Crimă într-un hotel din Mangalia! Judecătorii explică de ce au majorat condamnarea în cazul tinerei ucise și băgate în geamantan

• După ce Loredana Atănăsoaie a fost condamnată de Tribunalul Constanța la 15 ani şi 3 luni, decizia a fost contestată la Curtea de Apel, care, potrivit portalului instanțelor de judecată, ulterior a mărit pedeapsa, condamnând-o definitiv la 16 ani de închisoare.

https://portal.just.ro/36/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11800000000231651&id_inst=36
 
Potrivit Rejust, magistrații au motivat decizia afirmând că faptele comise de Loredana Atănăsoaie prezintă un grad extrem de pericol social. 
 

De ce a fost mărită pedeapsa față de Loredana Atănăsoaie

„Curtea constată că faptele comise de inculpată prezintă un grad extrem de pericol social, în condiţiile în care acesta, pe fondul unor conflicte preexistente, a acţionat în sensul uciderii prietenei sale din copilărie, înjunghiind-o cu un cuţit pe persoana vătămată în zona gâtului, ulterior i-a pus victimei mână la gură pentru a o împiedica să mai facă zgomot şi să se zbată întrucât aceasta scotea sunete apte să trădeze finalul tragic al vieții acesteia. Nu poate fi omis nici faptul că aceste acțiuni extrem de violente ale apelantei inculpate au fost comise de către aceasta la o vârstă fragedă asupra unei persoane cunoscute și apropiate.
Se observă faptul că victima a încercat să riposteze, deşi a fost luată prin surprindere, a zgâriat inculpata pe mâini, pe gât, pe spate, încercând să lupte pentru viaţa sa însă, din cauza plăgii înţepat-tăiate de la nivelul gâtului aceasta nu a reuşit să învingă forţa agresoarei, survenind decesul.
Inculpata a privit victima cum decedează ca urmare a puternicei lovituri de cuțit aplicate, iar după survenirea decesului aceasta a curăţat rapid locul faptei şi a acţionat în scopul debarasării de corpul neînsufeţit într-un mod în care era apt parțial să nu conducă la identificarea acesteia, sustrăgând cardurile victimei pentru a face rost de bani de transport. După propriile declarații, aceasta ar fi avut intenția de a se deplasa afară din localitate pentru a îngreuna identificarea infracțiunii săvârșite, în acest sens procedând la săvârșirea celorlalte infracțiuni pentru care este condamnată în prezenta cauză. Ori aceste acțiuni lipsite de scrupule ale inculpatei apelante conduc Curtea la concluzia că aceasta nu a regretat în niciun moment fapta săvârșită, fiind mai preocupată de ascunderea urmelor săvârșirii infracțiunii decât de orice altceva.
În acest sens, Curtea reţine faptul că inculpata a luat valiza victimei, a golit-o de haine, apoi a introdus corpul victimei în valiză cu greutate, s-a schimbat de haine şi a chemat un taxi cu care s-a gândit iniţial să plece la Vaslui pentru a duce cadavrul acolo, ulterior răzgândindu-se şi cerându-i taximetristului să o ducă în parc, unde a abandonat corpul neînsufleţit al victimei sub o bancă.
 
Întrucât nu avea bani pentru a achita cursa taximetristului, i-a cerut acestuia să oprească la un bancomat, ocazie cu care a utilizat cardurile victimei şi a efectuat două tranzacţii în sumă totală de 2.000 de lei, interogând totodată soldul contului”, a motivat instanța.
 

