Preoţi şi biserici la sat Parohia Sinoe, judeţul Constanţa (galerie foto)
Preoţi şi biserici la sat: Parohia Sinoe, judeţul Constanţa (galerie foto)
02 Feb, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
7895
Marime text
Localitatea Sinoe, comuna Mihai Viteazu, este situată la 65 de km de Constanţa şi este mărginită la est de lacurile Sinoe, Zmeica şi Goloviţa. Satul a fost locuit în decursul anilor de turci, bulgari, iar din anul 1940 este format din populaţie majoritar românească.
Potrivit părintelui Constantin Poteleanu, parohul bisericii din Sinoe, localitatea este una dintre aşezările cele mai vechi din Dobrogea, alături de cetatea grecească Histria, trecută sub stăpânire romană, după cucerirea Daciei în anul 105-106 d.Hr. Tot părintele Constantin menţionează că prima atestare documentară a localităţii apare în anul 159 d.Hr., în perioada stăpânirii romane din timpul împăratului roman Antoninus Pius, localitatea având pe atunci denumirea de Vicus Quintionis, o importantă localitate romană ce se afla pe drumul de pe malul Mării Negre ce făcea legătura cu cetatea Tomis.
După ocuparea Dobrogei de Imperiul Otoman, aceste ţinuturi au fost locuite de populaţia turco-tătară şi de bulgari. Locuitorii bulgari, fiind de religie creştin-ortodoxă, au construit, cu aprobarea guvernatorului turc, actuala biserică „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, între anii 1853 şi 1858. Biserica a fost construită din cărămidă şi piatră adusă din cetatea Histria, având zidul de un metru, iar în interior au fost montaţi şase stâlpi de stejar pentru susţinerea acoperişului.
Într-un istoric al bisericii din anul 1967, scris de părintele paroh Aurelian Stoicescu, sunt descrise starea bisericii şi modificările pe care aceasta le-a suferit de la construirea ei şi până atunci:
„Catapeteasma, susţinută de doi stâlpi de stejar, este lucrată în lemn de brad, cu stâlpişori ornamentali, pe care sunt sculpturi reprezentând struguri şi frunze de viţă, care despart cele 42 de icoane. La început, biserica a fost construită fără turlă, şi la 1 metru sub nivelul pământului, restricţii impuse de conducerea otomană.
Acoperişul era din olană. Abia prin 1899 s-a pus o duşumea la nivelul pământului. Deoarece nu prezenta suficientă siguranţă, în anul 1932 a fost umplut cu beton golul dintre sol şi duşumea. Ulterior, acoperişul a fost acoperit cu tablă galvanizată şi a fost construită o turlă în partea din faţă a bisericii, în care a fost aşezat clopotul. Toate aceste îmbunătăţiri au fost realizate de preotul Leon Tomşa. Biserica nu este, şi nu a fost pictată niciodată. Bolta este construită din scândură vopsită în albastru deschis, prevăzută cu steluţe de metal vopsite în galben”.
În urma schimbului de populaţie dintre România şi Bulgara din 1940, în locul bulgarilor din Sinoe se stabilesc români, mulţi veniţi din Cadrilater. În anul 2000, la iniţiativa domnului Gheorghe Grameni, primarul din Sinoe, şi a Consiliului Local şi sub coordonarea preotului paroh Constantin Potoleanu, au început lucrări de restaurare şi consolidare a bisericii, lucrări finalizate în anul 2001. În urma acestor lucrări, biserica a fost resfinţită de Înaltpreasfinţitul Teoodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
În anul 2009, la iniţiativa aceluiaşi „comitet”, alcătuit din preotul satului, primar şi membrii Consiliului Local, biserica a fost pictată pentru prima dată de la construcţie. Slujba sfinţirii picturii a fost oficiată tot de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în anul 2010. Cu acest prilej, pe faţada bisericii a fost aşezată o pisanie:
„Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu binecuvântarea Duhului Sfânt, s-a resfiinţit acest sfânt lăcaş, în anul 2010 noiembrie 8, de către IPS Teodosie Arhiepiscop al Tomisului. Lucrările de pictură s-au făcut de pictorul bisericesc Dorinel Coman sub directa îndrumare a PC Părinte Paroh Poteleanu Constantin şi a PC Părinte Protoiereu Prodan Grigore, cu binecuvântarea ÎPS Teodosie. Întreaga osteneală a acestei lucrări a fost făcută de Primăria Mihai Viteazu şi Consiliul Local, prin grija deosebită pentru biserică a primarului Grameni Gheorghe. Scrie Doamne în cartea vieţii pe toţi ctitorii, ostenitorii şi închinătorii acestui sfânt lăcaş”.
