Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Sărbătorirea, altădată, în localități dobrogene, a Zilei de 24 Ianuarie 1859
Sărbătorirea, altădată, în localități dobrogene, a Zilei de 24 Ianuarie 1859
28 Jan, 2023 00:00
ZIUA de Constanta
1322
Marime text
1322
Marime text
- În perioada interbelică – ca și până la Primul Război Mondial, de altfel –, importantele zile de sărbători naționale (în primul rând – 10 Mai, 24 Ianuarie, 27 Martie, 28 Noiembrie, 1 Decembrie, dar și altele, precum Ziua Marinei și Ziua Apei) erau marcate festiv de către autoritățile Statului, civile și militare; în mai toate școlile primare și secundare, la sediile diferitelor asociații culturale, în instituțiuni de cult (biserici și catedrale) aveau loc adunări publice; iar în orașe se organizau serbări populare, încheiate cu „retrageri cu torțe”.
- Astfel de omagieri se organizau, firește, și în localitățile celor patru județe ale României dela Mare (Constanța, Tulcea, Durostor, Caliacra) – patronate de cele mai înalte autorități locale (prefect, primar), respectiv Episcop (la Constanța); școlile cele mai reprezentative erau în centrul manifestărilor, după cum oameni de cultură, profesori, învățători și ofițeri subliniau, în cuvântări, semnificația Zilei de 24 Ianuarie – bază pentru înfăptuirea, în 1918, a României Mari.
- Oferim cetitorilor de azi câteva re-amintiri ale modului în care predecesorii – în cap cu oficialitățile locului – înțelegeau a onora această dată-bornă de constituirea Statului Modern Român.
La Constanţa
Cu fast deosebit s’a sărbătorit astăzi, ziua Unirei tuturor Românilor. La orele 10 dimineaţa a fost oficiat la Catedrala episcopală un Te-Deum de către P.S.S. Episcopul Gherontie,în prezenţa autorităţilor civile şi militare şi corpului consular. Onorul a fost dat de către o companie din reg. 34 inf. cu muzică şi drapel.
După programul stabilit, au avut loc serbări la teatrul «Ligei Culturale» şi cinematografele «Regal», Modern» şi «Majestic», organizate de către asociaţiile culturale «Astra», «Liga Culturală» «Academia Populară» şi sindicatul «Mihail Eminescu». Toate şcolile secundare şi primare, au luat parte la serbări, unde s’a comemorat importanţa zilei de 24 Ianuarie, dată la care s’a făcut Unirea principatelor, iar în urmă Unirea tuturor ţărilor Române.
La orele 12 jumătate, s’a jucat în piaţa «Carol» tradiţionala «Horă a Unire» cu mare însufleţire, de către popor, ofiţeri, trupă şi şcolari. În horă s’au prins şi P.S.S. Episcopul Gherontie şi d-nu general Vlădescuetc. etc.
După amiază la orele 4, a avut loc o serbare, în sala teatrului «Elpis», organizată de către «Uniunea Ateneelor Populare» (ianuarie 1928).
La Medgidia
„Unirea tuturor Românilor” s’a sărbătorit în Medgidia cu deosebi fast.
După Te-Deumul de la Catedrală oficiat în prezenţa tuturor autorităţilor civile şi militare, a şcoalelor diferite societăţi şi a unui numeros public, a avut loc trecerea în revistă a conpaniei de grăniceri, sub comanda căpitanului Tomiţoiu. D-l maior N. Ionescu, comandantul centrului de Instrucţie grăniceri, a vorbit despre însemnătatea unirei.
Apoi trupa ei şcoalele au defilat în mod ireproşabil. Oraşul a fost pavoazat. În toate şcoalele sʼau arătat elevilor însemnătatea acestei mari zile nationale, care sintetizează unirea tuturor românilor într’o tară mare şi puternică (ianuarie 1928).
