Regele Mării Negre, Mithridates al VI-lea cel Mare, și stăpânirea sa în Dobrogea antică (I)
Regele Mării Negre, Mithridates al VI-lea cel Mare, și stăpânirea sa în Dobrogea antică (I)
03 Jun, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
6456
Marime text
În urmă cu 21 de veacuri, toate țărmurile Mării Negre (Pontul Euxin) se aflau sub stăpânirea unui singur om, un rege extrem de puternic și de influent, care a luptat cu deosebit curaj și care a rezistat decenii întregi în fața marii puteri a lumii cunoscute, numită Roma. Acest om a fost Mithridates al VI-lea Eupator, numit și Cel Mare, intrat în istorie ca Regele Pontului...
Această serie de materiale își propune să prezinte ascensiunea și decăderea acestui mare om politic al antichității. El este considerat de către mulți specialiști drept ultimul mare inamic al Romei, o Romă care în sec. I î.H, în timpul lui Mithridates al VI-lea, era încă Republică. Regele Pontului a luptat, adesea cu succes, contra unor mari generali precum dictatorul Sulla, Crassus sau Pompeius Magnus (Cel Mare). Înainte de toate, Mithridates s-a remarcat prin faptul că a reușit să fie conducătorul unei mari coaliții anti-romane, să motiveze și să adune sub stindardul său o armată uriașă, formată dintr-o sumedenie de neamuri războinice, din diferite zone. A știut să își facă aliați, izvoarele antice oferindu-ne dovezi privind diplomația sa, el fiind un personaj ce a știut să își atragă prieteni, fără să fie nevoit să folosească forța armelor.
Mithridates s-a opus Romei în trei războaie devenite celebre sub denumirea de războaiele mitridatice. Acestea au fost în număr de trei și s-au derulat în următoarele perioade: 88-84 î.H, 83-81 î.H și 73-63 î.H, ultimul conflict fiind și cel care a adus moartea regelui Mithidates și cucerirea definitivă de către romani a regatului său.
Mithridates al VI-lea Eupator a stăpânit așadar toate malurile Mării Negre, având sub dominația sa teritorii extrem de întinse, ce înconjurau bazinul Pontului Euxin, în toate punctele cardinale. Acest rege al antichității se regăsește doar în lucrările de specialitate ale istoricilor și cercetătorilor români și este foarte rar menționat în manualele dedicate elevilor. În ceea ce privește istoria Dobrogei, el merită însă să fie analizat, pentru că a fost, timp de decenii întregi, cel care a controlat bătrâna Scythia Minor (Dobrogea antică).
Stăpânirea sa asupra litoralului vestic al Mării Negre este dovedită de numeroase vestigii arheologice și de texte antice. Acest lucru este extrem de clar și va fi probat în materialele ce urmează.
Sunt însă discuții și dezbateri cu privire la perioada de dominație a lui Mithridates al VI-lea asupra Scythiei Minor (numită de grecii antici Mykra Scythia), dacă aceasta a fost de aproximativ 10, 20 sau chiar de mai mulți ani, în intervalul anilor cca. 100 î.H și 72-71 (campania victorioasă a generalului roman Terentius Varro Lucullus în Scythia Minor, despre care vom vorbi în detaliu) sau chiar până în 63 î.H (anul morții acestui rege pontic).
De asemenea, este cert faptul că sub dominația sa s-au găsit în primul rând bogatele cetăți grecești din Dobrogea antică (Histria, Tomis, Callatis), precum și cele de pe litoralul actualei Bulgaria (Apolonia - Sozopol, Odessos - Varna, Messembria - Nesebar etc).
Ocupaţia sa asupra orașelor grecești vest-pontice a fost, se pare, nu una tocmai violentă și s-a bazat mai mult pe o reţea de alianţe individuale încheiate cu fiecare cetate în parte, regele primind anual sume mari pentru protecţie.
În urma studierii izvoarelor din antichitate, numeroși istorici au concluzionat că Mithridates al VI-lea avea însă sub control o zonă mai largă ce includea nu doar litoralul, ci chiar și restul Dobrogei, fiind aliat cu dinaști locali traci, geți și sciți, care luptau în armata sa. Nu este deloc exclus ca Mithridate al VI-lea să fi perceput taxe de la toți acești conducători locali care aveau în puterea lor diverse triburi și uniuni de triburi din centrul și din nordul Dobrogei antice.
Cine a fost însă de fapt acest Rege al Pontului și care sunt efectiv dovezile care atestă stăpânirea sa (stăpânire mitridatică) în Vestul Mării Negre? Vom încerca să răspundem la aceste întrebări, și nu numai...