Din păcate, la doar un an de la sfinţirea picturii bisericii, lăcaşul de cult a fost cuprins de un incendiu care a distrus parţial sau în totalitate unele scene din pictură. În scurtă vreme, creştinii din Sinoie s-au mobilizat şi au reuşit să refacă pictura distrusă în incendiu.
Printre preoţii care au slujit la Sinoe îi putem aminti pe preotul Ştefan Ionescu; preotul Ştefan Popof, preotul Toni Marinof, preotul Ion Dumitrescu, preotul Hristu Ivanov, preotul Constantin Dumitrescu, preotul Silvan Nistor, preotul Radu Braşoveanu, preotul Leon Tomşa, preotul Stoicescu Aurelian, iar din anul 2000 până în prezent, la Sinoe slujeşte preotul Constantin Poteleanu.
Părintele paroh Constantin Poteleanu s-a născut pe 4 iunie 1980 în Constanţa. După absolvirea Școlii Gimnaziale din Nuntaşi, comuna Istria, judeţul Constanţa, a urmat cursurile Seminarului Teologic „Mitropolitul Grigorie Dascălul” din cadrul Mănăstirii Căldăruşani, judeţul Ilfov, unde l-a avut ca îndrumător şi diriginte pe protosinghelul Damaschin Ștefan. Pe 21 noiembrie 2000 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Sinoe, de Înaltpreasfinţitul Lucian, Arhiepiscopul Tomisului.
În cei aproape 20 de ani de slujire la Sinoe, părintele Constantin s-a dovedit un bun administrator al parohiei, fiind autorul restaurării bisericii şi al înfrumuseţării ei cu pictură, pentru prima dată de la construirea lăcaşului de cult.
Deşi slujeşte într-o parohie mică, părintele Constantin vine frecvent în ajutorul familiilor nevoiaşe din sat, prin organizarea unor colecte de bunuri (îmbrăcăminte, obiecte de uz casnic, alimente neperisabile etc.) şi, totodată, acordă o atenţie deosebită tinerilor din parohie, în special prin proiectul „Hristos împărtăşit copiilor”.
Bibliografie
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Sinoe, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XX. Protoieria I Constanţa, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016
Sursă foto:
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
Despre Ionuţ Druche
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea
Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“
Preoţi şi biserici la sat Parohia Gălbiori, judeţul Constanţa (galerie foto)
Potrivit părintelui Constantin Poteleanu, parohul bisericii din Sinoe, localitatea este una dintre aşezările cele mai vechi din Dobrogea, alături de cetatea grecească Histria, trecută sub stăpânire romană, după cucerirea Daciei în anul 105-106 d.Hr. Tot părintele Constantin menţionează că prima atestare documentară a localităţii apare în anul 159 d.Hr., în perioada stăpânirii romane din timpul împăratului roman Antoninus Pius, localitatea având pe atunci denumirea de Vicus Quintionis, o importantă localitate romană ce se afla pe drumul de pe malul Mării Negre ce făcea legătura cu cetatea Tomis.
După ocuparea Dobrogei de Imperiul Otoman, aceste ţinuturi au fost locuite de populaţia turco-tătară şi de bulgari. Locuitorii bulgari, fiind de religie creştin-ortodoxă, au construit, cu aprobarea guvernatorului turc, actuala biserică „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, între anii 1853 şi 1858. Biserica a fost construită din cărămidă şi piatră adusă din cetatea Histria, având zidul de un metru, iar în interior au fost montaţi şase stâlpi de stejar pentru susţinerea acoperişului.
Într-un istoric al bisericii din anul 1967, scris de părintele paroh Aurelian Stoicescu, sunt descrise starea bisericii şi modificările pe care aceasta le-a suferit de la construirea ei şi până atunci:
„Catapeteasma, susţinută de doi stâlpi de stejar, este lucrată în lemn de brad, cu stâlpişori ornamentali, pe care sunt sculpturi reprezentând struguri şi frunze de viţă, care despart cele 42 de icoane. La început, biserica a fost construită fără turlă, şi la 1 metru sub nivelul pământului, restricţii impuse de conducerea otomană.