La MEDGIDIA
Ziua de 24 Ianuarie s’a sărbătorit cu un deosebit fast. La ora 10 juni s’a oficiat un Te-Deum de către preotul paroh C. Georgescu, după care a urmat trecerea în revistă a trupei de către colone N Ionescu, com. centrului de instrucţie al reg. 2 care a arătat ostaşilor ce simbolizează ziua unirii.
A urmat defilarea camp. de grăniceri în prezenţa autorităţilor militare şi civile. Au urmat recitări spuse de elevele şi elevii Silvia Popescu, Colea, Cucu şi Boia.
D. prof. Dragomirescu Mircea cu un ansamblu ales cu gust de coruri a înfrumuseţat mult rogramul. D-sa a dovedit şi acum ca şi altă dată multă pricepere în alegerea şi executarea lucrărilor
La ora 5 pm, serbarea a luat sfârşit (ianuarie 1929).
La BABADAG
Te-Deum. În biserica catedrală „Sf. Dumitru” s’a oficiat un serviciu divin în presenţa şefilor autoritţilor, a membrilor corpului didactic cu elevii şcolilor şi a întregului corp ofiţeresc pentru sărbătorirea Unirei.
După terminarea Te-deum-ului a ţinut cuvântări pr. I. Gheorghiu confesorul garnizoanei, precum și maior N. Stoiu, comandantul batalonului II infanterie local (ianuarie 1929).
La Constanţa
CONSTANŢA, 25. — În localitate, Unirea principatelor a fost sărbătorită cu un fast deosebit.
La caedrala episcopală s’a oficiat un te-deum, în prezenţa autorităţilor, magistraturii, corpului consular, ofiţeri superiori, funcţionari publici şi numeroşi cetăţeni.
Serviciul religios a fost oficiat de tot clerul episcopal, în frunte cu episcopul Gherontie al Tomisului şi Durostorului.
Corul episcopiei, de sub conducerea maestruluiC.P. Demetrescu, a dat răspunsurile, iar onorurile militare au fost date de o companie de onoare cu muzica şi drapel din reg. 34 infanterie.
După oficierea slujbei religioase, d-nii prefect Horia P. Grigorescu, general Stan Popescu, comandantul diviziei, episcopul Gherontie şi de ajutor de primar Traian Berbeianu au trecut în revistă trupa, a cărei defilare a fost apoi primită de şefii de autorităţi şi ofiţerii superiori, in faţa catedralei. A urmat o recepţie la prefectură.
După amiază, a avut loc la liceul „Mircea cel Bătrân” o serbare, lacare au luat parte toţi elevii şi profesorii şcolilor superioare.
Serbarea s-a deschis cu imnul regal, executat de corul liceului, sub conducerea maestrului Pinelis. D. profesor Gr. Someşanu a desvoltat conferinţa sa despre „Unire”, după care a urmat un cor al Școalei superioare de comerţ, condus de d. Ghia.
După câteva recitări şi o lectură din Emil Gârleanu, serbarea a luat sfârşit. Vasta sală de festivităţi a liceului a fost neîncăpătoare pentru numerosul public ce a luat parte la această manifestare (ianuarie 1934).
LA CERNAVODA
Ziua de 24 Ianuarie s’a serbat după următorul program:
La ora li s’a oficiat un Tedeum la catedrala Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, de către pr. C. Coadă, în prezența d-lorRadu Iordăchescu, primarul oraşului, lt.-col. Dumitrescu, Aurel Florescu, şeful poliţiei, dr. Taşcu Țovar, dr Pulver, Raimond Flamand, Vasile Grăjdeanu, C. Simionescu, N. Dobrescu, Const. Voicu, C. Iordăchiţă, membrii corpului didactic, ofiţerii din garnizoană, elevii tuturor şcoalelor primare şi secundare, şi o Companie de onoare din reg. 2 grăniceri, cu drapel şi muzică, sub comanda d-lui căpitan Niţu.
După serviciul religios, d. lt.col. Dumitrescu a vorbit ostaşilor despre însemnătatea zilei, urând M.S. Regelui Carol al II-lea, sănătate şi domnie glorioasă.
