#scrieDobrogea Sayd Mârza Paşa - tătarul care a modernizat Dobrogea şi a întemeiat oraşul Medgidia

Nu putem discuta despre sultanul Abdul Medgid şi despre Dobrogea fără a aminti de guvernatorul acestei provincii, Sayd Mârza Paşa. Tătar la origine, din Crimeea, s-a înrolat în armata otomană şi a dat dovadă de acte de curaj cu prilejul a numeroase confruntări, în special în cele cu armatele ţariste. A făcut parte din armata sultanului Mahmud al II-lea (1808-1839), pe care l-a salvat de la moarte în timpul unei campanii militare. Drept răsplată, va fi recompensat de sultan cu funcţia de guvernator al Dobrogei şi Bulgariei de Nord-Est, fiind „ vali“ de Silistra-Rusciuk, bey de Rumelia şi han al Crimeii.
  
Va participa la Războiul Crimeii (1853-1856), iar în anul 1854 se afla la Techirghiol pentru a se trata la braţul rănit în una dintre aceste lupte. Va deţine importante proprietăţi în Dobrogea, iar în anul 1836, îl avea la masă invitat pe Helmuth K.B. Moltke, viitorul feldmareşal prusac. La curtea din Silistra erau distraţi de un evreu care cânta şi dansa pentru distracţia înaltului oaspete.
 
Moşiile sale ce erau formate din siliştile a 12 sate părăsite erau la Mahmut Cuiusu (Izvoru Mare), un ciflik aflat în apropierea satului, un altul la Dunăre, între Rasova şi Cochirleni, iar altul la Defcea (Gherghina). Câşlele sale erau grupate pe Valea Kara-su, aici fiind crescute turme de vite, 4000 de oi, 300 de cai şi 15 armăsari de rasă. În „fermele model“, adevărate ferme capitaliste, pe care le înfiinţase şi cu care se mândrea, creştea viermi de mătase, pentru care plantase 1.500 de duzi. Construise o răsadniţă de tutun, o livadă de pomi fructiferi şi alte culturi, pe care folosea cele 20 de pluguri Dombasle, achiziţionate pentru a realiza lucrări agricole de calitate. Toate aceste proprietăţi şi achiziţii vor fi moştenite de urmaşii paşei, care însumau 10.000 ha între Saidia şi Amzalia, iar la Ivrinez moşteneau un ciflik de 646 ha.
 
Acest dregător de origine tătară, aflat în slujba sultanului otoman, a contribuit la dezvoltarea provinciei şi în mod cu totul deosebit la dezvoltarea Medgidiei. El este cel care s-a ocupat personal de colonizarea tătarilor din Crimeea. Acest lucru nu este întâmplător, el însuşi fiind originar din acea zonă. Tătarii au venit la chemarea lui Sayd Mârza Paşa, având încuviinţarea sultanului. Era interesat de soarta conaţionalilor săi, drept pentru care a construit locuinţe pentru colonişti, a construit podul de peste bălţile mlăştinoase Kara-su, ce-i va purta numele, a construit Geamia „Abdul Medgid“, o adevărată capodoperă a arhitecturii religioase islamice, şi a fost preocupat permanent de bunul trai al locuitorilor aşezării. Înfiinţa satul Saidia, geamia din Mahmud-chioi, fonda şcoli şi gimnazii în toate satele.
 
A acordat scutiri de taxe noilor veniţi şi a încurajat fenomenul transhumanţei. Păstorii veniţi din Ardeal vor fi scutiţi de taxe şi încurajaţi să se stabilească în provincie şi în special la Medgidia. Fiind un adept al ideii de progres, a încurajat organizarea Târgului Panairului şi a facilitat accesul comercianţilor la renumitul târg.
 
În întâlnirile avute cu diverse personalităţi care au străbătut Dobrogea, încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, a lăsat o impresie deosebită, fiind considerat un adevărat „progresist şi reformator“. A fost adeptul toleranţei religioase în provincia pe care o guverna şi a încercat introducerea unor metode occidentale în administraţie şi pe moşiile pe care le deţinea.
 
Fiind un slujitor de nădejde al sultanului, a răspuns la timp şi pozitiv tuturor chemărilor acestuia. De fiecare dată când era solicitat de acesta, pornea la luptă contra ruşilor, în fruntea propriei sale armate. Era un om rafinat şi modest, pe care agronomul Ion Ionescu de la Brad l-a cunoscut într-o vară toridă a anului 1850, la umbra ceadârului (cortului) său de la Mahmud Cuiusu (Izvorul Mare), sat ce purta numele protectorului său.
În calitatea sa de guvernator al Silistrei, soldat viteaz, viţă de derebei, Sayd Mârza Paşa şi-a impus dominaţia şi asupra domnitorilor români de la nord de Dunăre, cărora le trimitea ordine scrise şi verbale, tratându-i ca pe nişte simpli slujbaşi ai sultanului.
 

Uneori era aspru cu cei care îi nesocoteau ordinele, fie că erau creştini sau musulmani. Nu putem vorbi însă de o atitudine anticreştină, deoarece în calitate de guvernator al provinciei era interesat să aibă supuşi cât mai mulţi şi mai devotaţi.
 
În vremea conflictului ruso-turc declanşat în 1877, la care va lua parte şi România, guvernatorul Sayd Mârza Paşa a acţionat în favoarea intereselor otomane. În acest sens, i-a convocat pe şefii comunităţilor locale şi pe notabilii oraşelor, de urgenţă la „Konak“, cum i se mai spunea Palatului Paşei. Guvernatorul a citit decretul imperial, prin care se ordona distrugerea prin bombardament a oraşului Tulcea. Se dădea populaţiei un răgaz de 48 de ore ca să se poată retrage. Nu s-a permis nicio obiecţie, iar sala a fost imediat evacuată cu forţa. Ştirea s-a răspândit fulgerător, iar panica a pus stăpânire pe tot oraşul. Cei care erau mai înstăriţi şi-au trimis familiile cu vaporul în locuri mai sigure. Tulcea nu a fost bombardată, datorită intervenţiei consulilor străini pe lângă sultan. Sayd Paşa a fost destituit printr-un ordin telegrafic, pe motiv că furnizase ştiri inexacte despre starea de lucruri din Dobrogea. A fost înlocuit cu Fahri Bei, care mai ocupase această funcţie şi care era cunoscut localnicilor. Sosit în oraş în ziua de 7 aprilie 1877, nu şi-a exercitat funcţia deoarece s-a declanşat războiul şi a fost nevoit să părăsească provincia.
 
Cât despre soarta lui Sayd Mârza Paşa după această dată, nu se mai ştie nimic. Probabil a rămas în Dobrogea, pe proprietăţile sale, bătrân şi neputincios, în faţa evenimentelor tumultoase ale anilor 1877-1878. A rămas în memoria colectivă datorită faptelor sale şi a realizărilor pe care le-a pus în slujba comunităţilor de creştini şi musulmani.
 
Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie.

Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti
Director adjunct - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa)
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi“ Medgidia
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România)
Membru în Comisia monumentelor istorice -Medgidia
Realizator emisiune istorică - „Repere Istorice“ - Alpha Media TV (2013-2018) 
Premii obţinute pentru activitatea publicistică. 
 
Citeşte şi: 
 
#scrieDobrogea. Canalul Dunăre - Marea Neagră. 34 de ani de la inaugurarea „Magistralei Albastre“ Primele proiecte de realizare a canalului navigabil (II)

Canalul Dunăre - Marea Neagră. 34 de ani de la inaugurarea „Magistralei Albastre“ Primele proiecte de realizare a canalului navigabil (I) (galerie foto)