Preoţi şi biserici la sat Parohia Chirnogeni, judeţul Constanţa (galerie foto)

Situată în podişul sud-dobrogean, la 56 de km de municipiul Constanţa, localitatea Chirnogeni este reşedinţa comunei Chirnogeni, din care mai fac parte satele Credinţa şi Plopeni. Satul Chirnogeni a luat naştere la scurt timp după ocuparea Dobrogei de către Imperiul Otoman, primind numele turcesc de Ghiuvenlia (în turcă güvenli, care se traduce adăpost, siguranţă).
 
 

 
Ca majoritatea satelor dobrogene înfiinţate de turci, şi Ghiuvenlia apare consemnat în defterele turceşti, pe anii 1573, 1675 şi 1676, fiind trecută la rubrica satelor care trebuiau să predea Porţii oi şi orz. Muzeograful Cerasela Dobrinescu, de la Muzeul de Artă Populară din Constanţa, menţionează că satul Ghiuvenlia apare localizat între anii 1828 şi 1829 pe harta statistică rusă din timpul războiului ruso-turc, fiind menţionat şi în documentele turceşti din fondurile tapiurilor emise între anii 1864-1877, care îi indicau pe posesorii de pământ din satele dobrogene.
 
Până în anul 1859, satul a fost locuit doar de turci, iar din acest an în Ghiuvenlia s-au stabilit şi 50 de familii de tătari. Comunitatea de musulmani a primit sprijinul Sultanului Aziz pentru a ridica o geamie. După Războiul de Independenţă (1877-1878), în toată Dobrogea au fost colonizaţi români, veniţi de prin cuprinsul întregii ţări. La Ghiuvenlia acest lucru nu a fost posibil din cauza opoziţiei pe care a manifestat-o comunitatea tătară. Abia a treia încercare de colonizare a satului cu români a avut succes, în anul 1894, dar situaţia tensionată dintre tătari şi români (fapt întâlnit rar în Dobrogea) a condus la părăsirea satului de către tătari, în anul 1916. Primii români împroprietăriţi la Ghiuvenlia în anul 1904 erau veniţi din satul Chirnogi, judeţul Ilfov. Potrivit muzeografului Cerasela Dobrinescu, românilor din Ghiuvenlia li s-au alăturat, în anul 1903, români veniţi din judeţele Romanaţi, Dolj, Mehedinţi, Teleorman şi Ialomiţa.
 
Din anul 1929, prin decret regal, satul Ghiuvenlia şi-a schimbat numele în Chirnogeni. Potrivit căpitanului M.D. Ionescu, în anul 1904 satul Ghiuvnlia avea un „aspect mai românesc, cu case bune şi încăpătoare”, în care existau o geamie, o biserică în construcţie şi o şcoală din anul 1899.
 
Piatra de temelie a bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Chirnogeni a fost pusă în anul 1899. Construcţia lăcaşului de cult a fost realizată după planurile inginerului Dimitrie Bănescu, în timpul preotului Petre Săndulescu, şi a fost pictată în stil realist, şase ani mai târziu, de pictorul Duratzio. Biserica a fost construită din piatră şi cărămidă, cu trei turle, în stil bizantin, cu boltă şi arcade la interior. A fost sfinţită în anul 1907, de preotul Gheorghe Niculescu, protopopul judeţului Constanţa, iar pe pisania bisericii, realizată în anul 1900, sunt scrise următoarele cuvinte:
 
„În zilele M. S. Regelui Carol I, ale Înalt Prea Sfinţitului Episcop al Dunărei de Jos Parthenie S. Clinceni, cu concursul cucernicului protoiereu Gh. Rădulescu şi al D-lui sub prefect Zadic, în anul mântuirei 7408 şi de la Cristos 1900 ziditam această sfântă şi dumnezeească biserică prin osteneala comitetului Marin M. Vasile, D-tru Sava, Ion Carbuzescu, Gh. Marcu, Cristea Cârlig, Oprea Vlaicu, Radu Zamfir şi Neculai Buzarna, cu concursul locuitorilor acestui sat şi alţi pioşi creştini. Inginer architect D. Bănescu. Antreprenor Stefan Costea Calfa”.
 


