Ioan Muşat - monografia oraşului Cernavodă (galerie foto)

Ioan Muşat s-a născut pe 20(25) septembrie 1903, în comuna Zilişteanca, judeţul Buzău. A absolvit Şcoala Normală din Buzău (1925) şi un curs pedagogic la Bucureşti. În 1930, devine învăţător la Şcoala Primară din Cernavodă. A urmat cursuri de vară ale Marinei, cursurile de comandant cercetaşi şi străjeri (1935) şi cursurile de străjeri (1937).
 
Pe 15 noiembrie 1936, se căsătoreşte cu Eleonora Dobrescu, fiica secretarului general al Primăriei, Nicolae Dobrescu, şi ea absolventă a Şcolii Normale din Braşov şi profesoară la Şcoala Primară de Fete din oraş, din 1923. Împreună au un băiat, Costin Muşat, care va deveni inginer şi arbitru internaţional de volei.
 
Învăţătorul Ioan Muşat şi-a început activitatea publicistică în folosul oraşului Cernavodă şi al locuitorilor săi împreună cu doi prieteni, preotul T. Samoilă şi primarul R. N. Iordăchescu, cu care pune bazele săptămânalului „Danubiu“. Pentru a păstra caracterul independent pe care şi-l propuseseră pentru periodic, aceştia nu acceptă niciun fel de sponsorizări, publicaţia trăind din publicitate şi abonamente. Redacţia se afla pe strada Carol 34, iar tipografia la care apărea era „Flacăra“, din localitate. Director era Ioan Muşat.
 
Săptămânalul, „hrănit“ din sufletele iniţiatorilor săi, a apărut o scurtă perioadă: 3 februarie - 21 iulie 1935. Periodicul este încadrat în rândul celor cu orientare de extremă dreapta. Şi, aşa cum propuseseră iniţiatorii lui, publica articole pe teme social-economice, numeroase informaţii utile locuitorilor din Cernavodă şi, din când în când, apărea şi o Pagină literară. Semnatarii articolelor din periodic nu sunt doar din rândul dascălilor din Cernavodă, ci şi persoane din satele din jur. Între aceştia, îi amintim pe G.S. Calamară, I. Dascălu, St. Paraschivescu, G. Şerbănescu, C. Simionescu şi, bineînţeles, Ioan Muşat şi preotul T. Samoilă.
 
Marea realizare a dascălului este realizarea unei monografii a oraşului Cernavodă. Acesta începe adunarea materialelor în 1934, bazându-se şi pe discuţiile purtate cu bătrânii. Volumul este dedicat rudelor sale apropiate: bunicului său, Banu Muşat – „veteran din 1877“ -, unchilor lui „Muşat Gheorghe - Mort în războiul pentru Întregirea Neamului, în luptele de la Doaga; Muşat Mihai - Mort în luptele de la Mărăşeşti; Muşat Constantin - Invalid, rănit grav în luptele de la Turtucaia“. Generaţii ale neamului său care s-au jertfit pentru ţară, exemplu de sacrificiu pe care-l va urma şi el în cea de-a doua conflagraţie mondială. Și, adaugă autorul, „în semn de recunoştinţă celor ce s-au sacrificat pe altarul Patriei“.
 
Prefaţa monografiei este semnată de colaboratorul său de la periodicul „Danubius“, preotul T. Samoilă, ce remarcă, privitor la importanţa monografiei pentru spaţiul dobrogean: „O monografie a Cernavodei, prin urmare, are darul să edifice asupra întregei provincii căci Cernavoda este adânc înrădăcinată şi unitar legată de soarta şi istoria ei“.
 
‚În decursul adunării materialelor, Ioan Muşat s-a confruntat cu o serie de probleme. Pe de o parte, explică preotul Samoilă, „greutăţi inerente oricărui debut şi mai ales greutăţile legate de cutezanţa de a merge pe un drum ce nu l-a mai străbătut nimeni. Un studiu monografic al Cernavodei nu s-a mai făcut până acum“. De altfel, în cuvânt-înainte, Ioan Muşat precizează: „Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor“. Probleme apar şi din punct de vedere financiar, după cum mărturiseşte autorul. Era nevoie de „peste 30 000 lei“ pentru tipărire. Iniţial, autorităţile locale nu au achiesat la finanţarea apariţiei acestei cărţi, dar schimbarea primarului, în persoana căpitanului Velicu Todor, a făcut posibilă publicarea volumului, abia în 1938, cu titlul Istoria oraşului Cernavoda.
 
