Jubileul de la Mănăstirea Dintr-un Lemn

Se împlinesc anul acesta 80 de ani de când Mănăstirea Dintr-un Lemn din Eparhia Râmnicului a devenit, la demersurile generalului Paul Teodorescu (1888-1981), sfânt lăcaș de închinare și rugăciuni pentru aviatori și marinari.

În calitatea sa de ministru al Aerului și Marinei, demnitate deținută între anii 1938-1940, generalul Paul Teodorescu a venit în vara anului 1938 la Mănăstirea Dintr-un Lemn la rugămintea Reginei Maria, preocupată de a sprijini mănăstirea. Cum avea să mărturisească mai târziu generalul, a găsit mănăstirea într-o accentuată stare de degradare a monumentelor. Om al faptelor imediate, decide să se implice inițiind un proiect de restaurare, modernizare și construire a unor noi clădiri, într-un cuvând - ÎNNOIRE - cum l-a definit.


Cu bani alocați de Ministerul Aerului și Marinei, cu sponsorizări de la unele firme și persoane evlavioase, cu meseriași de la Aviație, Marină și Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”, pe care l-a comandat între anii 1928-1932, generalul Paul Teodorescu îți duce la îndeplinire proiectul între 1938 și 1940.

Încununarea realizărilor, care l-au așezat în șirul ctitorilor mănăstirii alături de Preda Brâncoveanu, domnitorii Matei Basarab, Ștefan Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, a constituit-o solicitarea adresată Guvernului României și Patriarhului Miron Cristea de a aproba ca Mănăstirea Dintr-un Lemn să fie dedicată aviatorilor și marinarilor. Într-o scrisoare adresată la 28 octombrie 1939 Comisiei Monumentelor Istorice, generalul Paul Teodorescu preciza: „În dorința de a continua și în viitor să ne ocupăm de întreținerea mănăstirii, precum și din dorința de a avea un lăcaș în care să se facă rugăciuni pentru aviatori și marinari, a căror viață este atât de primejduită, îmi permiteți să vă rog, Domnule Președinte, a sugera ideea ca Mănăstirea Dintr-un Lemn să fie declarată Mănăstirea aviatorilor și marinarilor”. La începutul lunii decembrie 1939, solicitarea a fost aprobată.

A început o conlucrare benefică între cele două categorii de forță armată, aviație și marină și Mănăstirea Dintr-un Lemn, care a durat oficial până la începutul anului 1948 când regimul comunist a interzis militarilor să colaboreze cu Biserica Ortodoxă. Legăturile militarilor români cu Mănăstirea Dintr-un Lemn s-au păstrat neoficial, prin grija generalului Paul Teodorescu și a colaboratorilor săi, între care s-a aflat și amiralul Horia Macellariu.

După căderea regimului comunist în decembrie 1989, aviatorii și marinarii au revenit oficial la mănăstirea lor, în pelerinaj și pentru a o sprijini. Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu”, cu sediul la Mănăstirea Dintr-un Lemn, a preluat testamentul Generalului, desfășurând activități menite să releve conlucrarea în plan istoric și în zilele noastre între Biserică și Armată.

La împlinirea a 80 de ani de când Mănăstirea Dintr-un Lemn a fost dedicată aviatorilor și marinarilor, în zilele de 28 și 29 iunie 2019 au avut loc manifestări dedicate istoricului eveniment. Pe 28 iunie 2019, la Arhiepiscopia Râmnicului a avut loc Simpozionul Național „Biserica și Armata. Tradițiile conlucrării”, ediția a VIII-a. 42 de cercetători, cadre didactice universitare și din învățământul preuniversitar, arhiviști, preoți din București, Iași, Cluj-Napoca, Sibiu, Mediaș, Pitești și Constanța au susținut comunicări. În cadrul sesiunii a fost lansat periodicul „Misiunea” nr. 6 / 2019.


