Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ Negrești, județul Constanța (galerie foto)

Încă o parohie din cadrul comunei Cobadin, județul Constanța, după Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Cobadin I, are biserica închinată Sfintei Fecioare Maria. Este vorba despre Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Negrești, situată la 50 de km de orașul Constanța, și la 10 km de reședința de comună, Cobadin.


 
Date importante despre întemeierea satului și despre biserică ne-au rămas de la preotul Gheorghe Bârsan, fost paroh la Negrești, care a întocmit un istoric al acestei parohii în anul 1967. Astfel, potrivit părintelui Gheorghe Bârsan, satul Negrești a fost înființat de turci, acum câteva sute de ani. Aceștia au botezat satul Karabağ (Karabakî/ Cara-Bacî), care înseamnă, potrivit tradiției locale, ,,a privi în zare prin ochi negri în departare”. În timpul otomanilor, satul Cara-Bacî s-a dezvoltat foarte mult, fiind întins pe mai multe coline, fiind vizibile și azi urmele vechilor geamii și ale cimitirelor musulmane.
 
În anul 1853, și în Cara-Bacî au fost conlonizați tătari din Crimeea, iar după Războiul de Independență, în anul 1890, în sat s-au așezat și familii de români din satele Roșiori și Viziru, din județul Brăila.
 
La sfârșitul secolului XIX, conform Marelui Dicționar Geografic al României, satul Cara-Bacî era reședința comunei Cara-Bacî, din care mai făceau parte satele Chertic-Punar (azi satul Curcani), „la 3 km V. de reședință, pe valea Borungea”, Caugagi, „în partea centrală, la 900 m spre E de reședință, pe valea Calceac-Alcea” și Beșaul (azi satul Conacu), „pe valea Cultimeș-Ceair”. În anul 1899, în cele patru sate ale comunei Cara-Bacî trăiau 141 de familii, cu 753 de oameni, din care cei mai mulți erau turci și tătari, 419, iar restul români. Tot în această perioadă, comuna Cara-Bacî „se mărginea la N cu com. Mamut-Cuiusu; la E cu com. Copadin, pl. Constanța; la S cu com. Agemler, Cavaclar și Cazîl-Murad, toate din pl. Mangalia; la V cu com. Chioseler”.
 
Marele Dicționar Geografic al României descrie, pe scurt, și date despre satul Cara-Bacî: „(...) Terenul său este destul de accidentat. În partea sudică sunt dealurile Bairam-Dede-Bair și Cultimeș-Bair; în partea centrală dealul Chezlen-Sîrtî și în partea de N valea Iomer-Bei-Iutlu. Populațiunea se ocupă mai ales cu agricultura și cu creșterea vitelor și în special a oilor. Casele sunt bine îngrijite; sunt așezate regulat, formând străzi care se întretaie între ele. Drumuri comunale pleacă din sat, ducând la: Caugagi, Cazîl-Murad, Baș-Punar, Chioseler, prin Chertic-Punar și altele”.
 
În perioada interbelică numele satului a fost schimbat din Cara-Bacî în Negrești, despre care părintele Gheorghe Bârsan considera că este cel mai potrivit, deoarece însemna „o vale rotundă, văzută în negru”.
               

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Negrești, județul Constanța

  
După doar patru ani de la stabilirea în Cara-Bacî, în 1894, românii creștini de aici au înființat un comitet pentru construcția unei biserici. În acest scop, conform datelor din Arhiva Arhiepiscopiei Tomsisului, membrii comitetului au intervenit la prefectul județului Constanța, pentru a li se aproba ca la construcția bisericii să fie folosite pietrele din vechile cimitire turcești. După obținerea autorizațiilor, biserica a fost construită în același an, 1894, an în care lăcașul de cult a fost picat în stil bizantin de pictorul Nicolae Stoenescu, din Râmnicu Sărat. Catapeteasma, stranele și alte obiecte de lemn din biserică au fost executate de sculptorul Aurel Pop, în anul 1898. Tot în 1898, frații Ioan și Gheorghe Sasu au donat clopotul bisericii, iar Lazăr Beizadea a donat policandrul din alamă. Biserica a fost construită în formă de cruce, cu două turle octogonale, având lungimea de 18 m, lațimea la strane de 10 m și înălțimea de 8 m.

 
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Negrești, județul Constanța, a fost sfințită, cel mai probabil, în anul 1898, de preotul din Cocargea (azi Pietreni, județul Constanța), de care ținea satul Cara-Bacî pe atunci. Tradiția locală menționează că preotul din Cocargea era de origine grec și a fost însoțit la slujba de sfințire de un diacon sau catehet, pe nume C. Gheorghe, tot din Cocargea, care era și învățător „la școală, într-o odaie a primăriei, plătit de locuitorii satului”.
 
Până în anul 1931, biserica din Negrești a fost filiala mai multor parohii din zonă, iar în acest an, la propunerea Episcopiei Constanța, Ministerul Cultelor înființează Parohia Negrești, fiind numit ca prim-paroh preotul Moscu Rizea. Se pare că, în decursul anilor, mai mulți bărbați din Negrești s-au călugărit la Muntele Athos, de unde aduceau daruri pentru biserică, când veneau în vizită în satul natal. Acest aspect este consemnat tot de preotul Gheorghe Bârsan, în 1967: „O icoană frumoasă cu cele 12 praznice împărătești pictată pe lemn de chiparos, e lucrată în stil athonit, la Scitul Lacu, de la Sf. Munte Athos. Câțiva localnici, care au îmbrățișat viața monahală athonită, au mai adus cărți, icoane, fotografii, pe care le-au dat rudelor și bisericii”.
 

 
Perioada comunistă a fost cu totul neprielnică clădirii bisericii, care s-a degradat vizibil. În încheierea istoricului bisericii, preotul Gheorghe Bârsan scria că: „Biserica din Negrești, fiind una din cele mai vechi ale județului, are nevoie de urgente și serioase reparații”. După 1990, lăcașul de cult a beneficiat de mai multe restaurări, întreprinse de preotul Ion Axinte, și de actualul preot paroh, părintele Constantin Petre. De la numirea sa în funcție, în anul 2007, părintele Constantin Petre, cu sprijinul credincioșilor, al Primăriei și al Consiliului Local Cobadin, a schimbat în totalitate acoperișul bisericii, a reabilitat integral biserica și casa parohială, a refăcut gardul bisericii și a dotat biserica cu instalație termică. În anul 2017, cu sprijinul enoriașilor, parohia a fost împodobită cu clopotniță nouă și clopot nou, iar în prezent lăcașul de cult este în curs de pictare, lucrare realizată de pictorul Cristian Mădălin Brebeanu.
 

Preoții care au slujit la Negrești de la ridicarea bisericii și până azi sunt: preotul Nicolaescu, preotul Marin Moșoianu, preotul preotul Moscu Rizea, preotul Gheorghe Bârsan, preotul Ion Axinte, iar azi slujește preotul Constantin Petre.
 

Preotul paroh Constantin Petre

 
Preotul Constantin Petre s-a născut pe 25 iunie 1979, la Buzău. Este absolvent al Liceului nr. 7 din Buzău, al Școlii de cântăreți bisericești din Buzău, al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei” din cadrul Universității „Ovidius” Constanța, secția Teologie Pastorală, dar și al unui master în Management și turism religios, în cadrul aceleiași facultăți. Pe 22 octombrie 2006 s-a căsătorit cu Elena Dumitrașcu, cu care are doi copii: Adina Nicoleta și Matei Daniel. Pe 20 februarie 2007 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Negrești, județul Constanța, de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. În această parohie, pe lângă activitățile administrative amintite, părintele Constantin Petre este implicat în viața culturală și socială a satului, dar și în proiectele Fundaţiei World Vision „Alege şcoala” și „Hristos împărtășit copiilor”.
 
Bibliografie
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Negrești, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Medgidia, Constanța, 2016
Marele Dicționar Geografic al Romîniei, Volumul II, București, 1899
 
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
 
Despre Ionuț Druche
 
Ionuț Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanța. Este absolvent al Școlii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanța, al Grupului Școlar Industrial Construcții de Mașini din Constanța și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanța, promoția 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este și bibliotecar la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Preocupat de istoria contemporană a vieții bisericești din Dobrogea, Ionuț Druche a organizat din 2010 și până în prezent mai multe comemorări și simpozioane. De asemenea, este autor și coautor a mai multor cărți și articole.
 
Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“„Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ din Cobadin, județul Constanța (galerie foto)