Preoți și biserici la sat Parohia Șipotele, județul Constanța (galerie foto)
Preoți și biserici la sat: Parohia Șipotele, județul Constanța (galerie foto)
31 Aug, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
9162
Marime text
Satul Șipotele, comuna Deleni, județul Constanța, este situat la 68 km de orașul Constanța, pe albia unui fost pârâu al Dunării, care se vărsa în Marea Neagră, la Mangalia. Întreaga zonă, în care se află satul, este una deosebit de pitorească, Șipotele fiind înconjurat de păduri de stejar, bogate în izvoare. Cercetările arheologice au arătat faptul că, printr-un canal, cetatea Adamclisi era alimentată cu apă de la izvoarele din Șipotele.
După anexarea Dobrogei la Imperiul Otoman, primele familii de turci care s-au așezat aici au pus numele satului, Ghiol-Punar, care se traduce Balta cișmelei. Unul din preoții care au slujit la Șipotele, preotul Ilie Onea, considera că în acele timpuri cișmeaua mare din sat, care are un debit foarte mare, nu era captată și crea pe actuala vale a satului un lac artificial, de unde turcii i-au dat numele de Balta cișmelei.
Până la Războiul de Independență, Ghiol-Punar era locuit numai de turci, iar ulterior a fost colonizat cu români. Potrivit Marelui Dicționar Geografic al Romîniei, volumul III, în anul 1900, românii și bulgarii erau majoritari în această localitate. Din acest volum mai aflăm denumirile turcești ale dealurilor care înconjurau satul, precum și alte detalii:
„(...) Ghiol-Punar e așezat pe valea Ceșme-Culac, închis la V de dealul Ghiol-Punar, la N de pădurea Canara-Orman, la E de dealul Mezanlîc-Borungea-Bair și la S de pădurea și de dealul Ceșme-Bair; este dominat de vârful Oltul-Orman, care are 156 metri și care e situat la 2 km spre N-E de sat. Suprafața sa este de 1973 hect., dintre care 65 sunt ocupate de vatra satului și de grădini. Populația sa, compusă mai ales din Români și Bulgari, este de 73 familii, sau 370 suflete. Pământul, pe unde nu este acoperit cu păduri sau stufiș, este cultivat și produce secară; puțin mai la N-V de sat se cultivă și vița de vie. Drumuri comunale vin de la satele învecinate: Borungea, Sevendic, Enișenlia, Narghilar etc.”.
În perioada interbelică, numele satului Ghiol-Punar a fost schimbat în Șipotele, nume inspirat de la izvoarele (șipote) repezi din sat. Dacă satul Șipotele a făcut parte în decursul anilor din comuna Deleni, biserica din sat a fost arondată, pe rând, Parohiilor Deleni și Zorile, până la 1 februarie 2005, când a devenit parohie de sine stătătoare. Prima școală din Șipotele a fost construită în anul 1904, fiind, la rândul ei, filiala școlii din Deleni.
Construcția bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Șipotele a fost realizată relativ târziu, în comparație cu bisericile din zonă. Piatra de temelie a fost pusă în anul 1931, la inițiativa sătenilor, iar lăcașul de cult a fost ridicat din piatră și cărămidă, lucrările fiind finalizate în anul 1935, după cum reiese din pisania bisericii:
„Cu Vrerea Tatălui, cu Lucrarea Fiului și cu Mijlocirea Sfântului Duh, a fost zidită această Sfântă Biserică întru slava lui Dumnezeu și întru cinstirea și pomenirea Sfinților Împărați Constantin și Elena în anul 1935 (...)”.
Biserica a fost construită cu o singură turlă, deasupra pronaosului. Din păcate, numele arhitectului și cel al pictorului icoanelor catapetesmei au rămas necunoscute. Pereții bisericii nu au fost pictați, ci „văruiți și ornați cu aspecte celeste, cu nori albaștri și stele”. Clopotnița a fost construită din piatră în anul 1937, și a fost împodobită cu un clopot de 75 de kg.
