Constanța retrocedată! Conacul Zossima revine la proprietarii de drept, după 74 de ani de la preluarea abuzivă

• Conacul Zossima din Constanța, loc de întâlnire pentru Caragiale, Vlahuță și Barbu Delavrancea, revine după 74 de ani la proprietarii de drept, în urma Hotărârii nr. 199/2020 a Curții de Apel Constanța.
• În decizia instanței se arată că „bunul în cauză nu este supus acestui regim aparte, derogatoriu, ci face parte din categoria domeniului public de interes local, astfel încât poate face obiect al restituirii în natură“.
• Conacul Zossima a fost preluat abuziv de la proprietarii săi în 1946, pentru înfăptuirea reformei agrare.
• Hotărârea Curții de Ape este irevocabilă, iar imobilul, care acum adăpostește Direcția Fitosanitară Constanța, se întoarce la proprietarii săi de drept, moștenitorii inginerului Dumitru Zossima.

 
Magistrații Curții de Apel Constanța au redactat motivarea hotărârii prin care celebrul Conac Zossima din Constanța s-a întors la proprietarii săi de drept.
 
Loc de întâlnire și discuții aprinse pe diferite teme, de „șezători“ prelungite până la ore târzii, pentru Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea și pictorul Nicolae Grigorescu, primiți mereu cu drag în casa marelui inginer bucureștean, Conacul Zossima se reîntoarce, după 74 de ani, la proprietarii săi de drept.
 
Drumul până la a se ajunge la acest deznodământ a fost unul lung și anevoios, cazul aflându-se pe rolul instanțelor de aproximativ zece ani.
 

„Bunul poate face obiect al restituirii în natură“

 
În Hotărârea 199/2020, ce a decis irevocabil ca imobilul să fie restituit proprietarilor, judecătorii constănțeni au precizat, printre altele, că „instanța va înlătura și argumentele referitoare la caracterul inalienabil al acestui imobil – teren și construcție – pentru faptul că ar aparține domeniului de interes public (...)“, potrivit www.rolii.ro.
 
Astfel, instanța de apel a arătat că „singura limitare a măsurii restituirii în natură o constituie, prin urmare, bunurile prevăzute de art. 136 alin. 3 din Constituție, care sunt inalienabile și insesizabile (domeniul public al statului de interes național)“.
 
„Bunul în cauză nu este supus acestui regim aparte, derogatoriu, ci face parte din categoria domeniului public de interes local, astfel încât poate face obiect al restituirii în natură, statul neputând refuza aplicarea măsurii prevalente prin prisma acordării calității de bun inventariat în patrimoniul său de uz particular“, se arată în Hotărârea nr. 199/2020 a Curții de Apel Constanța, citată pe www.rolii.ro.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, imobilul fusese preluat în timpul regimului comunist, la pachet cu întreaga moșie Zossima.
 

Preluarea avusese loc în anul 1946, în baza reformei agrare, după cum se arată în procesul-verbal din 12 iunie 1946, întocmit de membrii Comitetului de expropriere și împroprietărire, proces-verbal citat în actele dosarului.
 
La începutul lunii octombrie 2020, după aproape 20 de ani de la notificarea inițială, judecătorii Curții de Apel au decis, în mod irevocabil, ca vestitul conac să fie restituit moștenitorilor, în natură.
 

Caragiale și Vlahuță, pe malul Lacului Siutghiol

 
Înainte de 1900, Constanța ce începea să prindă contur pe harta intelectualității românești „găzduia“, la marginea Lacului Siutghiol, conacul inginerului Dumitru Zossima.
 
Mărturiile vremii arată că în acest loc se întâlneau personalități remarcabile ale culturii românești, mereu primite bine în casa marelui inginer.
 
Aceste personalități erau Ion Luca Caragiale, prieten al inginerului Zossima, Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea, dar și pictorul Nicolae Grigorescu.

 
Ulterior, în timpul regimului comunist, imobilul a fost preluat de autorități, în prezent conacul adăpostind Direcția Fitosanitară Constanța.
 
În anul 2001, în luna iulie, moștenitoarea familiei Zossima, Odette Zossima Wild, alături de familia sa, prin mandatar Octav Ginghină, au solicitat restituirea imobilului situat în Constanța, Șoseaua Constanța – Tulcea km 2.
 
Imobilul era compus din „clădirea principală (conacul), clădirile anexe (casele de locuințe, grajduri etc.) și terenul aferent“.
 
Moștenitorii spuneau că imobilul aparținuse mamei lor, care, la rândul său, îl moștenise de la mama sa, soția inginerului Dumitru Zossima.
 
„În motivarea notificării s-a arătat că imobilul a fost construit de soții Dumitru și C. Zossima; după decesul lui Dumitru Zossima, moștenitoarele acestuia - C. Zossima-soție și E. Zossima-fiică - au încheiat actul de partaj de folosință prin care soția a luat în administrare și folosință moșia Palaz-Canara din județul Constanța, cu conacul, casele de locuit, grajdurile etc. și tot ceea ce se găsea pe moșie“, se arată într-unul din actele aflate la dosarul cauzei, citat pe portalul legeaz.net.
 
Potrivit actelor din proces, reclamanții au susținut că imobilul ce a făcut obiectul notificării este cel identificat prin raportul de expertiză topografică extrajudiciară depus la dosar.
 
Mai exact, spun aceștia, era vorba despre „imobilul situat în Constanța, Șoseaua Tulcei km.2, compus din teren în suprafață totală de 6114,14 mp și construcții: conac-235,65 mp; terase-303,429 mp, garaj-31,00 mp; magazie-10,85 mp., ce constituie în prezent sediul Direcției Fitosanitare Județene C. (fostul conac al familiei Zossima)“.
 

Dumitru Zossima, „titularul dreptului de proprietate“

 
În dosarul cu numărul 14977/118/2010, instanța Curții de Apel a admis „cererea formulată de reclamanții Ginghină Octav și Hagin Faust, constinuată de reclamanții Ginghină Octav și Ginghină Carmen Doina, formulată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale București și Autoritatea Națională Fitosanitară“.
 
Mai departe, instanța „obligă pârâţii să restituie în natură reclamanţilor imobilul situat în mun. Constanţa, Şoseaua Constanţa - Tulcea km. 2, compus din clădirea reprezentând sediul DFJ (fostul Conac Zossima), identificat ca fiind corpul principal C 1 pe planul de situaţie anexă la raportul de expertiză topografică întocmit de d-na ing. Păun Gabriela Laura în martie 2017, împreună cu toate construcţiile anexe, precum şi din terenul aferent de 2.380 mp identificat prin acelaşi raport de expertiză conform notaţiilor 1-8“.
 
Astfel, se arată în motivarea Hotărârii nr. 199/2020, citată pe Jurindex, că „în raport de toate înscrisurile depuse și de probele administrate, în rejudecare, curtea de apel va reține că sentința primei instanțe nu a negat calitatea procesuală activă a reclamanților din perspectiva operării succesiunii cu titlu particular de pe urma autorului Dumitru Zossima, titularul dreptului de proprietate asupra acestei construcții – apartenența bunului imobil la emolumentul succesoral al acestei persoane, transmis ulterior în patrimoniul fiicei sale, E. Zossima (căsăt. Wild), fiind de altfel confirmată și de evidențele vremii, întocmite de autoritățile statale care au procedat la aplicarea reformei agrare“.
 

„Însuși statul confirmă că moșia a intrat sub incidența Legii 187/1945“

 
De altfel, încă din 2016, într-o decizie a Curții de Apel Constanța pronunțată în cazuă, instanța a arătat că „însuși statul confirmă, prin înscrisurile vremii (procesul-verbal al comisiei de expropriere, din iunie 1946; proiectul parcelării definitive a comunei Palazu Mare după expropriere, înaintat cu memoriul datat 20.10.1948) că moșia Wild – rămasă E. A. Wild după decesul mamei sale, C. Zossima – a intrat sub incidența Legii nr. 187/1945“.
 
Prin hotărârea din 2 octombrie 2020, recent motivată de judecătorii constănțeni, se arată, așa cum am precizat anterior, că „bunul în cauză nu este supus acestui regim aparte, derogatoriu, ci face parte din categoria domeniului public de interes local, astfel încât poate face obiect al restituirii în natură, statul neputând refuza aplicarea măsurii prevalente prin prisma acordării calității de bun inventariat în patrimoniul său de uz particular“.
 
În motivarea deciziei lor, judecătorii Curții de Apel Constanța au mai arătat că  potrivit art. 9 din Legea nr 10/2001 republicată, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini“, conform www.rolii.ro.
 
Așa se face că acum, după 74 de ani de la preluarea abuzivă, Conacul Zossima se va întoarce la cei cărora le-a fost destinat, de fapt, în toți acești ani.
 
Citește și:

Celebrul conac Zossima, din Constanța, locul unde se întâlneau Caragiale, Vlahuţă, Barbu Delavrancea și pictorul Grigorescu, revendicat în instanță!