Apele Române au pierdut la Tribunalul Constanța aproape 3.000 de metri pătrați revendicați drept plajă, din Agigea! Judecătorii explică de ce (MOTIVARE)

• Instanța a apreciat că, în proces, nu s-a făcut dovada că suprafața revendicată ar fi faleză sau plaja litoralului românesc.
• Suprafața vizată de acțiunea în revendicare este de 2.800 de metri pătrați.
• Expertiza efectuată în proces a stabilit faptul că terenul nu ar fi nici plajă, nici faleză.
• Decizia Tribunalului Constanța a fost deja atacată în apel.

Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice declară apel în procesul care vizează o suprafață de aproape 3.000 de metri pătrați, în Agigea, despre care Apele Române spun că ar reprezenta plaja litoralului românesc!
 
Tribunalul Constanța a respins ca nefondată acțiunea în revendicare formulată de ANAR-ABADL, dar reprezentanții Statului Român au declarat apel, astfel că dosarul va ajunge acum în atenția Curții de Apel Constanța.
 
În motivarea deciziei de respingere, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, că „reclamanta Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral (ANAR – ABADL) și intervenientul chematul în judecată conform art. 68 C.pr.civ. Statul Român nu au făcut dovada că suprafaţa revendicată are caracteristicile geomorfologice a unei faleze sau a unei plaje, motiv pentru care cererea lor în revendicare se impune a fi respinsă“.
 
Cu alte cuvinte, instanța a apreciat că, în proces, nu s-a făcut dovada că suprafața revendicată ar fi faleză sau plaja litoralului românesc.
 
Acum, însă, rămâne de văzut care va fi și decizia Curții de Apel Constanța, instanță care va analiza apelul.
 
Cazul are indicativul 17702/118/2020*,  acțiunea în revendicarea suprafeței fiind promovată de ANAR-ABADL în instanță încă din anul 2020, în contradictoriu cu Matei și Liliana Camelia Datcu și, respectiv, cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor.
 
Ulterior, Statul Român prin Ministerul Finanțelor a devenit intervenient în interes alăturat ANAR-ABADL, solicitând în proces admiterea acțiunii în revendicare.
 
În iunie 2023, însă, Tribunalul Constanța, Secția I Civilă, a decis respingerea acțiunii, ca nefondată.

 
Iată minuta Hotărârii 2041/2023 din dosarul 17702/212/2020*:
 
„Respinge acțiunea, ca nefondată.
Admite cererea dnului expert Văleanu Mădălin-Cornel privind majorarea onorariului cu suma de 27120 lei.
Obligă reclamanta ANAR, ABADL la plata către expert a sumei de 27120 lei.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare; apelul se depune la Tribunalul Constanţa, sub sancţiunea nulităţii“
 
Potrivit datelor noastre, la Tribunal, dosarul s-a aflat în atenția completului prezidat de magistratul Alina Mariana Lefter, din cadrul Secției I Civile a instanței.

 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în proces, ANAR-ABADL a solicitat „restituirea imobilului teren – plaja litoralului românesc, cu suprafața de 2.800 mp situată în comuna. Agigea, (...) zona Steaua de mare, lot 21 în patrimoniul public al statului român și în administrarea reclamantei“.
 
De asemenea, reprezentanții Apelor Române au mai cerut rectificarea cărții funciare a imobilului.
 
Totuși, în motivarea deciziei de respingere, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, că „în ceea ce priveşte dovada dreptului de proprietate publică, conform art. 249 C. proc. civ., sarcina probei dreptului de proprietate publică afirmat de reclamanta A.N.A.R. – A.B.A.D.L. pentru Stat printr-o acţiune în revendicare revine acesteia în calitate de reclamant, iar aceasta se face prin probarea apartenenţei bunului revendicat la una dintre categoriile de bunuri prevăzute de art. 136 alin. 3 din Constituţie şi de art. 859 alin. (1) C. civ. şi dovedirea apartenenţei la categoria de bunuri proprietate publică reglementată ca atare de Constituţie/lege“.
 
Au explicat judecătorii că „în desfășurarea judecăţii cererii în revendicare de faţă, cercetarea judecătorească a avut scopul stabilirii cu certitudine că bunul revendicat face parte din categoria celor încadrate de lege în proprietatea publică a statului, reclamanta având posibilitatea de a dovedi că bunul revendicat este o faleză sau plajă a mării, iar pârâţii de a proba contrariul“.
 
 „De aceea, lămurirea acestui aspect de fapt prin expertiza geomorfologică care a concluzionat că terenul revendicat «nu are nici caracteristicile plajei și nici pe cele ale falezei, sub aspect științific sau juridic», este suficientă pentru a hotărî că bunul revendicat nu este în proprietatea publică a statului, astfel că, având de comparat o situație de lipsă a titlului reclamanţilor Administrația Națională Apele Româneprin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral (ANAR – ABADL) și Statul Roân contra titlul şi posesiei pârâţilor (...) aceștia din urmă au câştig de cauză în revendicare, prin respingerea acţiunii reclamanţilor“, conform hotărârii instanței..
 
Cu alte cuvinte, decizia instanței s-a bazat pe rezultatul expertizei de specialitate dispuse în dosar, în raportul căreia s-a concluzionat că terenul revendicat „nu are nici caracteristicile plajei și nici pe cele ale falezei, sub aspect științific sau juridic“.
 
De altfel, se mai arată în hotărâre că expertiza judiciară a concluzionat că „imobilul în litigiu reprezintă un teren rezultat în urma intervenției factorilor antropici legați de construirea Portului Constanța Sud  - Agigea, cel mai probabil corespunzând unui perimetru cu drumuri tehnologice. Din aceste considerente, terenul aferent imobilului în litigiu nu are nici caracteristicile plajei și nici pe cele ale falezei, sub aspect științific sau juridic“.
 
Judecătorii au mai reținut faptul că „specialistul a mai arătat că «înainte de producerea acestor modificări antropice, perimetrul corespunzător poziției actuale a imobilului în litigiu era în fapt un teren plan, cu altitudinea de cca. 11 m, cu folosință ca teren arabil, situat la vest de cresta falezei, ca formă naturală a terenului litoral, care exista la acel moment în acel areal»“.
 
Instanța a explicat că „expertul a ajuns la această concluzie realizând investigații geologice ce au constat în efectuare a două foraje cu diametrul de 100 mm, cu adâncimi de 5 m. (forajul 1) şi respectiv, 7,5 m. (forajul 2) care au relevat existenţa unor «umpluturi neomogene până la cota de aprox. 0,000 m (nivelul mării), sub care s-a pus în evidență o structură geologică naturală, constituită din depozite argiloase»“.
 
Au concluzionat judecătorii că „reclamanta Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral (ANAR – ABADL) și intervenientul chematul în judecată conform art. 68 C.pr.civ. Statul Român nu au făcut dovada că suprafaţa revendicată are caracteristicile geomorfologice a unei faleze sau a unei plaje, motiv pentru care cererea lor în revendicare se impune a fi respinsă“.
 
Acum, rămâne de văzut care va fi decizia Curții de Apel, după analizarea apelului declarat în cauză.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Plajă evaluată la peste 8 milioane de euro, pierdută în primă instanță de Apele Române! Cum explică judecătorii victoria Primăriei Constanța (MOTIVARE)