Avocații Baroului Cluj spun că publicitatea online a membrilor este cenzurată

În contextul recentelor tensiuni dintre avocați, în care Baroul Cluj pare să-și cenzureze proprii membri și să le limiteze posibilitățile de promovare a serviciilor, se impune o analiză a dispozițiilor statutare în vigoare, notează LegalBadger. 
 
Publicitatea serviciilor juridice a fost mult timp un subiect tabu, dar, în contextul evoluției pieței și a nevoilor societății moderne, Consiliul UNBR a reglementat expres modalitatea în care avocații pot să își promoveze serviciile oferite, în special în mediul online.
 
Recent, Ziar de Cluj a sesizat că Baroul Cluj a adoptat o decizie interpretativă care impune reguli stricte și limitări exclusiv avocaților înscriși în acest Barou.
 
Pe scurt, membrii Baroului Cluj nu pot folosi platforme de publicitate online, precum Google Ads, pentru a se promova sub sintagma „avocat Cluj”. În schimb, această reglementare permite avocaților din alte barouri să se promoveze în Cluj cu denumiri similare, creând o situație de competitivitate inechitabilă. Cum? Simplu, hotărârea nu se aplică membrilor altor barouri din țară, indiferent că aceștia profesează în Cluj-Napoca.
 
Astfel, se ridică următoarea întrebare: Are Baroul Cluj autoritatea de a impune astfel de restricții și ce impact vor avea acestea asupra profesiei și concurenței?
 
Care sunt modalitățile de publicitate online permise de Statutul profesiei de avocat?
 
Noțiunea de publicitate a formelor de exercitare a profesiei de avocat este definită de Statutul profesiei de avocat din 2011 ca reprezentând „orice formă de prezentare a activităţii şi serviciilor avocaţiale ale acestora, indiferent de mijloacele utilizate, în scopul promovării în faţa publicului”.
 

Publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat este permisă de actele normative care reglementează această profesie, respectiv art. 47 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, dispunând cu titlu general faptul că:
 
„Orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei este permisă, cu condiţia ca aceasta să respecte reglementările profesionale şi cele privitoare la independenţa, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă şi să corespundă adevărului.”
 
Cu toate acestea, publicitatea profesională a avocaților în mediul online nu a avut o reglementare expresă până în anul 2021 când a fost adoptată Hotărârea Consiliului UNBR nr. 195/2021 pentru modificarea și completarea Statutului profesiei de avocat.
 
Practic, ca urmare a adoptării acestei Hotărâri, Statutul profesiei de avocat a fost completat cu Anexa XXXIII – Ghid privind utilizarea platformelor online de către avocați și cu Anexa XXXIV – Ghid de bune practici privind publicitatea avocatului și a formelor de exercitare a profesiei.
 
Adoptarea celor două Ghiduri a înlăturat abordarea tradițională a publicității profesionale a avocaților și a reglementat o serie de norme care au avut ca efect liberalizarea promovării acestora în mediul online, permițând avocaților să își promoveze serviciile prestate atât prin intermediul platformelor online de intermediere a relației avocat-client, cât și prin utilizarea unor mijloace de publicitate online.

 
Astfel, Anexa nr XXXIV prevede cu titlul general, preluând parțial dispozițiile art. 47 din Legea nr. 51/1995, că „Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este permisă, cu condiția ca aceasta să respecte reglementările profesionale legale, statutare și deontologice, privind independența, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, drepturile și îndatoririle avocaților, concurența loială și onestă, să fie obiectivă și să corespundă adevărului. Informațiile transmise în scop publicitar trebuie să fie transparente, veridice, corecte, cu evitarea exprimărilor echivoce și ambigue, ce permit interpretări înșelătoare sau anticoncurențiale”.
 
Aceste dispoziții sunt completate și de cele reglementate de articolul 20 din Codul deontologic al avocatului român, potrivit cărora „Publicitatea unui avocat sau a unei forme de exercitare a profesiei, indiferent de media utilizată – în presă, radio, televiziune, platforme online, prin comunicare electronică ori prin alt mijloc – este autorizată în măsura în care nu conține informații false ori care ar putea induce publicul în eroare sau ar afecta imaginea profesiei ori reputația colegilor”.
 
Mai mult decât atât, art. 8.3 din Anexa XXXIV prevede faptul că avocații și formele de exercitare a profesiei își pot crea pagini de prezentare în cadrul rețelelor sociale, cu condiția ca acestea să respecte regulile deontologiei profesionale și regulile concurenței loiale, astfel: „Paginile de prezentare și orice altă formă de publicitate în rețelele sociale și în motoarele de căutare online sunt permise cu condiția respectării reglementărilor și a deontologiei profesionale și a regulilor concurenței loiale.”
 
Rezultă așadar că publicitatea online a profesiei de avocat este permisă, singurele restricții fiind cele reglementate, în mod expres, de Statutul profesiei de avocat la art. 3.1 Anexa XXXIV, care interzic următoarele metode de promovare, indiferent de mijlocul de publicitate utilizat:
 
„a) publicitatea înșelătoare și publicitatea mascată;
 
b) publicitatea și mențiunile comparative ori denigratoare la adresa altor confrați;
 
c) nominalizarea clienților din portofoliu sau indicarea litigiilor în care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicată;
 
d) informațiile privind realizările de ordin financiar sau cifra de afaceri, furnizate de avocat sau forma de exercitare, cu încălcarea normelor concurențiale sau în scop publicitar comparativ;
 
e) furnizarea de informații în vederea includerii în clasamente întocmite pe criterii financiare;
 
f) mențiunile referitoare la valoarea serviciilor oferite de avocat sau la modalitatea de plată, cu încălcarea dispozițiilor statutare, sau care constituie sau pot promova politici de dumping;
 
g) orice afirmații contrare demnității persoanelor, profesiei sau justiției”.
 
Suplimentar, Statutul profesiei de avocat reglementează și o serie de restricții cu privire la domeniul de internet utilizat de către formele de exercitare a profesiei, după cum urmează:
 
„Adresa domeniului de internet al formelor de exercitare a profesiei nu poate fi formată exclusiv din termeni generici cu referire la serviciile avocatului. Folosirea termenilor generici este permisă numai dacă este asociată cu denumirea formei de exercitare a profesiei sau cu inițialele acesteia.”
 
Astfel, în prezent, singurele restricții cu privire la publicitatea formelor de organizare a profesiei sunt cele reglementate expres de către dispozițiile statutare, avocații având dreptul de a utiliza orice mijloc convențional de publicitate sau platforme de promovare profesională.
 
Citiți continuarea pe LegalBadger.org
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Preaviz demisie - obligații și drepturi ale angajatului