Ziua Marinei în 1933 – la Constanța, Galați, Brăila, Silistra „Marina militară n’a fost şi nici nu va fi o sarcină inutilă pentru ţară” (amiral Petre Bărbuneanu)

   
 
            Se împlinesc 121 de ani de când oficialitățile locale și naționale marchează, în chip sărbătoresc, de Sfânta Maria, pe marinari și Marina Română. În perioada Regalității, cu deosebire în anii ʼ30, presa centrală acorda largii spații ilustrării, prin texte și fotografii, a manifestărilor ce aveau loc la Constanța și în orașele-porturi dunărene. Prezența Suveranului și a unor înalți demnitari ai Statului venea să arată importanța ce se acorda – în marginile disponibilităților economice și financiare – Marinei Militare și Flotei Comerciale Române.
            În urmă cu 90 de ani, aceste atitudini și preocupări sunt pe larg reflectate în cadrul discursurilor Suveranului și a conducătorilor Marinei Militare.
 
x
 
Serbarea patronului marinei la Constanţa
- Discursul M.S. Regelui. - Botezul vasului „Suceava” -
 
            Cu prilejul zilei de 15 August, patronul marinei, s-au organizat la Constanţa mari festivităţi prăznuite cu un ceremonial deosebit şi cinstite de înalta prezenţă a M.S. Regelui Carol II, marele îndrumător şi proteguitor al marinei.
            Dimineaţa s-a oficiat un serviciu religios pe vasul „Constanţa“, după care d. contraamiral Bălănescu, comandantul marinei regale, a rostit o inimoasă cuvântare mulţumind M.S. Regelui pentru înalta cinste făcută marinei de a asistat la serbările patronului ei, precum şi pentru darul făcut din caseta regală care va îngădui să se poată face o călătorie de instrucţie cu ofiţerii şi elevii marinei pe N.M.S. „Constanţa”.
            Comandantul marinei a asigurat pe M.S. Regele de întreg devotamentul ofiţerilor şi echipagiilor şi de râvna pe aceştia vor pune pentru instruirea cadrelor şi pregătirea armei, cu toate lipsurile de tot felul de care aceasta suferă in vremurile actuale.
            D. contra-amiral Bălănescu şi-a terminat cuvântarea strigând un întreit „ura“ pentru M. S. Regele, protectorul marinei şi pentru întreaga familie regală.

 
DEFILAREA VASELOR
            După oficierea serviciului divin, la un semn al vasului-amiral, navele de luptă au ridicat ancora şi au luat formaţiunea liniei de şir, după care au defilat în faţa M.S. Regelui, în uralele ofiţerilor şi echipagiilor. În timpul defilării, escadrilele de hidroavioane, mărite cu cele două noui unităţi „tip Balbo”, cu două flotoare şi cuprinzând în total 13 aeronave, au sburat deasupra navei „Constanţa”. N.M.S. „Constanţa” a ridicat apoi ancora pornind înapoi la port.
 

 
 
DEJUNUL DELA CERCUL MILITAR
            La ora 1 d.a., s’a dat un dejun în cinstea M.S. Regelui, la Cercul militar, de comandantul marinei regale.

            La sfârșitul mesei, d. contraamiral Bălănescu a ridicat un toast în cinstea M.S. Regelui spunând următoarele.
 