Acoperişul era din olană. Abia prin 1899 s-a pus o duşumea la nivelul pământului. Deoarece nu prezenta suficientă siguranţă, în anul 1932 a fost umplut cu beton golul dintre sol şi duşumea. Ulterior, acoperişul a fost acoperit cu tablă galvanizată şi a fost construită o turlă în partea din faţă a bisericii, în care a fost aşezat clopotul. Toate aceste îmbunătăţiri au fost realizate de preotul Leon Tomşa. Biserica nu este, şi nu a fost pictată niciodată. Bolta este construită din scândură vopsită în albastru deschis, prevăzută cu steluţe de metal vopsite în galben”.
În urma schimbului de populaţie dintre România şi Bulgara din 1940, în locul bulgarilor din Sinoe se stabilesc români, mulţi veniţi din Cadrilater. În anul 2000, la iniţiativa domnului Gheorghe Grameni, primarul din Sinoe, şi a Consiliului Local şi sub coordonarea preotului paroh Constantin Potoleanu, au început lucrări de restaurare şi consolidare a bisericii, lucrări finalizate în anul 2001. În urma acestor lucrări, biserica a fost resfinţită de Înaltpreasfinţitul Teoodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
În anul 2009, la iniţiativa aceluiaşi „comitet”, alcătuit din preotul satului, primar şi membrii Consiliului Local, biserica a fost pictată pentru prima dată de la construcţie. Slujba sfinţirii picturii a fost oficiată tot de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în anul 2010. Cu acest prilej, pe faţada bisericii a fost aşezată o pisanie:
„Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu binecuvântarea Duhului Sfânt, s-a resfiinţit acest sfânt lăcaş, în anul 2010 noiembrie 8, de către IPS Teodosie Arhiepiscop al Tomisului. Lucrările de pictură s-au făcut de pictorul bisericesc Dorinel Coman sub directa îndrumare a PC Părinte Paroh Poteleanu Constantin şi a PC Părinte Protoiereu Prodan Grigore, cu binecuvântarea ÎPS Teodosie. Întreaga osteneală a acestei lucrări a fost făcută de Primăria Mihai Viteazu şi Consiliul Local, prin grija deosebită pentru biserică a primarului Grameni Gheorghe. Scrie Doamne în cartea vieţii pe toţi ctitorii, ostenitorii şi închinătorii acestui sfânt lăcaş”.
Din păcate, la doar un an de la sfinţirea picturii bisericii, lăcaşul de cult a fost cuprins de un incendiu care a distrus parţial sau în totalitate unele scene din pictură. În scurtă vreme, creştinii din Sinoie s-au mobilizat şi au reuşit să refacă pictura distrusă în incendiu.
Printre preoţii care au slujit la Sinoe îi putem aminti pe preotul Ştefan Ionescu; preotul Ştefan Popof, preotul Toni Marinof, preotul Ion Dumitrescu, preotul Hristu Ivanov, preotul Constantin Dumitrescu, preotul Silvan Nistor, preotul Radu Braşoveanu, preotul Leon Tomşa, preotul Stoicescu Aurelian, iar din anul 2000 până în prezent, la Sinoe slujeşte preotul Constantin Poteleanu.
Preotul Constantin Poteleanu
Părintele paroh Constantin Poteleanu s-a născut pe 4 iunie 1980 în Constanţa. După absolvirea Școlii Gimnaziale din Nuntaşi, comuna Istria, judeţul Constanţa, a urmat cursurile Seminarului Teologic „Mitropolitul Grigorie Dascălul” din cadrul Mănăstirii Căldăruşani, judeţul Ilfov, unde l-a avut ca îndrumător şi diriginte pe protosinghelul Damaschin Ștefan. Pe 21 noiembrie 2000 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Sinoe, de Înaltpreasfinţitul Lucian, Arhiepiscopul Tomisului.
În cei aproape 20 de ani de slujire la Sinoe, părintele Constantin s-a dovedit un bun administrator al parohiei, fiind autorul restaurării bisericii şi al înfrumuseţării ei cu pictură, pentru prima dată de la construirea lăcaşului de cult.
Deşi slujeşte într-o parohie mică, părintele Constantin vine frecvent în ajutorul familiilor nevoiaşe din sat, prin organizarea unor colecte de bunuri (îmbrăcăminte, obiecte de uz casnic, alimente neperisabile etc.) şi, totodată, acordă o atenţie deosebită tinerilor din parohie, în special prin proiectul „Hristos împărtăşit copiilor”.
Bibliografie
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Sinoe, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XX. Protoieria I Constanţa, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016
Sursă foto:
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
Despre Ionuţ Druche
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea
Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“
Preoţi şi biserici la sat Parohia Gălbiori, judeţul Constanţa (galerie foto)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii