Situația municipiului Constanța în vremuri de război (1942-1943) (II)

Erau vremuri tulburi, dar viața continua în milenara urbe a Tomisului, ajunsă acum, în timpuri moderne, să cunoască fața hidoasă a celei mai teribile conflagrații mondiale. Din punctul de vedere al stării demografice, între 1 aprilie 1942 și 1 aprilie 1943 (perioada de referință în darea de seamă a primarului N. Oprescu), în municipiul Constanța s-au înregistrat 1.371 de nașteri, 721 dintre noii născuți fiind de sex feminin. S-au consemnat 1.143 de decese, 382 de copii murind din diverse cauze.

 

Constanța spera ca războiul să se încheie cât mai repede, iar locuitorii visau la un viitor liniștit și prosper. Tinerii își întemeiau familii având acest normal deziderat. S-au înregistrat astfel 763 de căsătorii, șase dintre acestea fiind efectuate prin procură. S-au consemnat și 116 divorțuri.

 

Într-o perioadă în care, din cauza războiului, populația se confrunta cu mari lipsuri economice, starea sanitară era implicit una dintre marile probleme ale societății. Lipsa cadrelor medicale specializate (majoritatea aflate pe front), lipsa medicamentelor și nevaccinarea în rândul populației erau de asemenea alți factori ce conduceau la apariția a numeroase boli. Astfel, în perioada 1942-1943 sunt înregistrate foarte multe cazuri noi de tuse convulsivă, nu mai puțin de 148, 37 de cazuri noi de rujeolă (rugeolă), 28 de oreion (oreillon), 25 de scarlatină, 17 de varicelă, 14 de febră tifoidă, 18 de iripizel (eripizel - infecție bacteriană a pielii, numită popular brâncă).

 

Pentru perioada 1 aprilie 1942 - 1 aprilie 1943 bugetul Administrației Generale a Primăriei Constanța a fost fixat la suma totală de 118.876.215 lei. În realizarea treburilor administrative un rol decisiv îl avea Consiliul de Colaborare, din care făceau parte toate personalitățile politice și șefii instituțiilor locale. Din acest Consiliu făceau parte, bineînțeles, primarul Oprescu, ajutorul de primar Tănase Dălgeanu, medicul-șef al municipiului, dr. D Argenta, medicul primar veterinar C. Dimitriu, directorul Liceului „Mircea“ și președintele Comisiei Inter Școlare, N. Turtureanu, chestorul poliției municipale, Tiberiu Saghin, președintele Camerei de Muncă, Ion Munteanu, și mulți alții.

 

De la 1 aprilie 1942 și până pe 31 martie 1943, administrația locală, prin instituțiile abilitate, a avut grijă să acorde asistență unui număr de 1.772 de familii, care aveau în componență 5.765 de persoane asistate. Dintre acestea enumerăm: 36 de văduve de război, 35 de invalizi de război, 475 de familii sărace de mobilizați, 461 de văduve nevoiașe, 38 de infirmi, 157 de bătrâni nevoiași, 426 de persoane de sex feminin supuse protecției materne infantile, 184 de familii asistate medical, etc.

 

În perioada aprilie 1942 - aprilie 1943, autoritățile locale au distribuit pe raza municipiului bocanci în valoare de 145.000 de lei și pantofi de cauciuc de 230.000 de lei. De asemenea, s-au distribuit alimente și alte bunuri în valoare totală de 2.086.452 lei (zahăr în valoare de 111.000 lei, marmeladă de 35.000, săpun de 36.000 de lei, lemne de foc de 802.122 lei).

Doar în 1942, pentru ajutorarea persoanelor sărmane din municipiu, s-au efectuat colecte publice și donații rezultând un numerar total de 4.168.721 lei și efecte în valoare de 2 milioane lei.

 

De un real ajutor pentru populație s-a dovedit a fi Serviciul Crucea Roșie Constanța. Acesta a cheltuit în 1942 nu mai puțin de 418.176 lei în acțiuni de întrajutorare a locuitorilor din municipiu. Crucea Roșie obținea bani din cotizații, din rente, donațiuni, colecte, din beneficii obținute după organizarea de festivități și alte evenimente publice, precum și de la Centrala Serviciului, care își avea sediul în capitală.

 

Crucea Roșie Constanța întreținea și subvenționa cantinele de la gară și din port. De Paști, în 1942, angajații serviciului au distribuit daruri tuturor soldaților cantonați în localitate sau internați în spitalele municipiului. De asemenea, au fost trimise direct pe front cel puțin 1.000 de pachete cu diverse alimente și bunuri. De la Constanța plecau pachete și spre București, acolo unde centrala serviciului se ocupa de distribuirea lor.

 

În 1942, Crucea Roșie a înființat filiale și secții în diverse centre din cuprinsul județului. Într-un spital din municipiu, Crucea Roșie a cheltuit 86.465 de lei pentru îmbunătățirea hranei soldaților internați și a donat efecte și alimente la diverse instituții de profil.

 

 

Buletinul Municipiului Constanța - An XVI, nr.4-5, aprilie - mai 1943

Anuarul Statistic al României 1939-1940

 

Sursa foto: Imagine pusă la dispoziție de Aurelia Lăpușan

 

 

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 

Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.