Discursul d-lui amiral I. Bălănescu, comandantul general al marinei
SIRE,
            Ziua de 15 August, patronează şi stimulează munca marinarilor, înaripează simţirile şi nădejdile celor tineri, îmbărbătează şi dă puteri de viaţă tuturor celor cari simt în fibrele sufletului o chemare sfântă pentru cultul mării şi onoarea pavilionului.
            Ziua de 15 August este o zi istorica, o piatră de hotar în cartea vieţei neamului românesc.       
            Ea gravează in timp, aniversarea a şaptesprezece ani de la cântecul goarnelor, care a sunat semnalul de alarmă la intrarea noastră în războiul cel mare şi a mobilizat forţele vii ale ţărei, hotărâte a pecetlui prin biruinţă, sub domnia marelui rege Ferdinand, unirea, în veacuri a neamului românesc. Răspunzând unei înalte dorinţi a Majestăţei Voastre, în solemna pace a largului mării, la mormântul firesc al marinarilor, am venit azi în mijlocul navelor Majestăţei Voastre, să depunem coroane de flori, frumoase şi sincere podoabe ale pământului, în care au trăit, au muncit, au iubit şi pentru care s’au jertfit până la sânge eroii noştri marinari.
            La acest popas spiritual, în această zi scăldată în lumină vie de soare, peste care se revarsă strălucirea prezenţei Majestăţei Voastre, a Măriei Sale Marelui Voevod Mihai, a curtenilor şi a înalţilor demnitari, în faţa mândrelor steaguri naţionale ale navelor de războiu, avem datoria să evocăm cu profundă recunoştinţă, sufletele eroilor marinari.
            Gândurile noastre, într’o pioasă reculegere, să se îndrepte spre vâltoarea apelor Dunărei şi abisul de valuri unde şi-au aflat sfârşitul aceste suflete curate de ostaşi, împlinind marea datorie şi coborând adâncuri de ape, fără nume, fără semnul creştinesc al crucei
            Eternă şi pilduitoare să le fie memoria. Pentru cei rămaşi in urmă, părinţi, fraţi, văduve şi copii cu ochi plânşi după un marinar ce le-a fost drag, căzut la postul de onoare, prezenţa Majestăţei Voastre în aceste clipe, este o supremă şi infinită mângăere.
SIRE,
            Marina regală naţională, prin navele comerciale, poartă rodul pământului în toate depărtările globului, ajutând la înflorirea ţării, iar prin navele de război ale Majestăţei Voastre, străjueşte şi apără contra duşmanului hotarele de apă ale Dunării şi coastele maritime.
            Fără o marină bine înzestrată, ţara noastră ar pierde de bună voe avantajele ce le creiază stăpânirea gurilor Dunării, şi legăturile stânse cu bazinul mediteranian.
            În ziua când Majestatea Voastră se află în mijlocul marinarilor, ţara trebue să ştie că Marea este un factor de prim ordin în viaţa neamului românesc, că marea este cea mai înaltă şcoală de cultură şi energie, câmp de înfrăţire a tuturor neamurilor prin munca ordonată şi rodnică, chee propăşirei tuturor neamurilor conştiente de menirea lor în lume.
            În această zi, ca dintr’un soare binefăcător, de aci din Constanţa, trebue să radieze în toate sufletele româneşti noui credinţe, noui simţiri, noui îndemnuri isvorâte din minunile şi frumuseţile mărei, să se aprindă scântea dorului de a cunoaşte, a iubi şi folosi marea să se propage din român un român: Cultul mărei noastre.
 

În memoria marinarilor căzuţi în războiu, sau în luptă cu valurile,
au fost aruncate în mare ancore de flori
 

            Cu acest spirit, cu aceste simţiri, cu aceste convingeri, de adevărată preţuire a binefacerilor mărei, marina regală română aduce, prin graiul meu, Majestăţei Voastre, cel mai călduros omagiu de recunoştinţă pentru marea onoare ce ne-aţi acordat, patronând astăzi această zi scumpă nouă marinarilor, cum şi pentru nobilul gest săvârşit de Majestatea Voastră, acordându-ne 100 mii lei din caseta proprie pentru instruirea unităţilor.
            Marina regală română, de la soldat până la ofiţer, de la ofiţer la comandant, profund devotaţi tronului şi ţărei sunt mândri de a se prezenta azi Majestăţei Voastre pe navele de luptă şi ard de dorinţa de a da o imagine vie a muncei lor cinstite şi moralului lor bine susţinut.
            Ofiţerii şi echipajele încredinţează pe Majestatea Voastră că în marginile mijloacelor modeste ce le sunt acordate, ei stau disciplinaţi la datorie, se instruesc în cunoştinţele nautice şi tehnice şi se pregătesc cu râvnă pentru a răspunde cât mai bine însărcinărilor greile, ce le sunt încredinţate.
            Să Trăiţi Majestate, Să Trăiască Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia şi întreaga dinastie („Dimineața”, 17 august 1933).
 
 
RĂSPUNSUL MAJESTĂŢII SALE REGELUI
Domnule contraamiral,
            Cred că este aproape inutil de a vă reînoi, în această zi de mare sărbătoare pentru ţară şi de deosebită sărbătoare şi reculegere pentru marina regală română, dragostea ce o port acestui element al apărării naţionale.
            Din convingere, şi de altă parte dintr’o dragoste care mă leagă de marina Mea prin faptul că am avut norocul de a sta în capul ei câţiva ani de zile, sunt îndemnat în orice clipă să am o deosebită grije pentru ea. În desvoltarea noastră marină pe de o parte este o chestiune financiară – pe care niciunul dintre noi nu se poate considera cu desăvârşire stăpân – iar pe de altă parte este chestiunea pregătirii personalului, atât din punct de vedere technic şi tactic, cât mai cu seamă din punct de vedere al spiritului marinăresc.
 


           
Am fost îndemnat de acest gând când am crezut de acea datorie de a vă remite acea sumă, spre a permite navei baze transformarea – poate definitivă – în navă-şcoală, ca să poată duce tânăra noastră generaţie de marinari pe valurile mării Negre și ale Mediteranei.
            Căci, admiţând vechea zicătoare franceză „c’est en forgeant qu’on devient forgeron”, numai navigând, poţi să devii navigator. Rezultatele celor câteva călătorii care s’au făcut în anii din urmă au fost pentru Mine proba cea mai evidentă că în personalul echipagiului român există acel spirit şi acea dragoste mare, fără de care nici o marină nu poate exista.
            Pot să asigur astăzi marina Mea că Eu îi port de grijă şi că de îndată ce vor fi posibilităţi, se va face încă un efort care va trebui hotărît să cuprindă două părţi.
            Prima parte este acea frumoasă chestiune, care trenează de câţiva ani de zile şi pe care sunt convins că guvernul Meu îşi va da toată silinţa spre a o relua şi duce la bun sfârşit, este chestiunea bazei navale, bază fără de care marina noastră nu poate să trăiască. A doua parte, mai grea, este sporirea numărului unităţilor, încât, chiar dacă astăzi sunt greutăţi, chiar dacă astăzi posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea din timp de pace, adică pregătirea de război, este redusă la cea mai simplă expresie, nădăjduesc că iubiţii Mei marinari pot privi cu încredere desăvârşită viitorul, Eu asigurându-i că voiu fi acela care voiu veghia şi voiu apăra totdeauna interesele lor şi ale marinei noastre.
            Cu acest gând, ridic paharul rugându-vă să strigaţi împreună cu Mine „Să trăiască marina noastră!” (Urate prelungite).
 
PROGRAMUL DE DUPĂ AMIAZĂ
            După dejunul oferit la Cercul militar, M.S. Regele, împreună cu suita şi membrii guvernului, au plecat cu automobilele la hipodromul Palas, situat la 9 km de oraş, unde dela ora 15 până la ora 18 au asistat la cursele de cai dobrogeni, organizate de Soc. Hipică Dobrogeană.
 
            SERBĂRILE NAVALE
            În acelaş timp, dela ora 16 până la ora 19, s’au desfăşurat în port serbările nautice, după programul stabilit, cu concursuri de înot, regate, bărci, ştafete baleniere, cai marini, sărituri, jocuri de gabara, surprize, hidroghisoare, explozia unei mine.
            Cu acest prilej s’au disputat cupa ziarului „Universul” şi premiile sportive donate de ziarul nostru.
            La aceste serbări, la cari au participat toate navele de război, au asistat câteva zeci de mii de persoane, cari au luat loc pe navele de război aşezate în careu, precum şi pe cheiurile portului.
 
BOTEZUL VASULUI „SUCEAVA”
            La ora 18, Suveranul a venit la bordul vaporului S.M.R. „Suceava”  ancorat la dana 10, unde s-a săvârşit ceremonia botezului. Au asistat membrii guvernului şi d-nii Gâlcă, comandor Sion, inspectorul S.M.R., d. comandor Constantinescu Klaps, Mihalopoul, comandor Răşcanu, comand. vasului cu întreg echipajul, precum şi câte o delegaţie din judeţele Suceava, Alba- Iulia, Prahova şi din Ardeal, al căror nume le poartă vasele noui.
            Serviciul divin pe bordul vaporului a fost oficiat de episcopul Gherontie şi întregul cler, după care Suveranul, ca naş al vasului a semnat actul de botez, spărgând tradiţionala sticlă de şampanie.
 

Lansându-se vaporul „Suceava”, regele, prin apăsarea unui buton electric,
sparge o sticlă de şampanie, de prora vasului.
 

            În acelaş timp, prin radiograme transmise prin radio, au fost botezate la locurile unde se află vapoarele „Ardeal”, „Peleş” şi „Alba Iulia”, urmând ca la sosirea lor în ţară să fie botezate cu apa sfinţită de astăzi. Tot atunci vasele vor primi pavilioanele oferite de fiecare judeţ, în numele oraşelor şi a populaţiei acestor districte.
            După botez Suveranul şi întreaga asistenţă au vizitat clădirea nouei gări maritime şi au asistat la punerea pietrei fundamentale a noului mal de la bazinul de petrol precum şi a nouilor ateliere de reparaţii a portului.
 

           
         S-a vizitat apoi silozul nr. 3 și uscătoria de cereale.
*
            La ora 20½, Serviciul Maritim Român a dat în cinstea M.S. Regelui un banchet pe bordul navei S.M.R. „Regele Carol I”, vapor de pasageri, care a fost complet renovat, urmând să plece la 15 Sept. în curse.
•
            La ora 22½ a fost balul marinei, dat de divizia de mare la Cercul militar, în folosul monumentului eroilor marinari.
 
xxxxx
 

LA GALAŢI
- Te-deumul de pe bordul monitorului „Lascăr Catargiu”.
 - O coroană de flori aruncată în Dunăre
 

Galaţi, 15 August
            Ziua marinei militare a fost sărbătorită cu un fast deosebit. Din îndemnul amiralităţii de Dunăre solemnitatea s’a desfăşurat la bordul navelor de război ce sunt ancorate vis-à-vis de Galaţi. Monitoarele „Lascăr Catargiu” şi „Alexandru Lahovary” au fost frumos pavoazate cu drapele-semnale, iar la catarg au ridicat marele pavoaz. Pe bordul monitorului „Lascăr Catargiu” s-a oficiat un te-deum pentru marina regală de război şi totodată au fost pomeniţi eroii marinei, cari au murit pentru patrie.
            La te-deum au participat d-nii: amiral Petre Bărbuneanu, comandantul Diviziei de Dunăre, general Rădulescu Lazăr, comandantul Brigăzii XXI artilerie, comandor Pompiliu Georgescu, comandantul portului Galaţi, Alexandru Guţu, prefectul jud. Covurlui, Jenică Anastasiu, primar delegat al municipiului, Dan Sărateanu, preşedintele Ligii Navale Române, filiala Galaţi, Movilescu, delegatul chesturei poliţiei, Em. Lupu, consilier la Curtea de apel, lt. comandor mecanic Grigoriu, Maksay junior, Sebastian Eustaţiu, locţiitorul şefului poliţiei judiciare, căpitan comandor Bâscoveanu Nicolae, lt.colonel Manoilescu, locot. colonel de stat major Șerbănescu, locot. colonel de stat major Şerbănescu, locot. colonel Katzor, locot. comandor Butaș, locot. comandor Verbiceanu, locot. comandor Ulic, locot. comandor Bălan, locot. comandor Baicu, maior Bonteanu, maior Popescu din [compania de]pioneri, căpitan dr. Gheorghiu, căpitan aviator Luchian, locot. Lungu, aghiotantul amiralităţii de Dunăre, locot- Stanciu etc. etc.
            Pe bordul monitorului „Alexandru Lahovari” erau înşiruiţi toţi maiştrii din marina regală de război, precum şi rudele celor jertfiţi pentru patrie. În clipa când protoereul Stoica al Eparhiei Dunărei de Jos a pomenit numele eroilor, muzica a intonat Spre rugăciune şi s-a lansat în apă o ancoră de fiori dăruită de Liga Navală Română.
 
CUVÂNTAREA D-LUI AMIRAL BĂRBUNEANU
            D. amiral PETRE BĂRBUNEANU, comandantul Diviziei de Dunăre, a rostit următoarea cuvântare:
            „În ziua marinei trebue să ne reamintim întotdeauna de faptele de jertfă şi vitejie ale poporului nostru, care odată cu zămislirea sa a avut nevoie să plutească pe apele Dunării legându-şi de ea soarta şi existenţa sa. Începuturile navigaţiei româneşti se găsesc înainte de alcătuirea statelor române, povestite în scrieri străine când românii întreţineau legături comerciale cu veneţienii, genovezii şi pizanii, cari în evul mediu stăpâneau apele.
            Sub domnia lui Mihai Sturza în Moldova se fac mari îmbunătăţiri navigaţiei pe Prut şi Siret şi foarte repede Galaţii ajung un port însemnat, unde comerţul cu vase de mare străine ajunsese în floare. Spre a se putea menţine ordinea în portul Galaţi, cu încuviinţarea Sublimei Porţi, se construeşte bricul goeletă „Emma”, care în 1843, sub comanda locot, Steriade îşi ia serviciul de pază la Galaţi, între gura Siretului şi Prutului. Această dată trebue să considerăm ca începutul temeliei marinei noastre moderne. Tot atunci s’au creiat şi două batalioane de marină cu reşedinţă tot la Galaţi. Serviciul la marină era de 7 ani.
 


 

Suveranul şi primul-ministru al ţării. d. Alex. Vaida Voevod,
vizitează noul vas lansat „Suceava
 

            La 1 Martie 1878 sub locot.-colonelul Dumitrescu Maican se reorganizează marina pe baze noui. Se construeşte la Galaţi, arsenalul marinei, depozitele generale dela Ţiglina, se înfiinţează şcoala copiilor de marină, din care s’a recrutat o bună parte a ofiţerilor noştri şi a comandanţilor de pe vasele S.M.R. şi N.F.R„ se sporeşte flotila de Dunăre prin nenumărate şalupe de poliţie şi sub ministeriatul de război al generalului Manu, marina e ridicată la locul de onoare. S’au construit cele 4 monitoare şi 8 vedete de Dunăre, care în războiul pentru întregirea neamului, a dat un sprijin necontestat armatei de uscat, în luptele sale de pe Dunăre, din Dobrogea, la Rusciuc, Flămânda, Turtucaia etc. şi apoi împotriva hoardelor ruseşti ce ameninţau Galaţii şi sudul Basarabiei.
            Marina militară n’a fost şi nici nu va fi o sarcină inutilă pentru ţară, căci în timp de pace constitue o şcoală la formarea cadrelor marinei comerciale, iar în timp de război va forma pe lunga noastră frontieră maritimă şi fluvială un zid cuirasat contra căruia se vor sparge toate năzuinţele inamicilor noştri.
            Pavilionul românesc străbate astăzi falnic mările spre răsărit şi apus, iar marina găseşte un sprijin puternic în M.S. Regele”.
 
SERBĂRILE NAUTICE
            La ora 12 din zi amiralitatea de Dunăre a oferit o masă tuturor ofiţerilor din marina regală de război. La ora 4 d. a. au fost serbări nautice in bazinul docurilor la care a participat foarte multă lume. La ora 9 seara a fost bal în sala cea mare a palatului navigaţiei la care a participat societatea galăţeană şi întregul corp ofiţeresc din garnizoană.
 
xxxxx
 

La Brăila
- Serviciul religios pe nava „Comandor Demetriad”.
- Programul serbărilor navale

 

Brăila, 15 August
            Ziua marinei s’a desfăşurat în incinta docurilor cu un deosebit fast, conform programului întocmit de Liga Navală Română, secţia locală.
            La ora 11 a.m. s’a oficiat pe bordul navei „Comandor Demetriad” o slabă religioasă, în prezenţa autorităţilor militare, în frunte cu d. general Condeescu, colonel Paunin, Ionescu, Barbarino, Rădulescu, Tudose, Traian Constantinescu, Costea Oprişan, Brătăşanu, precum şi un mare număr de ofiţeri din garnizoană.
            Din partea administraţiei docurilor au luat parte d-nii inginer Paul Demetriad şi inginer Ciobanu.
            După oficierea serviciului divin, preotul căpitan Croitoru, confesorul garnizoanei a ţinut o frumoasă cuvântare, relevând însemnătatea zilei şi importanţa marinei de mare şi de fluviu.
            D. comandor Cerna, comandantul grupului vaselor de grăniceri, promotorul şi animatorul Ligei Navale, secţia locală a ţinut o impresionantă cuvântare, relevând importanţa zilei de 15 August, patroana Marinei.
            D-sa relevă că Sf. Maria este simbolul întregei suflări marinăreşti, care-i ocroteşte şi îi apără la clipe grele de primejdie.
            Vorbitorul spune, că gândul tuturor se îndreaptă azi către marele şi înţeleptul nostru Regele Carol, preşedintele Ligii Navale, pentru care trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu să-l ţie sănătos, fiindcă El este speranţa şi nădejdea noastră.
            D. comandor Cerna încheie cuvântarea, arătând interesul şi dragostea ce trebuie să purtăm scumpei noastre armate, fie de apă, aer, sau uscat.

CUM A DECURS PROGRAMUL SERBĂRII
 

            La ora 5 d.a. s’a desfăşurat în incinta docurilor, programul nautic al serbărilor navale, executat de marinari, soldaţi pontonieri şi sportmanii brăileni. S’au executat curse de regate, skyori pe apă, concursuri de înnot, „Pat şi Patachon” pe apă, nunta cu bucluc, poliţia pe ape etc.
            Publicul a urmărit cu viu interes, lupta navală dintre un crucişător şi un submarin (construite în miniatură din scânduri în şantierul grupul vaselor) cum şi demonstraţia monştrilor marini. Punctul culminant al serbării a fost seara, când s-au executat serenade la gondole veneţiene, coruri şi concerte de chitare şi mandoline, cum şi alte numeroase jocuri pe apa. Deasemeni și partea artistica a fost bogată datorită cercului cultural „Mihail Eminescu”, care a dat o serbare teatrală și a transformistului D’Arschy.
            După terminarea programului pe bordul vaselor ale marinei militare de pe Dunăre, ancorate în bazinul docurilor sau dat baluri, la cari a participat, un numeros şi select public („Universul”, 18 august 1933).
 
xxxxx
 

 
Silistra, 17 August
            Marţi s’a sărbătorit şi în oraşul nostru, ziua marinei, cu tot fastul cuvenit.
            După amiază, la ora 5 jum., în prezenţa unui numeros public românesc, a autorităţilor civile şi militare, în frunte cu d. col. N. Stănescu, prefectul judeţului, s’a oficiat pe bordul şlepului „Iusnei”, un parastas pentru eroii marinari jertfiţi în războiul pentru întregire. Apoi pr. Popescu a vorbit despre sacrificiile marinarilor şi despre rostul serbării.
            D. Ervan Melidon, primarul oraşului nostru, a arătat, în fraze însufleţite, însuşirile alese ale marinarului român.
            D. col. N. Stănescu, prefectul judeţului, după ce a aruncat in apă două coroane de flori naturale, a expuse cauzele pentru cari ţara este recunoscătoare eroilor marinari.
            D. căpit. Ilie Teodoru, într’o documentată cuvântare a arătat importanţa Dunării, în viaţa noastră naţională, economică şi ştiinţifică.
            Apoi au fost curse de înot şi canotaj şi s’au distribuit premii. În momentul când vasul „Grigore Manu” venea de la T. Severin, cu salutul de sirene de pe mal au răspuns bubuituri de mine şi explozii de torpile improvizate („Universul”, 21 august 1933).
 

 Citește și: 110 ani de la Reîntregirea Dobrogei Modernizare, întărire a românității, conviețuiri multietnice în județele sud-dobrogene Durostor și Caliacra