Clopotniţa este detaşată de biserică şi a fost construită din piatră şi cărămidă, în anul 1910. În timpul ocupaţiei Dobrogei din Primul Război Mondial, biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Chirnogeni a fost profanată, motiv pentru care a fost ulterior restaurată şi resfinţită în anul 1927, de Gherontie Nicolau, episcopul Constanţei.
 
Atât cutremurul din anul 1940, cât şi cel din 1977 au afectat biserica, în timpul ultimei calamităţi toate cele trei turle fiind dărâmate, fapt ce a condus la degradarea integrală a picturii (pictura fusese restaurată, în anul 1964, de preotul Constantin Lembrău). Turlele au fost refăcute între anii 1985 şi 1987, dar din cauza faptului că au fost construite prea grele, au început să pună presiune pe întreaga clădire. Astfel, în anul 2003, sub coordonarea preotului paroh Florian Tudor, biserica a intrat într-un amplu proces de reparaţii capitale, care au durat până în anul 2006. Între anii 2009 şi 2012 biserica a fost pictată pentru a doua oară, în tehnică fresco, de pictorul Zărnescu Gh. Ion. Lăcaşul de cult a fost resfinţit pe 12 mai 2012, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Lucrările desfăşurate între anii 2003 şi 2012 au fost realizate cu sprijinul enoriaşilor, al Primăriei Chirnogeni şi al Consiliului Local Chirnogeni.
 
În urma unui incendiu survenit la pangarul bisericii anul trecut, pictura bisericii a fost afectată de fum, în prezent fiind efectuate demersuri pentru restaurarea ei. Preoţii care au slujit în această parohie sunt: preotul Petre Săndulescu (d. 1909), preotul Ion Rădulescu (d. 1944), preotul Iordache Teodor (1940-1980), preotul Vasile Guriţă (1980-1994), iar astăzi slujeşte preotul Florian Tudor.
 

Preotul paroh Florian Tudor

 
Părintele Florian Tudor s-a născut pe 6 mai 1972, în comuna Borduşani, judeţul Ialomiţa. Este absolvent al Seminarului Teologic din Buzău, promoţia 1994, şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa, secţia Teologie Pastorală, promoţia 2010. Pe 30 noiembrie 1994 a fost hirotonit preot, pe seama parohiei Chirnogeni, judeţul Constanţa, de Înaltpreasfinţitul Lucian, Arhiepiscopul Tomisului. Pentru întreaga activitate, pe 12 mai 2012, părintele Florian Tudor a fost hirotesit iconom-stavrofor, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, cu prilejul sfinirii bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Chirnogeni.

 
Bibliografie
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Chirnogeni, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Carsium, Constanţa, 2016
Căpitanul M.D. Ionescu, Dobrogea în pragul secolului al XX-lea, Bucureşti 1904
Lahovari, George Ioan, Marele dicţionar geografic al Romîniei, Vol. III. Bucureşti, 1900
Arhitectura Tradiţională din Dobrogea, Revistă de cercetare etnografică, nr. 5/2017
 
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
 
Despre Ionuț Druche
 
Ionuț Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanța. Este absolvent al Școlii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanța, al Grupului Școlar Industrial Construcții de Mașini din Constanța și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanța, promoția 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este și bibliotecar la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Preocupat de istoria contemporană a vieții bisericești din Dobrogea, Ionuț Druche a organizat din 2010 și până în prezent mai multe comemorări și simpozioane. De asemenea, este autor și coautor a mai multor cărți și articole.
 
Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“„Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Preoţi şi biserici la sat Parohia Almalău, judeţul Constanţa (galerie foto)