Între anii 2000 și 2001, în timpul parohiatului părintelui Alexandru Daniel, biserica a fost pictată pentru prima dată, de Paraschiv Bejan și Gheorghe Mihai din Galați. Lucrările de pictură au fost însoțite și de lucrări de restaurare a lăcașului de cult, toate acestea fiind posibile cu ajutorul Primăriei și Consiliului Local Deleni, dar și al credincioșilor. Astfel, biserica a fost sfințită pe 8 septembrie 2002, de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
În anul 2008, în curtea bisericii din Șipotele a fost ridicat un impunător monument dedicat eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial. Tot cu sprijinul credincioșilor, în anul 2014 a fost renovată casa parohială, iar în anul 2018 biserica a fost înfrumusețată pe exterior, lucrări coordonate de preotul Marius-Vasile Stan. Casa parohială a fost donată bisericii în anul 1920 de enoriașul Victor Sandu. Preoții care au slujit la Șipotele sunt: preotul Onea Ilie, preotul Begu Lucian, preotul Mihail Nicolae, preotul Dumitru Gabriel, preotul Daniel Alexandru, iar de la 1 noiembrie 2013 slujește preotul Marius-Vasile Stan.
Părintele Marius-Vasile Stan s-a născut pe 13 martie 1981, la Buzău. Este absolvent al Liceului Pedagogic Ecumenic din Buzău și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Valahia” din Târgoviște, specializarea Teologie Pastorală, promoția 2006. Pe 4 noiembrie 2006 s-a căsătorit cu Paula Georgiana Matei, cu care are un copil: Alexandra Nectaria. Pe 1 și 2 iunie 2013 a fost hirotonit diacon și preot de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Pe 1 noiembrie 2013 preotul Marius-Vasile Stan a fost numit în Parohia Șipotele, Protoieria Altinum, de Permanența Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului.
Bibliografie
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Zorile, Filiala Șipote, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Altinum, Constanța, 2016
Marele Dicționar Geografic al Romîniei, Volumul III, București, 1900
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
Despre Ionuț Druche
Ionuț Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanța. Este absolvent al Școlii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanța, al Grupului Școlar Industrial Construcții de Mașini din Constanța și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanța, promoția 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este și bibliotecar la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Preocupat de istoria contemporană a vieții bisericești din Dobrogea, Ionuț Druche a organizat din 2010 și până în prezent mai multe comemorări și simpozioane. De asemenea, este autor și coautor a mai multor cărți și articole.
Citește și:
După anexarea Dobrogei la Imperiul Otoman, primele familii de turci care s-au așezat aici au pus numele satului, Ghiol-Punar, care se traduce Balta cișmelei. Unul din preoții care au slujit la Șipotele, preotul Ilie Onea, considera că în acele timpuri cișmeaua mare din sat, care are un debit foarte mare, nu era captată și crea pe actuala vale a satului un lac artificial, de unde turcii i-au dat numele de Balta cișmelei.
Până la Războiul de Independență, Ghiol-Punar era locuit numai de turci, iar ulterior a fost colonizat cu români. Potrivit Marelui Dicționar Geografic al Romîniei, volumul III, în anul 1900, românii și bulgarii erau majoritari în această localitate. Din acest volum mai aflăm denumirile turcești ale dealurilor care înconjurau satul, precum și alte detalii:
„(...) Ghiol-Punar e așezat pe valea Ceșme-Culac, închis la V de dealul Ghiol-Punar, la N de pădurea Canara-Orman, la E de dealul Mezanlîc-Borungea-Bair și la S de pădurea și de dealul Ceșme-Bair; este dominat de vârful Oltul-Orman, care are 156 metri și care e situat la 2 km spre N-E de sat. Suprafața sa este de 1973 hect., dintre care 65 sunt ocupate de vatra satului și de grădini. Populația sa, compusă mai ales din Români și Bulgari, este de 73 familii, sau 370 suflete. Pământul, pe unde nu este acoperit cu păduri sau stufiș, este cultivat și produce secară; puțin mai la N-V de sat se cultivă și vița de vie. Drumuri comunale vin de la satele învecinate: Borungea, Sevendic, Enișenlia, Narghilar etc.”.