Monografia debutează cu o poezie semnată de Alexandru Gherghel, închinată oraşului Cernavodă. Primul capitol se opreşte asupra „consideraţiunilor“ „geologice şi geografice“. În continuare, apelăm la prezentarea făcută în periodicul „Danubiu“, pe 7 iulie 1935: „Lucrarea cuprinde: Aşezări omeneşti, pe dealul fabricii de ciment şi cartierul demobilizaţilor, cu 2000 de ani înainte de Hristos. Istoricul întemeierii satului Bogaschioi, sub dominaţia otomană - sat devenit Cernavodă de astăzi. Cauzele schimbări numelui satului Bogaschioi în Cernavodă. Evenimentele importante cari au contribuit la transformarea acestei localităţi în starea actuală. Istoricul populaţiei, istoricul administraţiei comunale, care cuprinde pe toţi primarii cu datele exacte pe timpul cât au fost la conducerea comunei şi activitatea lor edilitară. Istoricul învăţământului public. Istoricul Bisericii, Portului, Podului «Regele Carol I». Lucrarea conţine numeroase fotografii; localuri publice, preoţi, învăţători, primari etc. Această lucrare s-a întocmit după datele aflate la Academia Română, după actele aflate în arhiva primăriei, bisericii, şcolii şi după ancheta întreprinsă printre bătrânii localnici“. 

 
Dincolo de ceea ce scrie periodicul amintit, dorim să subliniem importanţa acestei monografii pentru cercetarea istoriei Dobrogei şi pentru informarea românilor, în general, şi a dobrogenilor, în special, care - conform sentimentului patriotic imprimat de autor volumului, încă de la dedicaţie - trebuie să-şi cunoască rădăcinile, istoria.
 
Este singura monografie care a servit pentru documentare timp de multe decenii.
 
Dincolo de prezentarea devenirii oraşului, Ioan Muşat aduce numele proprii ale personalităţilor care au concurat la dezvoltarea Cernavodei. Găsim, astfel, medalioane - cu date şi imagini - ale edililor, preoţilor, dascălilor oraşului de după revenirea Dobrogei la Țară până în anul finalizării monografiei.
 
De asemenea, Ioan Muşat descrie şi clădirile importante ale oraşului, precum Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, geamia, şcolile. Informaţiile oferite de acesta, multe dintre ele mărturiile oamenilor acelui timp, s-ar fi pierdut dacă nu ar fi fost adunate de Ioan Muşat, lăsându-ne mai săraci şi mai… bâjbâind. Imaginile prezentate adaugă scrisului realităţi vizuale, dându-i viaţă.
               

Scriam mai sus că monografia realizată de Ioan Muşat a fost prima, baza cercetării timp de decenii. De la apariţia volumului şi până azi s-a scris destul de mult despre istoria Cernavodei şi despre oamenii ei. Abia în 1995, soţii Aurelia şi Ștefan Lăpuşan realizează o altfel de monografie a oraşului, bazată pe flash-uri de timp, personalităţi, momente, evenimente, bazate pe documente, presă şi imagini. Peste încă zece ani, inginerul Petre Covacef publica Totul a început la Cernavoda, un volum despre istoria oraşului, cu accent pe aspectele construcţiilor hidrografice şi pe specialiştii care au contribuit la realizarea acestora. În 2015, o altă monografie, numită, simplu, O istorie a oraşului Cernavodă, scrisă de arheologul Sorin-Marcel Colesniuc şi jurnalistul Adrian Cârlescu, aduce la zi monografia oraşului.
               
Toate articolele, volumele despre oraşul Cernavodă şi oamenii săi pornesc însă tot de la monografia lui Ioan Muşat. Tocmai de aceea, în intenţia de a pune la dispoziţia specialiştilor şi a celor interesaţi de istoria lor, dar şi pentru a-i atrage pe cei care, deocamdată, nu sunt atât de curioşi cu privire la rădăcinile lor, ZIUA de Constanţa adaugă în Biblioteca sa virtuală monografia oraşului Cernavodă a învăţătorului Ioan Muşat. Pe care vă invităm să o citiţi ca un document sau ca o poveste despre ce a fost, cândva, un oraş din Dobrogea noastră…

„Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat
               
Fotografia lui Ioan Muşat face parte din arhiva familiei Muşat şi a fost pusă la dispoziţia cotidianului ZIUA de Constanţa de nepotul acestuia, Cosmin Bogdan Muşat.

Sursă foto: familia Muşat şi MINAC

Despre Lavinia Dumitraşcu

Lavinia Dacia Dumitraşcu s-a născut la Constanţa pe data de 9.12.1966. A fost atrasă, în clasele generale, de gimnastică, a scris poezie, a frecventat cenaclurile constănţene, a publicat în reviste literare şi a luat premii. A ales însă istoria pentru că era fascinată de modul în care scotocea tatăl său, regretatul Gheorghe Dumitraşcu, prin arhive şi biblioteci pentru a „dezgropa“ ceea ce era îngropat şi uitat. A activat ca lector asociat la Universitatea „Ovidius“ Constanţa - Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, iar anterior, ca preparator/lector univ. în cadrul Universităţii „Andrei Şaguna“ din Constanţa. Din 2005 şi până în prezent este muzeograf 1 A în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. 
 
Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Istoricul Lavinia Dumitraşcu vă invită să descoperiţi Dobrogea după momentul Unirii cu Ţara (document)

Interviu online Lavinia Dumitraşcu a rememorat revolta pe care a simţit-o când lui Gheorghe Dumitraşcu i-a fost refuzat de penelişti titlul de cetăţean de onoare al Constanţei
 
Un om dăruit cetăţii Ion Mușat de la Cernavodă