Când vor judeca magistrații din Constanța procesul omului care a murit până la înregistrarea dosarului

• Cazul are indicativul 704/118/2019 și va fi analizat de magistrații Secției a II-a Civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel la data de 23 septembrie 2021, după vacanța judecătorească.
• Particularitatea acestui caz constă în faptul că, de la formularea acțiunii și până la înregistrarea acesteia pe rolul instanțelor, reclamantul a murit!
• Cu toate că rudele bărbatului au dorit să continue procesul deschis de acesta, Tribunalul Constanța a anulat cererea de chemare în judecată, „pentru lipsa calității de reprezentant“.

Curtea de Apel Constanța a stabilit primul termen în apel în dosarul în care un spital privat din București a fost dat în judecată de un reclamant care a murit până la înregistrarea dosarului la instanță.
 
Cazul are indicativul 704/118/2019 și va fi analizat de magistrații Secției a II-a Civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel la data de 23 septembrie 2021, după vacanța judecătorească.
 
Amintim, spitalul privat a fost chemat în judecată de un constănțean care a reclamat faptul că, în urma unei intervenții chirurgicale suferite în unitatea spitalicească, a contractat o infecție nosocomială din cauza căreia starea sa de sănătate s-a înrăutățit.
 
Particularitatea acestui caz constă în faptul că, de la formularea acțiunii și până la înregistrarea acesteia pe rolul instanțelor, reclamantul a murit!
 
Cu toate că rudele bărbatului au dorit să continue procesul deschis de acesta, Tribunalul Constanța a anulat cererea de chemare în judecată, „pentru lipsa calității de reprezentant“.
 
Acum, cazul a ajuns la Curtea de Apel Constanța, unde se va judeca la data de 23 septembrie 2021.
 
Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța și are indicativul 704/118/2019.
 

Ce s-a solicitat în cauză

 
Așa cum precizam în edițiile anterioare, în Hotărârea nr. 258/2021 a Tribunalului Constanța, citată pe Jurindex, se arată că reclamantul (nr., decedat între timp) a solicitat obligarea spitalului privat din București la plata sumelor de 10.000 de lei cu titlu de daune materiale și 500.000 de lei, daune morale.

 
„În considerentele cererii reclamantul a învederat, în esență, că a suferit o intervenție chirurgicală la Spitalul (...), iar în timpul internării a contractat o infecție nosocomială datorită căreia starea sa de sănătate s-a deteriorat, iar din data de 11.09.2018 a fost transferat la Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, la ATI, fiind în comă la data formulării cererii introductive“, se arată în hotărârea Tribunalului, potrivit www.rolii.ro.
 
Conform sursei citate, în replică, reprezentanții spitalului privat au invocat „excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a apărătorului – avocat (...), cererea fiind introdusă după moartea lui L. M. D.“.
 
Mai exact, avocații spitalului au arătat că decesul reclamantului intervenise cu două zile înainte de data înregistrării cererii introductive.
 
În analizarea excepției invocate de reprezentanții centrului medical privat din Capitală, judecătorii Tribunalului Constanța, în completul prezidat de magistratul Octavia Isabela Lupașcu, au analizat data și ora la care a fost depusă cererea la oficiul poștal.
 

În sală, la judecarea dosarului, avocatul reclamantului a argumentat faptul că în dimineața decesului, la ora 8.00, a depus la poștă acțiunea, prin scrisoare recomandată, destinatar fiind Tribunalul Constanța, „astfel că având în vedere decesul reclamantului L. M. la data de (...), data înregistrării acțiunii prin scrisoare recomandată, ultima zi din viața reclamantului care în fapt reprezintă data sesizării instanței de judecată“, conform www.rolii.ro.
 

Ce a decis Tribunalul

 
După analizarea tuturor aspectelor, judecătorii Tribunalului Constanța au admis excepția invocată în cauză de reprezentanții spitalului privat.
 
„Instanța reține un alt aspect învederat de apărătorul convențional al reclamantului, acela că semnatarul contractului de asistență juridică nu este L. M. D., ci soția acestuia, D.D., contractul fiind semnat la data de 01.02.2019, urmând a fi ratificat de L.M.D.“, se arată în Hotărârea nr. 258/2021, citată pe Jurindex.
 
„Încheierea contractului de asistență juridică de către soția reclamantului nu este nelegală, însă era necesar ca aceasta să fie însușită de reclamant, ceea ce, evident, nu s-a întâmplat în cauza de față, declarația de ratificare formulată de moștenitori fiind lipsită de relevanță , în condițiile în care contractul nu a fost încheiat de titularul dreptului la acțiune, acesta aflându-se în imposibilitate fizică de a semna (în comă) și în privința sa nefiind instituită o procedura specială de reprezentare care ar fi permis unei alte persoane să încheie valabil acte în numele său“, au arătat judecătorii Tribunalului.
 
„Nici încheierea contractului de asistență juridică de către cele 2 moștenitoare pentru continuarea acțiunii nu se poate reține, față de lipsa unei acțiuni introdusă de titular, care să poată fi continuată“, au conchis magistrații.
 
În aceste condiții, instanța a admis excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantului și a anulat cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu spitalul privat din București.
 
În acest context, rămâne de văzut care va fi decizia Curții de Apel Constanța.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Cum au instrumentat procurorii din Constanța dosarele legate de infracțiunile „sensibile“. Oficial, de la Inspecția Judiciară