În perioada interbelică, numele satului Ghiol-Punar a fost schimbat în Șipotele, nume inspirat de la izvoarele (șipote) repezi din sat. Dacă satul Șipotele a făcut parte în decursul anilor din comuna Deleni, biserica din sat a fost arondată, pe rând, Parohiilor Deleni și Zorile, până la 1 februarie 2005, când a devenit parohie de sine stătătoare. Prima școală din Șipotele a fost construită în anul 1904, fiind, la rândul ei, filiala școlii din Deleni.
Construcția bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Șipotele a fost realizată relativ târziu, în comparație cu bisericile din zonă. Piatra de temelie a fost pusă în anul 1931, la inițiativa sătenilor, iar lăcașul de cult a fost ridicat din piatră și cărămidă, lucrările fiind finalizate în anul 1935, după cum reiese din pisania bisericii:
„Cu Vrerea Tatălui, cu Lucrarea Fiului și cu Mijlocirea Sfântului Duh, a fost zidită această Sfântă Biserică întru slava lui Dumnezeu și întru cinstirea și pomenirea Sfinților Împărați Constantin și Elena în anul 1935 (...)”.
Biserica a fost construită cu o singură turlă, deasupra pronaosului. Din păcate, numele arhitectului și cel al pictorului icoanelor catapetesmei au rămas necunoscute. Pereții bisericii nu au fost pictați, ci „văruiți și ornați cu aspecte celeste, cu nori albaștri și stele”. Clopotnița a fost construită din piatră în anul 1937, și a fost împodobită cu un clopot de 75 de kg.
Între anii 2000 și 2001, în timpul parohiatului părintelui Alexandru Daniel, biserica a fost pictată pentru prima dată, de Paraschiv Bejan și Gheorghe Mihai din Galați. Lucrările de pictură au fost însoțite și de lucrări de restaurare a lăcașului de cult, toate acestea fiind posibile cu ajutorul Primăriei și Consiliului Local Deleni, dar și al credincioșilor. Astfel, biserica a fost sfințită pe 8 septembrie 2002, de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
În anul 2008, în curtea bisericii din Șipotele a fost ridicat un impunător monument dedicat eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial. Tot cu sprijinul credincioșilor, în anul 2014 a fost renovată casa parohială, iar în anul 2018 biserica a fost înfrumusețată pe exterior, lucrări coordonate de preotul Marius-Vasile Stan. Casa parohială a fost donată bisericii în anul 1920 de enoriașul Victor Sandu. Preoții care au slujit la Șipotele sunt: preotul Onea Ilie, preotul Begu Lucian, preotul Mihail Nicolae, preotul Dumitru Gabriel, preotul Daniel Alexandru, iar de la 1 noiembrie 2013 slujește preotul Marius-Vasile Stan.
Preotul paroh Marius-Vasile Stan
Părintele Marius-Vasile Stan s-a născut pe 13 martie 1981, la Buzău. Este absolvent al Liceului Pedagogic Ecumenic din Buzău și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Valahia” din Târgoviște, specializarea Teologie Pastorală, promoția 2006. Pe 4 noiembrie 2006 s-a căsătorit cu Paula Georgiana Matei, cu care are un copil: Alexandra Nectaria. Pe 1 și 2 iunie 2013 a fost hirotonit diacon și preot de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Pe 1 noiembrie 2013 preotul Marius-Vasile Stan a fost numit în Parohia Șipotele, Protoieria Altinum, de Permanența Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului.
Bibliografie
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Zorile, Filiala Șipote, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Altinum, Constanța, 2016
Marele Dicționar Geografic al Romîniei, Volumul III, București, 1900
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
Despre Ionuț Druche
Ionuț Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanța. Este absolvent al Școlii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanța, al Grupului Școlar Industrial Construcții de Mașini din Constanța și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanța, promoția 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este și bibliotecar la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Preocupat de istoria contemporană a vieții bisericești din Dobrogea, Ionuț Druche a organizat din 2010 și până în prezent mai multe comemorări și simpozioane. De asemenea, este autor și coautor a mai multor cărți și articole.
Citește și:
Preoți și biserici la sat Parohia Viișoara, județul Constanța (galerie foto)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii