Istoricul Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Eforie Nord

Istoria staţiunii Eforie Nord este legată de cea a localităţii vecine, Eforie Sud. Staţiunea Eforie Sud a luat fiinţă în anul 1894, atunci când organizaţia Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a construit în zonă un sanatoriu balneoclimateric. Începând cu anul 1920, pe locul celor două Eforii de astăzi au fost construite numeroase vile, reşedinţe şi case de vacanţă ale elitelor vremii. Localitatea Eforie Nord a devenit comună în anul 1933.

Încă de la început, Episcopia Constanţei a întreprins toate demersurile pentru construcţia unei biserici în Eforie Nord, care să deservească nevoile spirituale ale bolnavilor care veneau la tratament. Acest lucru nu a fost posibil însă, iar sfântul lăcaş a fost amenajat într-o anexă a clădirii primăriei. Între timp, localitatea Eforie Nord a devenit subordonată comunei Vasile Roaită (azi, Eforie Sud), iar clădirea în care funcţiona casa de rugăciuni a ajuns cu totul improprie exercitării serviciului divin.
 
Acest lucru reiese dintr-o adresă din 22 iunie 1953 a protoiereului Visarion Petculescu, către episcopal Chesarie Păunescu al Dunării de Jos:
„Aici sunt cc. 100 familii de credincioşi. Lăcaşul de cult a fost amenajat cu câţiva ani în urmă, cum era pe atunci, în localul primăriei. Azi, Sfatul Popular este la Vasile Roaită. În fostul local de primărie se găsesc acum birourile «Sov-Rom-Petrol» jos la parter împreună cu lăcaşul de cult despărţite de un culoar. La etaj, deasupra lăcaşului de cult, este o camera oficială militară, se instalează o staţie de radio-amplificare şi tot sus la etaj se găsesc căminul cultural, împreună cu două locuinţe ale unor funcţionari de la serviciile vecine şi chiar în faţa intrării locaşului de cult este un atelier mecanic. Toate aceste unităţi şi locuinţe au îngrădit în aşa fel localul de cult, că în prezent se găseşte în imposibilitate de a mai funcţiona“.
 
În urma acestor constatări, dar şi a intervenţiei credincioşilor din Eforie Nord, Sfatul Popular a donat în 1957 un imobil pentru transformarea lui în casă de rugăciuni. Noua bisericuţă, aflată în apropierea cimitirului din localitate, a fost sfinţită tot în anul 1957, după ce asupra ei au fost efectuate mai multe reparaţii şi amenajări, aşa cum reiese dintr-un raport al protoiereului Ion Dragommir:
 
„Subsemnatul, preot Ioan Dragomir, protoiereul oraşului Constanţa şi al Raionului Negru Vodă, m-am prezentat la filiala Eforie, pendinte de parohia Vasile Roaită, pentru a recepţiona lucrările efectuate pentru amenajarea casei de rugăciuni din numita filială. La faţa locului luând contact cu c. Preot Victor Bulăceanu, conducătorul lucrărilor, am constatat următoarele:

• Casa a fost donată de Sfatul Popular Vasile Roaită în anul 1957, cu destinaţie de a se amenaja casă de rugăciuni;
• C. Preot Victor Bulăceanu, împreună cu enoriaşii din Eforie, au amenajat-o, dându-i formă de biserică, conform sfintelor canoane, avânt altar, naos şi pronaos;
• Există catapeteasmă, cu iconografia Bisericii Ortodoxe;
• Există Sfântul Antimis, Sfintele Vase, cărţi de ritual şi toate celelalte obiecte de cult.

Numita casă de rugăciuni îndeplinind condiţiunile respective, se va interveni la Sfânta Episcopie pentru a se fixa data sfinţirii şi a fi dată cultului“.

În urma acestui raport, episcopia a hotărât ca data sfinţirii să fie pe 17 noiembrie 1957. Ca o particularitate, trebuie menţionat că sfinţirea bisericuţei din Eforie Nord nu a fost săvârşită de episcopul Dunării de Jos, ci de un delegat al preasfinţitului Chesarie Păunescu, şi anume preotul Mihail Blănaru,consilier al Episcopiei din Galati

Acest fapt reiese din documentul de sfinţire, păstrat în Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului. Astfel, documentul menţionează că:

„(...) Slujba sfinţirii s-a făcut astăzi 17 noiembrie, anul mântuirii una mie nouăsute cinzeci şi şapte, de către P.C. Preot Mihail Blănaru, consilier al Sfintei Episcopii din Galaţi, ca delegat al P.S. Episcop Chesarie, înconjurat de un sobor de preoţi format din P.C. Preot Ioan I. Dragomir, protoiereul Constanţei, P.C. preot Radu Datcu şi P.C. Preot Constantin Lembrău, de la parohia «Sfântul Gheorghe», oraş Constanţa, şi P.C. Preot Victor Bulăceanu, parohul filialei Eforie, în prezenţa autorităţilor şi a unei mari mulţimi de credincioşi din localitate şi împrejurimi (...)“.
 
Tot din documentul de sfinţire aflăm că hramul bisericii nu a fost de la început „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, ci „Adormirea Maicii Domnului“. Abia zece ani mai târziu, după ce casa de rugăciuni a fost mărită şi consolidată sub grija părintelui paroh Stănei Dumitru, biserica a primit noul hram, „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“. Lucrările au început în anul 1967 şi au fost finalizate în 1968.
 

Prima pictură a bisericii a fost realizată de pictorul Gheorghe Răducanu, între anii 1975 şi 1977. Biserica a beneficiat de mai multe reparaţii şi restaurări între anii 2000 şi 2004, inclusiv de pictură nouă, realizată de pictorul diacon Gheorghe Mihai. În urma acestor lucrări, biserica a fost resfinţită de Înaltpreasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, pe 5 decembrie 2004.
Bibliografie
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Caseta 458, Dosar 904
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru inventar, Parohia Techirghiol, Filiala Eforie Nord, 1967
 
Sursă foto: Ionuţ Druche
 
Despre Ionuţ Druche

 
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Sfinţirea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Tariverde, judeţul Constanţa