Regatul Pontului a fost un stat al epocii elenistice, stat care s-a născut în anul 281 î.H în zona Anatoliei de azi (în Nordul Turciei), fiind creat de un nobil persan numit Mithridates I Ctistes, care și-a asumat rolul de basileus (rege). Acest regat a existat timp de mai bine de două secole, fiind cucerit de către romani în timpul războaielor purtate cu eroul articolelor noastre, Mithridates al VI-lea. Așadar, acest regat a început cu un Mithridates (I) și s-a încheiat odată cu moartea unui alt Mihridates (al VI-lea Eupator). În timpul lui Eupator, Regatul Pontului a cunoscut atât cea mai mare extindere (prin cuceriri), dar și momentul distrugerii sale...
Mithridates al VI-lea Eupator Dionysus s-a născut în capitala Sinope, în anul 134 î.H (după alte surse - în 132 î.H) și era un prinț persan care avea însă și sânge grecesc. Tatăl său, regele Mithridates al V-lea Euergetes (Binefăcătorul) a murit în anul 120 î.H, pe când prințul era încă un copil. Băiatul a devenit rege, dar câțiva ani s-a aflat sub regența mamei sale.
Numele Mithridates vine din Mithra - dates (mithra - datha) și se traduce ca "darul lui Mithra", adică "darul făcut de zeul Mihtras". Acest zeu, cu origini iraniene, era o divinitate a binelui, adorată în Orient și în același timp, eroul central al unei religii de mistere (n.a. ce avea să fie populară chiar și în Imperiul Roman). Numele de Eupator se traduce "din bun tată" și era un epitet adoptat de mai mulți conducători din epoca elenistică.
Înainte de a analiza efectiv dovezile legate de Mithridates al VI-lea în Dobrogea antică, trebuie să mai spunem cum au ajuns să se războiască Roma și Regatul Pontului.
După ce a devenit adult și a preluat total conducerea regatului său, Eupator a reușit să facă deosebite cuceriri teritoriale. Astfel, el a ajutat orașele grecești din Nordul (din Peninsula Crimeea - Chersonesul Tauric și Bosporul Cimerian) și din Estul (Colchis, regat antic în Georgia de azi) Mării Negre să scape de triburile scitice ce le creau mari probleme. Vechile colonii grecești au acceptat cu bucurie suzeranitatea lui Mihtridates al VI-lea, care, în schimbul unor taxe, le oferea protecție.
Regele Pontului a încercat să se extindă însă și în regiunile vecine din Sudul Mării Negre, precum Capadoccia. A intrat însă în conflict cu regii Bihtiniei, mai întâi cu Nicomedes al III-lea, apoi cu Nicomedes al IV-lea, acesta din urmă un protejat și un aliat al Romei.
Nicomedes al IV-lea l-a atacat pe Mihtridates, iar acesta s-a plâns Republicii Roma. Supărat că aceasta a ignorat protestele sale, regele Pontului a declarat război, în anul 88 î.H, puternicului stat european...
Sursa foto 1: alchetron.com
(Va urma)
Bibliografie
FONTES I - Izvoare privind istoria României (De la Hesiod la Itinerariul lui Antoninus), comitet de redacție: Vladmir Iliescu,Virgil C Popescu și Ghe. Ștefan, Editura Academiei RSR București 1964 (citate din autorii antici)
Enciclopedia Arheologiei și Istoriei Vechi a României, vol.3 (M-Q), coordonator științific Constantin Preda, Editura Enciclopedică, București, 2000
Al. Avram, Octavian Bounegru - Mithridates al VI-lea Eupator și coasta de Vest a Pontului Euxin; În jurul unui decret inedit de la Histria; Revista Pontica nr.30 (1997), p.155-165
P. Alexandrescu - Peisajul histrian în antichitate, Pontica nr.3 (1970), p.77-87
Emanuel Petac - Din nou despre Mithridates VI Eupator și coasta vestică a Mării Negre, În legătură cu starterii histrieni de tip Lysimach cu monogramele HP și ME, articol publicat în Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice IV, nr.2018, an 4, nr.4, București 2018, p.155-165
A. Rădulescu, I. Bitoleanu - Istoria Dobrogei, Editura Ex Ponto 1998, p.65-66
Al. Suceveanu - Două note privind istoria Moesiei în sec.I î.H, articol în Pontica nr.2, 1969, p.269-284
Theodor Reinach - Mithridate Eupator, Roi du Pont, Biblioteque S Archeologie, D Art e d Histoire Ancienne, Librairie de Firmin Didot, Paris, 1890
Alfredo Innocenzi - Dobrogea, o frontieră uitată
Andreas Petratos - The Kingdom of Ponthos under Mithridates Eupator (II-I BC), Thesaloniki 2013-2014
Roger Henry Simpson - Mithridates VI Eupator, king of Pontus, published in Enciclopaedia Britannica
Jakob Munk Hojte - Mithridates VI and the Pontic Kingdom, Black Sea Studies nr.9, Aarhus University Press
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 și 25 și a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din București și este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă și timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură și Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător și scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă și astăzi realizarea de filme documentare și publică materiale de promovare a istoriei și culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie și Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iași. Este autorul seriei de trei volume „Poveștile Mării Negre“ și al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
Această serie de materiale își propune să prezinte ascensiunea și decăderea acestui mare om politic al antichității. El este considerat de către mulți specialiști drept ultimul mare inamic al Romei, o Romă care în sec. I î.H, în timpul lui Mithridates al VI-lea, era încă Republică. Regele Pontului a luptat, adesea cu succes, contra unor mari generali precum dictatorul Sulla, Crassus sau Pompeius Magnus (Cel Mare). Înainte de toate, Mithridates s-a remarcat prin faptul că a reușit să fie conducătorul unei mari coaliții anti-romane, să motiveze și să adune sub stindardul său o armată uriașă, formată dintr-o sumedenie de neamuri războinice, din diferite zone. A știut să își facă aliați, izvoarele antice oferindu-ne dovezi privind diplomația sa, el fiind un personaj ce a știut să își atragă prieteni, fără să fie nevoit să folosească forța armelor.