Elevii cl. IV primară de băeţi şi compania de onoare au defilat în faţa unui numeros public.
După masă la ora 4 a fost la gimnaziul „Principesa Elena” o frumoasâ serbare naţională, cu program special pentru ziua Unirei.
D-na profesoară Maria Lupescu a conferenţiat (ianuarie 1934).
La Constanţa
CONSTANŢA, 25. – Unirea principatelor române s’a sărbătorit în localitate cu fast deosebit.
La catedrala episcopală s-a oficiat un te-deum de clerul episcopal, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor civile şi militare, magistraturii, corpului didactic, înalţilor demnitari, funcţionarilor şi unui public numeros. O companie a regimentului 34 infanterie, cu fanfara şi drapel, a dat onorurile. A avut apoi loc o recepţie la prefectura judeţului.
In piaţa Independenţei şi in piaţa Carol, a jucat Hora Unirii in sunetele muzicilor militare.
La liceul „Mircea cel Bătrân”aici, despre însemnătatea zilei a vorbit prof. Gh. Someşeanu], la şcoala de meserii şi toate celelalte instituţiuni şcolare au avut loc şezători, la care au participat părinţi, elevi şi profesori.
Seara, la 9 a avut loc o retragere cu torţe pe străzile oraşului (ianuarie 1935).
La TULCEA
24 Ianuarie s’a sărbătorit printr’un Tedeum la catedrala „Sf. Nicolae”. Au luat parte şefii autorităţilor civile şi militare.
O campanie cu drapel şi muzică a dat onorurile. După Tedeum la sălile cinematografelor ,,Select” şi „Regal” s’au dat serbări şcolare, la care au luat parte oficialitatea şi public numeros.
D-nuprofesor Alex. Calafeteanu, preşedintele Ligii culturale, secţia Tulcea, a ţinut o înălţătoare cuvântare despre însemnătatea măreţului act unirii.
A urmat producţia şcolelor secundare şi primare.
Serbarea s’a sfârşit la ora 2 d.a. (ianuarie 1935).
La Sulina
SULINA, 25. – In zi de 24 ianuarie a fost sărbătorită cu un deosebit fast şi anul acest. La orele 11 dino. s’a oficiat un Te-Deum la catedrala oraşului. La toate şcolile din localitate au avut loc serbări.
La gimnaziul local s’a executat un bogat program compus din coruri naţionale, recitări şi dansuri. D-na Margareta Foscolo, profesoară de istorie, a vorbit elevilor şi asistenţei despre „Unirea Principatelor şi a ţinuturilor româneşti“. Serbarea s-a terminat cu marşul patriotic „Pe-al nostru steag“ executat de elevii gimnaziului, conduşi de d. Sever Tănăsescu, profesor de muzică (ianuarie 1935).
La Cavarna
În localitate, simbolica zi a neamului românesc 24 ianuarie, a fost sărbătorită cu un deosebit fast şi mare entusiasm. De dimineaţă oraşul a îmbrăcat haină de sărbătoare.
La ora 11, la catedrală părintele protoiereu Lupu, împreună cu preotul Şerban au oficiat un Te-deum, la care au participat toate autorităţile, şcolile de stat, minoritare, şi numeros public. După Te-deum, a vorbit părintele protoiereu Gh. Lupu, despre însemnătatea zilei.
La ora 12 d. m., la Cercul Intim a fost recepţia oficială.
A vorbit d. Mărculescu dir. gimnaziului despre marele eveniment al unirii şi s’a jucat „Hora Unirii”. La gimnaziu român s’a dat o frumoasă serbare de către elevii gimnaziului, cari au executat admirabil, coruri, recitări, poezii, dansuri naţionale, iar d. Macovei, profesor a vorbit despre ziua istorică care a înfăptuit România dintre Milcov şi Siret.
Primăria oraşului a dat un bal în sala Cercului Intim, la care au participat tot ce Cavarna are mai select.
S-a petrecut şi dansat în cea mai plăcută atmosferă până dimineaţa (ianuarie 1935).
La Bazargic
BAZARGIC 25. – La catedrala „Sf. Gheorghe” s’a oficiat un Te-deum slujit de preotul protoiereu Dobrescu, în prezenţa d-lor prefect Enric Voinescu, general Hermeziu, colonel Costiniu, Veleanu, Şvab, Pătrăşcoiu, poliţai N. Borşaru, maiorii Guţulescu, Murgescu, Răjniţă, administrator financiar Vasilescu, Voiculescu, preşedintele Camerei de Comerţ etc.
Onorurile au fost date de o companie din regimentul 40 Infanterie şi un pluton din regimentul 12 Roşiori cu muzică şi drapele.
După Te-deum a avut loc defilarea trupelor primită de d. prefect Voinescu şi general Hermeziu. Parada a fost comandată de d. colonel Pătrăşcoiu.
După amiază, cu concursul şcoalelor secundare, a avut loc în sala teatrului „Modern” un festival artistic cu dansuri naţionale, coruri, muzică şi conferinţe ocazionale.
După amiază, cu concursul şcoalelor secundare, a avut loc în sala teatrului „Modern” un festival artistic cu dansuri naţionale, coruri, muzică şi conferinţe ocazionale.
D. Ion G. Lolu, profesor la Liceul de băeţi „N. Filipescu”, a deschis serbarea printr’o interesantă conferinţă, arătând imensele piedici cari au stat în drumul unirii întregului popor român şi pe care marii înaintaşi ai ţărei le-au răsturnat spre a realiza unirea.
Au urmat corurile şcoalelor secundare de fete sub conducerea d-rei Eliza Constantinescu, precum şi al Liceului de băeţi „N. Filipescu”, sub conducerea d-lui prof. N. Luscan, cari au executat cu multă armonie şi simţ al nuanţeimuzică populară. Dansurile elevelor şcolilor secundare au stârnit admiraţie şi au fost aplaudate – ca șicorurile – cu multăînsufleţire.
Orchestra Liceului bulgar de băeţi a executat uvertura „Orfeu” de Offenbach, obţinând un succes foarte meritat (aplauze). A urmat ansamblu de gimnastică al elevilor Liceului „N. Filipescu”, subconducerea d-lui Gr. Vasiliu (ianuarie 1935).
La SILISTRA
Ateneul popular, prin conduita sa, a reuşit să ajungă la un început de colaborare cu parte din intelectualii bulgari şi deci la început de realizarea scopului urmărit tot timpul de români, unificarea sufletească a naţiunilor conlocuitoare din Dobrogea de Sud.
Cu aceleaşi curate simţiminte, sub conducerea d-lui vicepreşedinte Gh. Vasilescu, profesor la liceul de băeţi din localitate, ateneul a păşit în al şaselea om de rodnică activitate.
În sala propriu amenajată, din palatul administrativ de la Silistra, a conferenţiat joi d. profesor Iancu Ilie despre însemnătatea zilei de 24 Ianuarie.
Au participat autorităţile militare în frunte cu d. g-ral Todirescu, comandantul garnizoanei şi al brigadei de Inf. din localitate, şi civile printre cari am remarcat pe: d. prefect dr. Taşcu I. Pucerea cu d-na şi d-ra, d. primar Gh. Profiriu, d. avocat Mircea Costopol preşedintele Camerei de agricultură, d. Pericle Papahagi, directorul liceului de băeţi cu toţi profesorii, d. E. Melida fost prefect, d-na Banu, directoarea liceului de fete etc.
D. profesor Iancu Iile, după ce a evidenţiat importanţa unirii tuturor românilor, munca titanică şi desinteresată a marilor înaintaşi pentru realizarea idealului urmărit de secoli şi jertfele de sânge ce am da din belşug, a înfierat acţiunea revizioniştilor unguri. A adus elegii d-lui Stelian Popescu, directorul „Universului”, preşedintele„Ligii Antirevizioniste”, pentru munca ce depune in afirmarea drepturilor noastre sacre asupra integrității teritoriale,şi pentru patriotismul ce îl caracterizează.
Corul liceului de băeţi, condus de d. prof. Conastantinidi, a executat strălucit câteva arii naţionale. Elevii clasei VII liceale au interpretat tragi-comedia d-lui Victor Eftimiu „Akim”. Sʼau distins tinerii Cara Ali care a interpretat rolul lui ,Achim” şi Duniţa Cristea în „Preotul Nicolae”.
Astfel şi-a reînceput activitatea acestui an, ateneul popular.
Cu această ocazie remarcăm bună voinţa acordată acestei imperioase mişcări culturale de d. prefect Taşcu Pucerea care a acordat serioase ajutoare materiale ateneului (ianuarie 1935).
LA CAVARNA
Unirea cea mare şi pe vecie a românismului şi cea mai sfântă zi a neamului nostru, s'a sărbătorit în localitate cu o deosebită solemnitate de toţi românii şi de cei se simt româneşte.
Încă de dimineaţă, în întregul oraş, la instituţiile de stat şi particulare, fâlfâia mândrul tricolor naţional.
La ora 11, în prezenţa oficialităţilor, şcolilor de stat, minoritare, representanţilor confesiunilor turce şi bulgare şi a numeros public, în biserica catedrală ortodoxă română, părintele protoiereu Gh. Sorescu a oficiat un Te-Deum, răspunsurile fiind date de corul gimnaziului român, sub conducerea preotului Şerban.
După serviciul religios, d. profesor şi directorul gimnaziului românMacovei, a rostit o însufleţită cuvântare, vorbind despre sfânta zi a Unirii tuturor românilor, pe vecie sub un singur sceptru şi în hotarele lor istorice.
După amiază, în sala şcoli primare nr. 1, gimnaziul român şi ambele şcoli primare cu grădiniţele de copii au dat o frumoasă serbare şcolară, compusă din coruri şi recitări, jocuri şi dansuri naţionale româneşti.
Elevii gimnaziului român, sub conducerea d-lui Macovei profesor şi director, au jucat sguduitoarea piesă în 3 acte „Nici pe aicea nu se trece”, de I. Sion.
Seara, sub centrul premilitar a dat un frumos bal, în sala Cercului intim (ianuarie 1936).
LA CONSTANTA
CONSTANŢA, 24. —Într’un cadru deosebit a fost comemorată în localitate a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Străzile oraşului şi edificiile publice au arborat pavilionul naţional. Vapoarele din port, române şi străine, au ridicat marele pavoaz.
La orele 10 jumătate, în catedrala episcopală s-a oficiat un Te-Deum de către P.S. episcopul Gherontie al Tomisului înconjurat de un sobor în frunte cu arhiereul Galaction Silistreanu, şi în prezenţa capilor autorităţilor civile şi militare, printre cari d-nii N. Otescu, rezidentul regal al ţinutului Mării; Florin Georgescu, comandantul brigăzii de artilerie; N. Rădulescu-Dobrogea, secretarul general al ţinutului; Emil Grigorescu, director de cabinet al Excelenţei Sale d-lui rezident regal; col. Spirea, prefectul judeţului; g-ral Nicolau, primarul municipiului; av. Vulpe, ajutor de primar; col. Radu Munteanu comandantul poliţiei, reprezentanţii corpului consular, ofiţerii superiori şi inferiori, detaşamente de străjeri şi premilitari.
După terminarea serviciului divin, asistenţa a trecut în revistă compania de onoare din marina regală şi formaţiunile de străjeri şi premilitari.
În faţa trupei, d-nul Florin Georgescu a ţinut apoi o cuvântare circumstanţială, după care a urmat defilarea companiei de onoare.
În cursul după amiezii, la toate şcoalele, străjerii şi străjerele au executat programe artistice în conformitate cu dispoziţiunile Străjii Ţării, şis’au ținut cuvântări de cătrecomandanţii străjeri prin care s’a arătat însemnătatea zilei de 24 Ianuarie (ianuarie1939).
La Cernavodă
Ziua Unirii a prilejuit o înălţătoare manifestaţie a populaţiei oraşului nostru.
Autorităţile locale, corpul ofiţeresc, stolurile de străjeri şi străjere, premilitariietc., au participat la Te-Deum-ul de la catedrală[unde erau prezenţi d-nii: av. C.A. Rădulescu, primarul oraşului, colonel Tr. Stoenescu, colonel D. Oncică].
După aceia, d. colonel Stoenescu a vorbit trupei despre însemnătatea zilei.
Defilarea s’a făcut în centrul oraşului în faţa palatului administrativ. Fanfara, sub conducerea d-lui locot. Hurbulescu, a cântat muzică românească.Apoi s’a jucat „Hora Unirii”. În şcoli s’au ţinut conferinţe ocazionale (ianuarie 1940).
La SILISTRA
La Silistra Ziua Unirii Principatelor a fost sărbătorită cu deosebit fast anul acesta, dându-se astfel acestei sărbători o semnificaţie deosebită. încă de dimineaţă oraşul a fost frumos pavoazat, iar clădirile principalelor autorităţi au au fost împodobite cu covoare.
La ora 11 dim, în catedrala „Sf. Petru şi Pavel” s’a oficiat un serviciu divin de protoereul judeţului, pr. St. Popescu. Au asistat toate autorităţile civile şi militare. În biserică a vorbit părintele St. Popescu, arătând însemnătatea istorică a zilei.
La ora 12, în faţa palatului administrativ, comandantul garnizoanei şi toate autorităţile au primit defilarea străjerilor şi a străjerelor din Silistra, a premilitarilor şi a unei companii. După masă, la ora 4, liceele din Silistra au dat o reuşită serbare în sala cinematografului „Roxy”, unde a vorbit de Gheorghe Chiajna, directorul şcoalei primare No. 1, despre importanţa zilei. Au urmat cântece şi jocuri, naţionale, executate de străjeri şi străjere (ianuarie 1940).
La CONSTANȚA
Ziua Unirii Principatelor a fost sărbătorită în localitate întrʼun cadru măreț.
La ora 11 dim. la catedrala episcopală sʼa oficiat un serviciu religios de către P.S. Gherontie, episcopul Tomisului, înconjurat de cler. (...)
După terminarea serviciului divin [la care au participat oficialitățile locale, [„membrii corpului consular, comandanții unităților din garnizoană, toți funcționarii dela autoritățile și serviciile publice, detașamente de străjeri și premilitari, reprezentanții comunităților etc.”] a fost trecută în revistă compania de onoare și detașamentele de străjeri și premilitari.
A urmat în piața Grand o frumoasă manifestație patriotică, tineri și bătrâni jucând „Hora Unirii” și alte jocuri naționale.
Serbarea dela teatrul „Tranulis”
La ora 12 în sala teatruluiTranulis sʼa dat o frumoasă serbare, care a fost deschisă cu Imnul Regal. Au urmat cuvântări ocazionale rostite de d-nii: general Theodor Nicolau, primarul municipiului, av. Goruneanu, secretar F.R.N. [Frontul renațterii Naționale], prof. Iordache, cari au vorbit despre actul Unirii și importanța lui, preotul Em. Kreis, în numle clerului catolic și Mustafa Ahmet, muftiul județului, în numele musulmanilor din jud. Constanța.
Serbarea a fost întregită cu un frumos program artistic executat de stolurile de străjeri și care a constat din arii și jocuri naționale.
După terminarea serbărei, stolurile de străjeri și detașamentele de premilitari având muzica în frunte au mers pe străzile principale ale orașului.
Seara sʼa făcut retragerea cu torțe, iar în centrul orașului sʼa jucat Hora Unirii (ianuarie 1940).
Citește și:
24 Ianuarie 1859 – Ziua UniriiUnirea Principatelor, „prima etapă a marilor şi succesivelor realizări istorice ale poporului român” (N. Batzaria)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