Declarațiile inculpatei

„Relativ la conduita inculpatei după săvârșirea infracțiunilor, Curtea consideră relevante declarațiile inculpatei, potrivit cărora «am mai stat câteva minute, m-am uitat în jur să văd dacă sunt camere de filmat sau persoane care m-ar putea vedea și întrucât nu era nimeni m-am apropiat de prima bancă și am abandonat trupul sub această bancă. Am încercat să o pun pe bancă, dar era grea și nu am putut. Am luat valiza cu mine și am plecat la hotelul unde eram cazată. Menționez că eram îmbrăcată cu un hanorac cu mai multe culori deschise, cu gluga pe cap, pantaloni negri și pantofi sport negri. M-am deplasat pe jos până la hotelul unde eram cazată și am început să fac curățenie în cameră, ștergând urmele de sânge de pe mochetă și de pe perete și am luat lenjeria și hainele murdare de sânge și le-am pus într-un sac de plastic gen sac de pubelă de culoare albastru. Acest sac l-am dus dimineață în jurul orei 10 în tomberonul hotelului. Cuțitul îl pusesem sub salteaua patului meu, iar după ce am dus sacul mai sus menționat mi-am amintit și de cuțit, l-am luat și l-am ambalat într-un sac din plastic de culoare galbenă pentru găleata de gunoi și l-am dus la ghena hotelului. Alina era îmbrăcată cu o bluză roz și pantaloni scurți tip colanți roz cu bleu.(...) ». Atitudinea inculpatei apelante față de corpul victimei este una lipsită de emoții cu excepția celor rezultând din grija față de propria persoană, aspect care conduce Curtea la concluzia că reprezintă un real pericol pentru semenii săi.
În același sens, Curtea are în vedere Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 3336/175/A1 psihiatrie 2023 din 28.09.2023, întocmit de Serviciul Clinic Județean de Medicină Legală Constanţa din care reiese că inculpata a dovedit inclusiv în faţa comisiei de evaluare lipsă de remuşcare şi empatie, găsind justificări pentru fapta comisă şi admiţând că nu regretă că şi-a făcut victima să sufere, simţind ură faţă de aceasta inclusiv la data evaluării («Nu mi-a trecut ura pe ea! Nu pot să o văd altfel!»). Din cuprinsul aceluiași raport de expertiză medico-legală, Curtea reține faptul că inculpata prezintă structură dizarmonică de personalitate, ce predispune la acte antisociale și că a relatat succesiunea evenimentelor din data de 06.08.2023 coerent cu o înclinație spre propriile nevoi («nu m-am gândit să sun la 112, știam că dacă sun o să fac pușcărie. M-am dus la baie, îmi cădea mult păr, aveam sânge. Știam că trebuie să curăț, să nu las urme») .”, se arată în motivare.
 

„Tenacitate criminală rar întâlnită”

„În plus, toate elementele de fapt reținute, conduc la concluzia că, deşi inculpata ar fi avut momente în care să se descurajeze în inițiativa infracțională pusă în practică, aceasta nu numai că nu a profitat de acestea, ci a insistat în finalizarea acțiunii de ucidere a victimei fără a avea vreun moment prefigurarea faptului că poate să salveze viața victimei, aspect care denotă o tenacitate criminală rar întâlnită. În plus, după finalizarea acțiunii de ucidere a victimei, astfel cum a declarat, a început să pună în practică ideile pentru ascunderea săvârșirii infracțiunii contra vieții. A sustras bunurile victimei tocmai pentru a încerca să ascundă cadavrul și pentru a pleca din localitatea unde săvârșise infracțiunea. A plătit transportul victimei până în parcul din Municipiul Mangalia cu bani proveniți din săvârșirea infracțiunii de furt calificat, aspecte care conduc la concluzia că nu a avut nicio remușcare față de faptele săvârșite. Cu atât mai mult cu cât inițial a negat că i-ar fi sustras victimei vreun bun.

În continuare, Curtea nu poate să nu observe impactul negativ pe care l-au avut acţiunile inculpatei, care atrag în mod necondiţionat revoltă socială, valorile lezate şi ocrotite de normele penale, în principal cele privind dreptul la viaţă al altei persoanei, impunând o reacţie fermă, de reprimare şi sancţionare, din partea autorităţilor judiciare.

Nu mai puțin importante sunt și celelalte valori sociale nesocotite de inculpată respectiv cele vizând patrimoniul persoanelor, cele privind relaţiile patrimoniale a căror normală desfăşurare implică o corectă utilizare a instrumentelor de plată fără numerar, precum şi cele care iau naştere în legătură cu utilizarea sistemelor automate de prelucrare a datelor în societate, urmările produse, precum şi prejudiciul adus patrimoniului victimei şi crearea unei stări de pericol cu privire la corecta utilizare a instrumentelor de plat fără numerar şi cu privire la siguranţa şi integritatea sistemelor şi datelor informatice. Gravitatea nesocotirii acestora crește exponențial prin raportare la momentul săvârșirii infracțiunilor și la faptul că aceasta a sustras bunurile victimei după ce i-a suprimat viața.

În completarea chestiunilor relative la circumstanțele personale ale inculpatei, Curtea reţine că aceasta este în vârstă de 19 ani, este necăsătorită, este elevă în clasa a XI-a, nu are antecedente penale şi a negat săvârşirea faptelor iniţial, adoptând ulterior o atitudine parțial sinceră şi cooperantă, recunoscând în final săvârșirea tuturor infracțiunilor”, au transmis magistrații.
 
„Nu există nici un element care să diminueze răspunderea penală a inculpatei”
„Văzând aspectele învederate mai sus, în opinia Curții, nu există nici un element care să diminueze răspunderea penală a inculpatei în ceea ce privește săvârșirea faptei de omor cu excepția cauzei speciale de reducere a pedepsei, cu atât mai mult cu cât, aceasta a fost inițial nesinceră în relatări, a încercat să își minimalizeze contribuția la săvârșirea infracțiunii și să ascundă urmele săvârșirii infracțiunii. 
Cu toate acestea, datele personale nu pot atrage o sancţionare blândă a inculpatei, în condiţiile în care în concret faptele prezintă un grad extrem de ridicat de pericol social.
 
Astfel, Curtea consideră că individualizarea pedepselor care urmează a fi aplicate în cauză trebuie să aibă ca scop determinarea aplicării unei pedepse juste, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât şi prin punctul de vedere al nevoii de reeducare a inculpatei. În această manieră se realizează şi scopul pedepsei, cel de prevenţie generală şi specială.

În consecinţă, raportat la circumstanţele reale ale săvârșirii faptelor și personale ale inculpatei,  enumerate și analizate pe larg anterior, Curtea apreciază că doar prin aplicarea unor pedepse orientate spre mediu și maximul prevăzut de normele de incriminare, se răspunde nevoii de reacție socială, corespunzător funcțiilor preventivă, represivă şi educativă ale pedepselor.”, se arată în document.
 

Condamnarea, majorată

„Drept urmare, Curtea apreciază că se impune condamnarea inculpatei la o pedeapsă cu închisoarea în cuantum de 13 ani închisoare, pentru infracţiunea de omor, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal, 2 ani închisoare pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b Cod penal, 3 ani închisoare pentru infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 250 alin. 1 Cod penal, 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de operaţiuni ilegale cu instrumente de plată fără numerar, prevăzută de art. 2501 alin. 1 Cod penal şi 1 an închisoare pentru infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. 1 Cod penal, dat fiind că o sancţionare prea uşoară a inculpatei ar putea avea ca efect faptul că  pedeapsa aplicată să nu îşi mai atingă scopul şi funcţiile prevăzute de lege, atât din perspectiva prevenţiei generale, cât şi a prevenţiei speciale.
Pedepsele aplicate inculpatei sunt corect dozate şi sunt prevăzute de lege pentru infracţiunea de omor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 188 alin. 1 Cod penal, respectiv  13 (treisprezece) ani închisoare, limitele de pedeapsă fiind închisoare de la 6 ani şi 8 luni la 13 ani şi 4 luni închisoare, infracţiunea de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 228 alin. 1  – art. 229 alin. 1 lit. b Cod penal, respectiv 2 (doi) ani închisoare, limitele de pedeapsă fiind închisoare de la 8 luni la 3 ani şi 4 luni, infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută şi pedepsită de art. 250 alin. 1 Cod penal, respectiv 3 (trei) ani închisoare, limitele de pedeapsă fiind închisoare de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni închisoare, infracţiunea de operaţiuni ilegale cu instrumente de plată fără numerar, prevăzută şi pedepsită de art. 2501 alin. 1 Cod penal, respectiv 3 (trei) ani închisoare, limitele de pedeapsă fiind închisoare de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni închisoare, infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută şi pedepsită de art. 360 alin. 1 Cod penal, respectiv 1 (un) an închisoare, limitele de pedeapsă fiind închisoare de la 2 luni la 2 ani închisoare sau cu amenda, calculate conform dispoziţiilor art. 79 Cod penal.

În final, inculpata apelantă va executa pedeapsa închisorii de 16 ani în regim de detenție.”, a motivat Curtea de Apel Constanța.
 
Surse de documentare, portal instanțe de judecată și Rejust.ro
 

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Citește și:

Radiografia unei crime din Mangalia 16 ani de închisoare, dintr-o lovitură de cuțit. O tânără de 18 ani a murit, alta a fost condamnată la închisoare