Mithridates s-a opus Romei în trei războaie devenite celebre sub denumirea de războaiele mitridatice. Acestea au fost în număr de trei și s-au derulat în următoarele perioade: 88-84 î.H, 83-81 î.H și 73-63 î.H, ultimul conflict fiind și cel care a adus moartea regelui Mithidates și cucerirea definitivă de către romani a regatului său.
Mithridates al VI-lea Eupator a stăpânit așadar toate malurile Mării Negre, având sub dominația sa teritorii extrem de întinse, ce înconjurau bazinul Pontului Euxin, în toate punctele cardinale. Acest rege al antichității se regăsește doar în lucrările de specialitate ale istoricilor și cercetătorilor români și este foarte rar menționat în manualele dedicate elevilor. În ceea ce privește istoria Dobrogei, el merită însă să fie analizat, pentru că a fost, timp de decenii întregi, cel care a controlat bătrâna Scythia Minor (Dobrogea antică).
Stăpânirea sa asupra litoralului vestic al Mării Negre este dovedită de numeroase vestigii arheologice și de texte antice. Acest lucru este extrem de clar și va fi probat în materialele ce urmează.
Sunt însă discuții și dezbateri cu privire la perioada de dominație a lui Mithridates al VI-lea asupra Scythiei Minor (numită de grecii antici Mykra Scythia), dacă aceasta a fost de aproximativ 10, 20 sau chiar de mai mulți ani, în intervalul anilor cca. 100 î.H și 72-71 (campania victorioasă a generalului roman Terentius Varro Lucullus în Scythia Minor, despre care vom vorbi în detaliu) sau chiar până în 63 î.H (anul morții acestui rege pontic).
De asemenea, este cert faptul că sub dominația sa s-au găsit în primul rând bogatele cetăți grecești din Dobrogea antică (Histria, Tomis, Callatis), precum și cele de pe litoralul actualei Bulgaria (Apolonia - Sozopol, Odessos - Varna, Messembria - Nesebar etc).
Ocupaţia sa asupra orașelor grecești vest-pontice a fost, se pare, nu una tocmai violentă și s-a bazat mai mult pe o reţea de alianţe individuale încheiate cu fiecare cetate în parte, regele primind anual sume mari pentru protecţie.
În urma studierii izvoarelor din antichitate, numeroși istorici au concluzionat că Mithridates al VI-lea avea însă sub control o zonă mai largă ce includea nu doar litoralul, ci chiar și restul Dobrogei, fiind aliat cu dinaști locali traci, geți și sciți, care luptau în armata sa. Nu este deloc exclus ca Mithridate al VI-lea să fi perceput taxe de la toți acești conducători locali care aveau în puterea lor diverse triburi și uniuni de triburi din centrul și din nordul Dobrogei antice.
Cine a fost însă de fapt acest Rege al Pontului și care sunt efectiv dovezile care atestă stăpânirea sa (stăpânire mitridatică) în Vestul Mării Negre? Vom încerca să răspundem la aceste întrebări, și nu numai...
Regatul Pontului a fost un stat al epocii elenistice, stat care s-a născut în anul 281 î.H în zona Anatoliei de azi (în Nordul Turciei), fiind creat de un nobil persan numit Mithridates I Ctistes, care și-a asumat rolul de basileus (rege). Acest regat a existat timp de mai bine de două secole, fiind cucerit de către romani în timpul războaielor purtate cu eroul articolelor noastre, Mithridates al VI-lea. Așadar, acest regat a început cu un Mithridates (I) și s-a încheiat odată cu moartea unui alt Mihridates (al VI-lea Eupator). În timpul lui Eupator, Regatul Pontului a cunoscut atât cea mai mare extindere (prin cuceriri), dar și momentul distrugerii sale...