A doua zi, pe 29 iunie 2019, la Mănăstirea Dintr-un Lemn s-a desfășurat slujba arhierească și ceremonialul militar susținut de militari de la Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Din partea Statului Major al Forțelor Aeriene și a Statului Major al Forțelor Navale au fost depuse coroane de flori la mormântul generalului Paul Teodorescu. De asemenea, a avut loc dezvelirea plăcii comemorative care consemnează evenimentul. Ulterior, s-a semnat în camera memorială a generalului din Palatul Brâncovenesc Hrisovul dat întru marcarea momentului istoric, de către Înaltpreasfințitul Varsanufie, Arhiepiscop al Râmnicului, general de brigadă Dr. Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, viceamiral Dr. Alexandru Mîrșu, șeful Statului Major al Forțelor Navale, general de brigadă Bogdan Cernat, comandantul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” și prof.univ.dr. Valentin Ciorbea, Director al Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu”.

Sursa foto: prof. Valentin Ciorbea
 
Despre istoricul Valentin Ciorbea

S-a născut în localitatea Întregalde, judeţul Alba, a absolvit cursurile Facultăţii de Istorie şi Filosofie, specialitatea Istoria României, la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, secţia Istorie. În 1995, prin concurs, s-a titularizat profesor universitar în cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, apoi, din 2002, a fost reconfirmat profesor universitar doctor la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa. Din anul 2008 este conducător de doctorat, mai întâi în cadrul Şcolii Doctorale, domeniul Istorie, iar după reorganizare, la Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umaniste, domeniul Istorie.
A publicat 32 de cărţi (zece ca unic autor), între care se află: „Portul Constanţa de la antichitate la mileniul III“; „Portul Constanţa 1896-1996“; „Istoricul Navelor Şcoală «Mircea», vol. I „Bricul «Mircea»“, 1997; „Istoricul Navelor Şcoală «Mircea», vol. II“, 1999; „Evoluţia Dobrogei între 1918-1944. Contribuţii la cunoaşterea problemelor geopolitice, economice, demografice, navale şi ale vieţii politice şi militare“, 2005, ediţia a II-a, revăzută şi reîntregită, Cuvânt-înainte Florin Constantiniu, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008; „Din istoria secolului XX. Volumul I: 1918-1939, Vol. II - 1939-1945. Principalele teatre de operaţiuni militare“; Istoricul navei-şcoală «Mircea». Epopeea 75 (17 mai 1939-mai 2014)“; Nava-şcoală «Mircea». Epopeea 75 - O istorie în imagini; Istoricul bricului «Mircea»“.

Pentru cercetările sale istorice, a fost deseori răsplătit cu premii şi distincţii. Premiul „Gheorghe I. Brătianu“, acordat de Biroul Executiv al Societăţii de Ştiinţe Istorice pentru lucrarea „Studii istorice dobrogene“ (2004); premiul „Mihail Kogălniceanu“, acordat de Academia Română, Bucureşti, 2007, pentru lucrarea „Evoluţia Dobrogei între 1918-1944. Contribuţii la cunoaşterea problemelor geopolitice, economice, demografice, navale şi ale vieţii politice şi militare“, cea de-a doua lucrare premiată de acest for suprem al autorităţii intelectuale unei monografii a Dobrogei, prima fiind a lui Marin Ionescu Dobrogianu.
 Adăugăm premiul „Colonel de marină Mihail Drăghicescu“ în domeniul Istoria navigaţiei, geografie maritimă şi fluvială, acordat de Clubul Amiralilor, Bucureşti, 2008, pentru volumul colectiv „Portul Constanţa între trecut, prezent şi viitor“; premiul „Alexandru D. Xenopol“, acordat de Biroul Executiv al Societăţii de Ştiinţe Istorice, Bucureşti, 2008, pentru volumul colectiv „Portul Constanţa între trecut, prezent şi viitor“; premiul de excelenţă „Colonel de marină Mihai Drăghicescu“, Bucureşti, 2009, acordat de Clubul Amiralilor pentru volumul „Dobrogea 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european“; premiul de excelenţă „Colonel de marină Mihai Drăghicescu“, Bucureşti, 2014, acordat de Clubul Amiralilor pentru volumul „Generalul adjutant Paul (Pavel) Teodorescu (1888-1891). Vocaţia creativităţii“.
Este director al Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu”.

Citește și:

#citeșteDobrogea De vorbă cu istoricul Valentin Ciorbea. Legătura dintre generalul Paul Teodorescu, Mănăstirea Dintr-un Lemn și marinari