Balcoane construite ilegal la Costinești Proprietarul contestă decizia primei instanțe la Curtea de Apel Constanța

 
La Curtea de Apel Constanța a ajuns dosarul 5939/118/2023, în care Instituția Prefectului – Județul Constanța este în proces cu primarul comunei Costinești și cu Ionel Bucătaru, proprietarul unui apartament din Costinești, unde a edificat două balcoane.


 
De altfel, acesta este motivul pentru care părțile au ajuns prima dată în instanță la Tribunalul Constanța.
 
Concret, reclamantul Prefectul județului Constanța, în contradictoriu cu pârâții primarul comunei Costinești și Ionel Bucătaru, a solicitat ca prin hotărârea pronunțată de instanță să anuleze autorizația de construire nr. 93/12.08.2021 emisă de priamrul comunei Costinești pentru obiectivul „Amenajare balcoane – intrare în legalitate” și a certificatului de urbanism nr. 98/13.04.2021.
 
Tribunalul Constanța a admis cererea de chemare în judecată la cel de-al șaselea termen, în ședința din 26 noiembrie 2024.
 
MINUTA
„Solutia pe scurt: Respinge, ca neîntemeiate, excepţiile tardivităţii şi inadmisibilităţii. Admite cererea de chemare în judecată. Anulează autorizaţia de construire nr. 93/12.08.2021 şi certificatul de urbanism nr. 98/13.04.2021. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de recurs se depoune la Tribunalu Constanţa. Pronunţată astăzi, 26.11.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  1590/2024  26.11.2024”
 



Recursul înregistrat la Curtea de Apel Constanța a fost făcut de Ionel Bucătaru la data de 23 ianuarie 2025. Momentan, instanța superioară nu a stabilit termenul.
 
Povestea detaliată a litigiului, conform datelor din rejust, vă este prezentată mai jos.
 
Autorizație de construire emisă fără acordul asociației de proprietari
 
În susţinerea poziţiei procesuale se arată de către Prefect că urmare a controlului efectuat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii s-au constatat o serie de abateri şi încălcări ale normelor legale atât în referire la certificatul de urbanism nr.98/2021 cât şi la autorizaţia de construire nr.93/2021.

 
Referitor la Autorizaţia de construire se arată că aceasta a fost emisă fără a se solicita acordul asociaţiei de proprietari sau acordul tuturor proprietarilor, în special având în vedere faptul că această construcţie era deja realizată, autorizaţia de construire fiind emisă pentru intrarea în legalitate; apartamentul pentru care s-a emis autorizaţia de construire este situat la parterul unui imobil D+P+%E+M cu funcţiunea de bloc de locuinţe.
 
De asemenea, se arată că Autorizaţia de construire a fost emisă în baza unei documentaţii incomplete, care nu conţine dovada, în copie legalizată, a titlului asupra terenului.
 
Blocul de locuinţe din care face parte apartamentul pârâtului este amplasat la mai puţin de 2.000 m de linia apei Litoral, fiind necesar avizul Statului ##### ####### conform HG.62/1996, lipsa avizului echivalând cu încălcarea dispoziţiilor pct.4 din HG.62/1996.
 
În ceea ce priveşte certificatul de urbanism nr.98/13.04.2021 se arată că nu este un act administrativ, întrucât acesta nu este emis în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii şi nu dă naştere, nu modifică şi nu stinge raporturi juridice.
 
Certificatul de urbanism nr.98/2021 este doar un act de informare asupra regimului tehnic, economic şi juridic al unui imobil, fiind definit expres astfel de prevederile art. 6 al. 1 din Legea nr. 50/1991 si art. 29 al. 1 din Legea nr. 350/2001.  
 
În lumina celor mai sus precizate, se solicită de către Prefect ca prin hotărârea ce va pronunţa să constate instanţa că actul administrativ reprezentat de autorizaţia de construire nr.93/2021 precum şi certificatul de urbanism nr.98/2021 au fost emise în condiţii de nelegalitate şi să dispună anularea acesteia.
 
Proprietarul apartamentului a susținut că acțiunea reclamantului a fost făcută târziu
 
Pârâtul Ionel Bucătaru a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, iar pe cale de excepţie a invocat excepţia tardivităţii şi excepţia inadmisibilităţii.
 
Asupra excepţiei tardivităţii se arată de către pârât că raportat la data emiterii, data anunţului de începere a lucrărilor, data procesului verbal de recepţie, întabulării construcţiei, şi data promovări acţiunii, cererea în anulare a actelor administrative este tardivă.
 
Se apreciază de către pârât că termenul curge pentru reclamant de la data la care a cunoscut existenta actelor a căror anulare se solicită, respectiv data notificării începerii lucrărilor sau cel mai târziu de la data recepţiei finale şi întabulării construcţiei, întabularea asigurând opozabilitate faţă de terţe persoane.
 
În situaţia în care ISC , autoritate publica a avut cunoştinţă de actele a căror anulare se solicita prin prezenta cerere, iar recepţia lucrărilor s-a făcut inclusiv sub supravegherea şi cunoştinţa acestei instituţii, se apreciază de către pârât că cererea de anulare la acest moment este făcută cu rea credinţă.
 
Se arată de către pârât că inclusiv procesul verbal la terminarea lucrărilor se încheie cu participarea reprezentanţilor ISC, care astfel au avut cunoştinţă de actele administrative a căror anulare se solicită, emise de autoritatea locală, au confirmat că se poate efectua recepţia lucrărilor, astfel că formularea acţiunii la acest moment este atât inadmisibilă cât și tardivă.
 
În virtutea acesteia, atâta vreme cât actul administrativ se află în circuitul civil, se prezumă că a fost emis cu respectarea tuturor condiţiilor de fond și formă prevăzute de lege, obligativitatea respectării lui fiind desprinsă din aceea a respectării legii.
 
Ce a reținut instanța
 
În fapt, pârâtul Ionel Bucătaru are calitatea de proprietar al unui apartament situat în sat Costineşti, str. #### ##########, ### ##, ### #, parter, ansamblul rezidenţial din care face parte acest apartament având un regim de înălţime de D+P+5E+M.
 
În baza solicitării pârâtului, Primarul Comunei Costineşti a emis certificatul de urbanism nr. 98/13.04.2021 şi autorizaţia de construire nr. 93/12.08.2021, în scopul intrării în legalitate cu privire la două balcoane edificate lângă apartamentul aparţinând pârâtului Ionel Bucătaru, construcţii ce nu au făcut obiectul autorizării iniţiale a imobilului.
 
Tribunalul, analizând conținutul certificatului de urbanism, va constata că susținerile reclamantului referitoare la omisiunea de a completa corect rubricile aferente regimului tehnic și economic, astfel cum sunt redate și în cuprinsul procesului-verbal de control (f.9) sunt întemeiate.
 
Astfel, constată tribunalul că în cuprinsul actului criticat nu sunt indicate folosinţa actuală, date privind volumetria şi aspectul clădirii, înălţimea maximă admisă şi coeficientul de utilizare a terenului, deşi menţionarea acestora era obligatorie.
 
Totodată, constată tribunalul că la emiterea actelor administrative nu a fost solicitat acordul vecinilor, nu s-a făcut dovada titlului de proprietate asupra terenului pe care au fost edificate imobilele-balcoane şi nici nu s-a solicitat solicitat şi obţinut avizul Statului ##### #######.
 
Contrar apărărilor pârâtului Ionel Bucătaru, tribunalul va constata că pentru emiterea actelor administrative analizate era necesar acordul tuturor vecinilor din ansamblul rezidenţial ce deţin în indiviziune terenul pe care se află edificate cele două balcoane şi nu doar al celor ale căror imobile se află lângă apartamentul pârâtului.
 
Astfel, edificarea unor noi construcţii, chiar şi balcoane, alipite de un apartament, necesită obţinerea acordului tuturor proprietarilor apartamentelor din imobilul cu regim de înălţime de D+P+5E+M, având în vedere aspectul că terenul pe care au fost edificate aparţine în indiviziune, tuturor proprietarilor apartamente din ###### ## ########.
 
Astfel, precizează instanţa că pârâtul nu a depus nicio dovadă din cuprinsul căreia să rezulte că suprafaţa de teren pe care au fost edificate balcoanele îi aparţine, în proprietate exclusivă, iar, din înscrisurile depuse la dosar reiese că, în realitate, terenul reprezintă o proprietate ###### # ########### ## ##### ####### ## ###### ## ########, împrejurare ce implică acordul tuturor proprietarilor aflaţi în indiviziune asupra terenului.
 
În egală măsură, în privinţa nelegalităţii celor două acte ce fac obiectul analizei, se va constata că balcoane sunt edificate la o distanţă mai mică de 2.000 de metri de linia apei (##### #####), aspect de altfel, necontestat de către pârâţi, împrejurare ce atrage, conform pct. 4, liniuţa a treia din H.G. nr. 62/1996, obligativitatea menţionării în cuprinsul certificatului de urbanism a necesităţii obţinerii avizului Statului ##### #######.
 
În condiţiile în care acest aviz nu a fost solicitat prin certificatul de urbanism şi nu a fost depus la momentul emiterii autorizaţiei de construire, tribunalul va reţine că actele administrative au fost nelegal emise.
 
Pe cale de consecinţă, pentru considerentele expuse, instanţa apreciază că este întemeiată cererea de chemare în judecată şi o va admite cu consecinţa anulării autorizaţiei de construire nr. 93/12.08.2021 şi a certificatului de urbanism nr. 98/13.04.2021.
 
Sursă text: rejust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:
Acuzat de țepe imobiliare în Popești-Leordeni, dezvoltatorul Bogdan-Cristian Răducan, rămâne fără un teren situat în Costinești, județul Constanța (DOCUMENT)