simt românește, dar foarte puțini au îndeplinit formalitatea înscrierea cerută de statutele ei, mi-au dat plăcuta delegație, să vă exprim salutul lor respectuos și să vă rog să primiți omagiile lor de recunoștință și mulțumire, pentru că și de astă dată ați binevoit a veni între noi și a ne ține o lecție atât de interesantă care va merge drept la inima fiecărui român-dobrogean sub forma de conferință cu subiectul: „Politica Mărei- Negre”.
Aveți, stimate domnule profesor Iorga, sânge de aromân; sunteți din Moldova marilor cărturari și istorici; v-ați născut în ținutul Botoșanilor, care a mai dat țării și neamului pe genialul Mihail Eminescu și pe George Enescu; ați activat în Iașul tuturor unirilor și al naționalismului pe care l’ațidesvoltat. Moldova, mai ales că era mutilată, fiind prea mică, ați trecut la catedra de la București; ați creat o nouă catedră, la Vălenii-de-Munte, cu sacrificiul vieței, trecând travestit printre grănicerii vremelnici, unguri, nemți și ruși, ați cercetat toate provinciile românești; ați studiat sat cu sat, biserică cu biserică; ați sfătuit nația să-și păstreze, limba, credința, portul și obiceiurile strămoșești, pregătind-o pentru ziua cea mare, pe care i’ațiproorocit’o și care nu a întârziat prea mult; ați început să clădiți și ați chemat nația la Văleni, pentru a o hrăni cu crezul românesc, ați creat unelte de răspândire a acestui crez, prin „Neamul românesc”, „Semănătorul”, și ați scris la toate gazetele timpului; sunteți ctitor sufletesc și material, al universităților, academiei, așezămintelor strălucite de la Vălenii-de-Munte; sunteți ctitor cultural al țării și neamului românesc.
Ați zidit marele palat al Ligei Culturale din București; ați făcut Școala de [la Vălenii de Munte]; prin activitatea dv. ați întrecut demult pe toți cărturarii; ați întrecut pe toți profesorii, căci nu vă mărginiți la cursurile prevăzute în programul facultății, dar țineți conferințe, adică lecții, în toate colțurile țării și după toate catedrele țărilor civilizate din Europa și din îndepărtatele Americi; vorbiți la Academie, în fiecare săptămână, arătând cercetările dv. pentru glorificarea neamului nostru, vorbiți la Radio, și la deschiderile cursurilor, la școale românești, ca și la cele streine, la școala italiană; ați pus zăgaz pornografiei, care se introdusese și în manualele școlarilor și ați creiat în acest scop noul organ „Cuget Clar“ adică Noul Semănător; ați ținut conferința de la Brașov și în aceiaș zi, ne-ați făcut la București acea lecție de înaltă politică națională, pe care cei care am ascultat’o nu o vom uita nici până la moarte; pentru dumneavostră nu există distanță.
 
Activitatea d-lu. N. Iorga peste hotare

Dar nici teritoriul României întregite în granițele ei firești actuale, între Nistru, Tisa, Dunăre și Mare, nu sunt suficiente pentru prodigioasa dv. activitate și au creat un colț de țară in capitala lumei, la școala românească de la Fontenay-aux-Roses. Ați creiat „Casa Română” de la Veneția și pe cea de la Roma, iar acum, tot prin grija și mărinimia dv. zidiți un nou așezământ și în Albania, ați creat o bibliotecă proprie prin munca de fiecare ceas și ați dăruit-o, cu casa care vă adăpostește, neamului. Ați fost în pelerinaj la locurile sfinte, din Bucovina, Ardeal, Moldova, Oltenia, Muntenia, ducând cu dv. credincioși ai idealului național, iar zilele trecute aui fost la Călugăreni, și cu cuvântul dv. dumnezeiesc ne’ați șters lacrămi și nouă acelora care v-am urmărit de la distanță, ați justificat răsboiul pentru cucerirea Abisiniei, căci dv. nu iubiți numai neamul românesc, dar și popoarele surori, de origină latină și ați legitimat crearea imperiului roman al Etiopiei, în așa fel, încât ați creat opiniunea româneasca favorabilă acestor cuceriri. Ați reprezentat ca nimeni altul delegația de istorici români la congresul din vara acestui an la Roma, fiind din nou consacrat chiar de Ducele Italiei; și totuși, cu aceiaș autoritate înaltă, ați răspuns dictatorului italian, când a încercat prin discursul de la Milano să pună în discuțiune granițele intangibile, seculare și istorice ale țărei noastre restabilite după mii de ani prin cel mai mare sacrificiu de sânge, de vieți și de avuții pe care l-a dat cândva o națiune.           
Iată, Stimate domnule Profesor, și iubite domnule Președinte, numai câteva din prodigioasele dv. activități. Sunteți apostolul culturei neamului; luminați drumul urmașilor; sunteți ambasadorul științei românești peste granițe.
De aceia, Liga Culturală nu putea avea alt conducător mai autorizat; de aceia, la fiecare răscruce de drum sau moment de îndoială, toată lumea întreabă, ce zice domnul Iorga, ce face domnul profesor Iorga?
De aceia, noi vă urmăm necondiționat.
Pentru noi, dumneavoastră, iubite președinte sunteți și ctitorul acestui local [Teatrul Ligii Culturale, înălțat în 1927 pe cheltuiala constănțeanului Demostene Tranulis], căci ați dat aprobărilor necesare domnului președinte Dumitru Stoicescu, astăzi Consilier la Curtea de Apel a Dobrogei, și au luat parte la inaugurările localului și al activităței noastre, ținându-ne atâtea lecții superioare, desăvârșind astfel opera lui Demostene Tranulis, căruia’i dorim cât mai mulți imitatori.
Împreună cu membrii Ligei Culturale, împreună cu toți cari sunt cu gândul la noi, rog pe bunul și puternicul Dumnezeu, să vă dăruiască și de aci înainte mulți ani, cu sănătatea deplină, pentru înălțarea neamului pentru mulțumirea celor ce vă urmează, pentru binele și prosperitatea scumpei noastre patrii („Neamul românesc”, 25 noiembrie 1936).


Citește și:
134 de ani de la ridicarea la Ceruri a lui Mihai EminescuMonumentul, conferințele și volumul dedicate la Constanța lui Eminescu

 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii