Scurt istoric al Parohiei „Sf. Nicolae” din comuna Rasova

Aşezare veche românească, localitatea Rasova este situată în judeţul Constanţa, pe malul drept al Dunării. Numele de azi al comunei, „Rasova”, provine din perioada ocupaţiei otomane din Dobrogea şi se compunea din cuvintele turceşti „rahut suhut”, care înseamnă „păşune bună”. Din poveştile bătrânilor, se pare că în timpul otomanilor în sat nu au locuit turci sau tătari, ci doar români, dar în afara satului era mereu cantonată o garnizoană otomană.

 
În trecut, se distingeau două cartiere ale satului: mahalaua mocănească şi mahalaua veteranilor. Mahalaua mocănească a luat naştere odată cu statornicirea pe aceste meleaguri a mocanilor veniţi cu oile, atraşi de bogăţia păşunilor, iar mahalaua veteranilor a luat naştere prin împroprietărirea veteranilor din Războiul de Independenţă (1877-1878).
 
Înainte de actuala biserică „Sfântul Nicolae” din Rasova, în vatra satului au mai existat succesiv case de rugăciuni, dar şi o biserică construită în anul 1848 cu aprobarea şi sprijinul lui Sayd Paşa, guvernator al Dobrogei şi Bulgariei de Nord-Est.
 
Preotul Marin Marin, fost paroh la bisericii din Rasova, nota în 1967, într-un istoric al bisericii, următoarele despre Sayd Paşa:
 
„Sayd Paşa, fiind convins că prin şcoală şi biserică se creează o lume mai bună, a dat o mare atenţie înfiinţării moscheilor şi şcolilor pentru populaţia musulmană. Sayd Paşa nu s-a ocupat, însă, numai de musulmani, ci, în favoarea toleranţei şi egalităţii religioase, care sunt din cele mai frumoase triumfuri ale raţiunii omeneşti, a făcut mari sacrificii şi a contribuit chiar cu bani la clădirea de biserici creştine. Una din bisericile ajutate de acest Paşă este şi lăcaşul ridicat în comuna Rasova, pentru care credincioşii i-au purtat profunde sentimente de recunoştinţă”.
 
Deoarece între 1894 şi 1914 în Rasova a fost ridicată actuala biserică, dar şi din cauza degradărilor survenite la lăcaşul de cult construit cu ajutorul lui Sayd Paşa, acesta din urmă a fost demolat în anul 1947, la aproape 100 de ani de la inaugurare.
 
Câteva date legate de construcţia noii biserici din Rasova aflăm de la actualul paroh, preotul Sorin Busuioc:
 

„Sub îndrumarea preotului paroh Bănică Roşescu, în 1899 încep efectiv lucrările de construcţie a actualei biserici prin cotizaţiile locuitorilor. În 1902, biserica deţinea 10 ha de pământ. Conform datelor recensământului din acelaşi an, în Rasova existau 1.645 de ortodocşi, un protestant şi doi de rit gregorian. Costul construcţiei după deviz era de 42.700 de lei. Până în acel moment se cheltuise suma de 15.000 de lei, iar disponibili erau 1.890 lei. Lăcaşul a fost construit din blocuri de piatră cioplită de meşteri italieni. O ancheta din 1912 a constatat că printr-o muncă de clacă turlele erau diforme, întregul acoperiş stricat, lipseau stranele, balustrada corului, scara etc. În anii 1911 şi 1912 printr-o bună administrare şi conducere se strânseseră peste 13.000 de lei. Cu această sumă s-au înălţat turlele, s-au completat toate lipsurile bisericii, s-a executat acoperişul, s-a restaurat complet biserica şi s-a realizat pictura în tempera. Lucrările de construcţie a sfântului lăcaş s-au încheiat prin efortul depus de preotul Nicolae Coadă, dar şi de notarul comunei. Din contribuţii benevole şi cotizaţii strânse la diferite sărbători s-au procurat odăjdiile necesare. Sfinţirea bisericii Sfântul Nicolae din Rasova a avut loc în ziua de 16 august 1915. Costul total al bisericii a fost de 70.000 lei. Biserica n-a suferit distrugeri în timpul Primului Război Mondial, dar a fost avariată la cutremurul din 1940”.
 
Între anii 1975 şi 1977, biserica „Sfântul Nicolae” din Rasova a fost restaurată şi repictată, sub coordonarea preotului paroh Nicolae Ciorbaru. Lucrări serioase au fost întreprinse şi în timpul parohiatului preotului Nicolae Preda (1994-2001), când, printre altele, turla mare a bisericii a fost complet dărâmată şi rezidită, motiv pentru care pictura a fost din nou refăcută, de către pictorul bisericesc Gheorghe Desagă.
 
Biserica posedă circa 20 de cărţi de cult cu valoare patrimonială, dar şi un număr impresionant de icoane vechi din secolul XIX.
 
Potrivit părintelui paroh Sorin Busuioc, printre preoţii care au slujit în această parohie se numără: preotul Dima, preotul Encică (în jur de 1858), preotul Ioan Popa (înainte de 1868), preotul Milea (cel puţin din 1869), preotul Ioan Protopopescu (1871), preotul Dimitrie Chirescu, hirotonit în 1871, preotul Bănică Roşescu, preotul Nicolae Coadă, preotul Marin Marin, preotul Nicolae Ciorbaru, preotul Vasile Vasile, preotul Dobre Gheorghe, preotul Iordache Dragoş, preotul Protopopescu Marius, preotul Covaşă Ionuţ, preotul Nichitean Mihai Bogdan, preotul Staicu Florin, preotul Epureanu Cătălin şi preotul Bursuc Gabriel.
 
Preotul paroh Sorin Busuioc

FOTO PREOT PAROH SORIN BUSUIOC
Actualul preot al parohiei, părintele Sorin Busuioc, s-a născut pe 1.05.1981, în oraşul Focşani, judeţul Vrancea. După absolvirea Seminarului Teologic „Sf. Ioan Gură de Aur” din Slobozia (1996-2001), a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Constanţa (2001-2005). Pasionat de studiul teologic, între 2005 şi 2007 a urmat două cursuri de master, unul la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa, specializarea Biblică şi Sistematică, iar pe cel de al doilea la Facultatea de Drept şi Știinţe Administrative din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, specializarea Drept Canonic şi Instituţii Europene.
 
De la 1.06.2007 şi până azi, slujeşte neîntrerupt în funcţia de preot paroh la Rasova, şi, în acelaşi timp, este şi cadru didactic, tot din anul 2007, la Școala Gimnazială nr.1 Rasova.
 
Printre realizările întreprinse de preotul Sorin Busuioc în parohia Rasova, putem aminti: schimbarea integrală a acoperişului bisericii, reconstrucţia gardului bisericii de 90 m, restaurarea picturii din turla mare şi Sfântul Altar, restaurarea picturilor de pe Catapeteasmă, schimbarea uşilor şi a geamurilor din biserică, restaurarea cafasului, aplicarea de gresie pe suprafaţa întregii pardoseli şi a treptelor, dotarea bisericii cu centrală termică etc.
 
Pentru toate aceste lucrări de renovare, sâmbătă, 8 decembrie 2018, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba de sfinţire mică a bisericii, apoi va oficia Sfânta Liturghie.
 
Totodată, atât în calitate de preot, cât şi de profesor de religie la şcoala din comună, părintele Sorin Busuioc desfăşoară şi o bogată activitate misionară şi socială, fiind implicat în diverse acţiuni pastorale şi filantropice.
 

Despre Ionuţ Druche

Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“
 
Scurt istoric al Bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil“ din Constanța (galerie foto)