Mithridates al VI-lea Eupator Dionysus s-a născut în capitala Sinope, în anul 134 î.H (după alte surse - în 132 î.H) și era un prinț persan care avea însă și sânge grecesc. Tatăl său, regele Mithridates al V-lea Euergetes (Binefăcătorul) a murit în anul 120 î.H, pe când prințul era încă un copil. Băiatul a devenit rege, dar câțiva ani s-a aflat sub regența mamei sale.
Numele Mithridates vine din Mithra - dates (mithra - datha) și se traduce ca "darul lui Mithra", adică "darul făcut de zeul Mihtras". Acest zeu, cu origini iraniene, era o divinitate a binelui, adorată în Orient și în același timp, eroul central al unei religii de mistere (n.a. ce avea să fie populară chiar și în Imperiul Roman). Numele de Eupator se traduce "din bun tată" și era un epitet adoptat de mai mulți conducători din epoca elenistică.
Înainte de a analiza efectiv dovezile legate de Mithridates al VI-lea în Dobrogea antică, trebuie să mai spunem cum au ajuns să se războiască Roma și Regatul Pontului.
După ce a devenit adult și a preluat total conducerea regatului său, Eupator a reușit să facă deosebite cuceriri teritoriale. Astfel, el a ajutat orașele grecești din Nordul (din Peninsula Crimeea - Chersonesul Tauric și Bosporul Cimerian) și din Estul (Colchis, regat antic în Georgia de azi) Mării Negre să scape de triburile scitice ce le creau mari probleme. Vechile colonii grecești au acceptat cu bucurie suzeranitatea lui Mihtridates al VI-lea, care, în schimbul unor taxe, le oferea protecție.
Regele Pontului a încercat să se extindă însă și în regiunile vecine din Sudul Mării Negre, precum Capadoccia. A intrat însă în conflict cu regii Bihtiniei, mai întâi cu Nicomedes al III-lea, apoi cu Nicomedes al IV-lea, acesta din urmă un protejat și un aliat al Romei.
Nicomedes al IV-lea l-a atacat pe Mihtridates, iar acesta s-a plâns Republicii Roma. Supărat că aceasta a ignorat protestele sale, regele Pontului a declarat război, în anul 88 î.H, puternicului stat european...
Sursa foto 1: alchetron.com
(Va urma)
Bibliografie
FONTES I - Izvoare privind istoria României (De la Hesiod la Itinerariul lui Antoninus), comitet de redacție: Vladmir Iliescu,Virgil C Popescu și Ghe. Ștefan, Editura Academiei RSR București 1964 (citate din autorii antici)
Enciclopedia Arheologiei și Istoriei Vechi a României, vol.3 (M-Q), coordonator științific Constantin Preda, Editura Enciclopedică, București, 2000
Al. Avram, Octavian Bounegru - Mithridates al VI-lea Eupator și coasta de Vest a Pontului Euxin; În jurul unui decret inedit de la Histria; Revista Pontica nr.30 (1997), p.155-165
P. Alexandrescu - Peisajul histrian în antichitate, Pontica nr.3 (1970), p.77-87
Emanuel Petac - Din nou despre Mithridates VI Eupator și coasta vestică a Mării Negre, În legătură cu starterii histrieni de tip Lysimach cu monogramele HP și ME, articol publicat în Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice IV, nr.2018, an 4, nr.4, București 2018, p.155-165
A. Rădulescu, I. Bitoleanu - Istoria Dobrogei, Editura Ex Ponto 1998, p.65-66
Al. Suceveanu - Două note privind istoria Moesiei în sec.I î.H, articol în Pontica nr.2, 1969, p.269-284
Theodor Reinach - Mithridate Eupator, Roi du Pont, Biblioteque S Archeologie, D Art e d Histoire Ancienne, Librairie de Firmin Didot, Paris, 1890
Alfredo Innocenzi - Dobrogea, o frontieră uitată
Andreas Petratos - The Kingdom of Ponthos under Mithridates Eupator (II-I BC), Thesaloniki 2013-2014
Roger Henry Simpson - Mithridates VI Eupator, king of Pontus, published in Enciclopaedia Britannica
Jakob Munk Hojte - Mithridates VI and the Pontic Kingdom, Black Sea Studies nr.9, Aarhus University Press
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 și 25 și a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din București și este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă și timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură și Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător și scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă și astăzi realizarea de filme documentare și publică materiale de promovare a istoriei și culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie și Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iași. Este autorul seriei de trei volume „Poveștile Mării Negre“ și al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
Citește și:
După 15 ani de presă, Cristian Cealera și-a descoperit o nouă vocaţie
Dimitrie Cantemir și Dobrogea (III) Despre misteriosul neam al citakilor
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii