Plajă evaluată la peste 8 milioane de euro, pierdută în primă instanță de Apele Române! Cum explică judecătorii victoria Primăriei Constanța (MOTIVARE)

• În Hotărârea 1093/2024 a Judecătoriei, favorabilă municipalității, prima instanță a arătat, printre altele că „din analiza înscrisurilor existente la dosarul cauzei, instanţa mai reţine că reclamanta nu a dovedit decât iniţierea, dar nu şi finalizarea demersurilor pentru clarificarea situaţiei juridice inclusiv a imobilului litigios aferent plajei/falezei (...)“.
• „În consecinţă, distinct de forţa probantă a titlului pârâtei, interesează în principal titlul reclamantei, iar faţă de probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine că nu s-a dovedit dreptul de proprietate al statului asupra terenului litigios“, au concluzionat magistrații.
• Este vorba despre 23.717 mp, suprafață pentru care Primăria Constanța a emis în ianuarie 2018 un Certificat de Urbanism pentru construirea unui adăpost pescăresc menit să pună în valoare tradițiile pescărești de la Marea Neagră.

Peste 23.000 de metri pătrați de plajă, situați în zona Poligon 23 și evaluați în proces la peste opt milioane de euro, au fost pierduți în primă instanță de către Apele Române, printr-o decizie a Judecătoriei Constanța!
 
În anii anteriori, Primăria Constanța își anunțase intenția de a construi în zonă un adăpost pescăresc pentru a pune în valoare tradițiile pescărești de la Marea Neagră.
 
Dosarul se află pe rolul instanțelor încă din 2017 și este departe însă de a fi încheiat, Apele Române atacând în apel decizia Judecătoriei Constanța, favorabilă primăriei și Consiliului Local.
 
Acum, dosarul a ajuns pe rolul Secției I Civile a Tribunalului Constanța, unde se va judeca apelul declarat în cauză.
 
Este vorba despre dosarul cu indicativul 24128/212/2017*, deschis de Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, în contradictoriu cu Municipiul Constanța prin Primar, Consiliul Local Constanța, precum și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
 
Dosarul a fost declinat inițial de la Judecătorie la Tribunalul Constanța, magistrații primei instanțe estimând valoarea celor 23.717 mp de plajă revendicați în proces la peste 8 milioane de euro.
 
Totuși, cazul s-a întors la Judecătoria Constanța după ce magistrații de la Tribunal au indicat o altă valoare de inventar (circa 40.000 de lei) pentru suprafața în cauză, ce nu depășea pragul care atrăgea competența judecătoriei.
 
Iată minuta Hotărârii 1093/2024 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosar:
 
„Respinge excepţia de nelegalitate a HCL nr. 16/28.01.2000 invocată de reclamanta XXXX, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta XXXX, în contradictoriu cu pârâţii XXXX şi intervenientul XXXX, ca neîntemeiată.
Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată către pârâţii XXXX în cuantum de 1487,5 lei reprezentând onorariu avocat.
Admite în parte cererea de majorare a onorariului formulată de către domnul expert XXXX, respectiv pentru suma de 15.000 lei.
Obligă reclamanta la plata sumei de 15.000 lei către domnul expert XXXXX cu titlu de onorariu suplimentar expertiză.
Fixează onorariul definitiv cuvenit domnului expert XXXX la suma de 37.000 lei. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării, ce se depune la Judecătoria Constanţa“
 
Potrivit datelor noastre, la Judecătoria Constanța, dosarul s-a aflat în atenția completului prezidat de magistratul Oana Mihaela Mercaș-Dudeanu, președintele instanței, din cadrul Secției Civile.
 
În Hotărârea 1093/2024 a Judecătoriei, favorabilă municipalității, prima instanță a arătat, printre altele că „din analiza înscrisurilor existente la dosarul cauzei, instanţa mai reţine că reclamanta nu a dovedit decât iniţierea, dar nu şi finalizarea demersurilor pentru clarificarea situaţiei juridice inclusiv a imobilului litigios aferent plajei/falezei (...)“.
 
Au mai spus judecătorii că „semnarea înscrisurilor indicate în HCL nr. 16/2000 nu a mai fost urmată decât de întocmirea  unei lucrări în anul 2008, avizată într-adevăr de comitetul tehnic de specialitate din cadrul Ministerului Mediului şi a Dezvoltării Rurale, care însă nu a continuat şi cu întocmirea unui studiu privind descrierea conţinutului criteriilor privind stabilirea limitelor plajelor“.
 
De asemenea, se arată în motivarea deciziei favorabile Primăriei Constanța că „expertul desemnat în cauză a explicat că, deşi imobilul litigios prezintă în mod indubitabil porţiuni din faleza existentă anterior, în prezent este puternic afectat de acţiunea factorului uman“.
 
Au mai spus judecătorii că „instanţa admite că dovedirea dreptului de proprietate publică asupra unei plaje nu ar trebuie să fie condiţionată de elemente precum lipsa sau nu a construcţiilor edificate pe plajă ori a altor intervenţii umane, dar pe de altă parte, însăşi reclamanta, prin documentaţiile întocmite până la un anumit stadiu, respectiv prin actele provizorii semnate privind stabilirea vecinătăţilor între domeniul public de interes naţional şi domeniul privat al UAT Constanţa, a fost de acord ca unul dintre criteriile de delimitare să îl constituie caracterul amenajat/neamenajat al plajelor, în sensul în care cele amenajate să fie incluse în domeniul privat, iar cele amenajate să facă parte din domeniul public al statului“.
 
„În consecinţă, distinct de forţa probantă a titlului pârâtei, interesează în principal titlul reclamantei, iar faţă de probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine că nu s-a dovedit dreptul de proprietate al statului asupra terenului litigios“, au concluzionat magistrații.
 
Amintim, în zonă, Primăria Constanța intenționa să construiască un adăpost pescăresc, finanțarea urmând să fie asigurată prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 - Măsura I.23: Porturi de pescuit, locuri de debarcare, hale de licitaţii şi adăposturi - Construirea de adăposturi, pentru îmbunătăţirea siguranţei pescarilor, pentru „Adăpost pescăresc - municipiul Constanţa, zona Pescărie“.
 
De altfel, pe 17 ianuarie 2018, Primăria Constanța a emis Certificatul de Urbanism nr. 19 pentru zona Pescărie – Poligon 23, localitatea Constanța, vizând „Construire adăpost pescăresc – Popasul Pescarilor – Tradiții pescărești la Marea Neagră“.
 
Acum, dosarul a ajuns la Tribunal în urma apelului declarat de ANAR-ABADL.
 
Cazul urmează să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată și urmează să fie stabilită data primei înfățișări în apel.
 
Decizia pe care o va lua la final Tribunalul Constanța va putea fi de asemenea atacată, la Curtea de Apel Constanța, în recurs.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Primăria Constanța
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Cerere a Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, respinsă de instanță în procesul pentru plajă