Cum a pierdut Primarul Constanței procesul pentru desființarea ANL-urilor din Palazu Mare! „Reclamantul nu justifică interes în promovarea și derularea prezentului litigiu“ (MOTIVARE)

• În motivarea Hotărârii 1338/2023, prin care acțiunea primarului a fost respinsă ca fiind lipsită de interes, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, că „reclamantul (nr., primarul) nu justifică interes în promovarea și derularea prezentului litigiu“, acesta având la dispoziție, potrivit instanței, calea administrativă la care putea apela.

Tribunalul Constanța a motivat decizia prin care Primarul Municipiului Constanța a pierdut definitiv procesul pentru desființarea ANL-urilor din cartierul Palazu Mare!
 
În motivarea Hotărârii 1338/2023, prin care acțiunea primarului a fost respinsă ca fiind lipsită de interes, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, că „reclamantul (nr., primarul) nu justifică interes în promovarea și derularea prezentului litigiu“, acesta având la dispoziție, potrivit instanței, calea administrativă la care putea apela.
 
 
Hotărârea 1338/2023 a fost pronunțată de Tribunalul Constanța în apel, în dosarul 2544/212/2022, al cărui obiect este „autorizare desființare lucrări (Legea 50/1991)“ și ale cărui părți sunt Primarul Municipiului Constanța, în calitate de intimat reclamant, și Agenția Națională pentru Locuințe, în calitate de apelant pârât.
 
Iată minuta Hotărârii 1338/2023 a Tribunalului Constanța:
 
„Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa civilă nr.13537/17.11.2022 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr.2544/212/2022, în sensul că:
Admite excepţia lipsei de interes.
Respinge ca lipsită de interes cererea de chemare în judecată.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
Respinge ca neîntemeiată cererea intimatului de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel. Definitivă“
 

La Tribunal, dosarul s-a aflat, potrivit datelor noastre, în atenția completului format din magistrații Adriana Mihaela Vasile și Maria Roxana Codreanu.
 
Amintim, în primă instanță, primarul fusese autorizat de Judecătoria Constanța să desființeze lucrările ANL, dacă Agenția Națională pentru Locuințe nu s-ar fi conformat dispozițiilor de desființare a lucrărilor apreciate ca fiind nelegale.
 
La momentul înregistrării dosarului în instanță, reprezentanții Biroului de Presă al Primăriei Municipiului Constanța au declarat, pentru ZIUA de Constanța că, prin cererea de chemare în judecată din dosar s-a solicitat „obligarea pârâtei la desființarea lucrărilor de construcții realizate în mod ilegal, fără a deține autorizație de construire emisă potrivit Legii nr.  50/1991, republicată, precum și aducerea imobilului la starea initială, așa cum au fost constatate prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.50-000577/02.07.2019, la imobilul situat în Constanta, teren aparținând municipiului Constanța, Cartier Palazu Mare-ANL, jud.Constanţa“.
 
Acțiunea primarului fusese admisă de Judecătoria Constanța, care stabilise că lucrările reclamate trebuie desființate, la rămânerea definitivă a hotărârii.
 
Totuși, Tribunalul a admis apelul declarat de reprezentanții ANL, a desființat prima hotărâre și a respins acțiunea primarului, pe care a apreciat-o ca fiind lipsită de interes.

 
Ce a spus Tribunalul Constanța
 
În motivarea acestei decizii, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, că „în speţă, se reţine ca necontestat de către niciuna dintre părţi, aspectul referitor la regimul de proprietate al terenului pe care sunt edificate lucrările ce se cer desfiinţate în prezenta cauză, în sensul că acesta se află în proprietatea privată a Municipiului Constanţa, astfel cum rezultă şi din înscrisurile depuse la dosar“.
 
„Pentru desfiinţarea lor, reclamantul a înţeles să formuleze cererea de chemare în judecată întemeindu-şi pretenţiile pe dispoziţiile art. 32 alineatele 1-3 din legea 50/1991, pentru situaţia premisă reglementată de norma menţionată, pentru desfiinţarea construcţiilor nelegal edificate, fiind necesară obţinerea unei hotărâri judecătoreşti“, au arătat judecătorii.
 
„În speţă, însă, situaţia este diferită“, au spus aceștia, „şi ea nu se înscrie în cea guvernată de art. 32 alineatele 1-3 din legea 50/1991, ci în regimul juridic reglementat de art. 33 din acelaşi act normativ“.
 
Conform instanței de apel, „Tribunalul reţine că ceea ce se reclamă în prezentul litigiu este edificarea unor lucrări nelegale pe un teren aflat în domeniul privat al unităţii administrativ – teritoriale, solicitându-se a se dispune, prin hotărâre judecătorească, desfiinţarea lor“.
 
„În aceste condiţii, devin incidente dispoziţiile art. 33 din legea 50/1991, în sensul că legiuitorul a înţeles ca pentru aceste construcţii să prevadă posibilitatea desfiinţării lor pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice competente, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului“, au spus magistrații de la Tribunal.
 
„În acest context, instanta apreciază că reclamantul nu justifică interes în promovarea şi derularea prezentului litigiu, având la dispoziţie procedura administrativă, nefiindu-i necesară procedura judiciară angajată în faţa instanţei, pentru desfiinţarea construcţiilor pe care o solicită“, conform Tribunalului.
 
De asemenea, judecătorii au spus că „argumentele susţinute de intimat în legătură cu caracterul anevoios pe care l-ar prezenta procedura administrativă în opoziţie cu cel al procedurii judiciare, apreciat ca fiind mai facil, nu prezintă relevanţă din perspectiva analizei în discuţie“.
 
În continuare, instanța a precizat că „Tribunalul apreciază că, odată reglementată situaţia construcţiilor nelegale pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al unităţilor administrativ – teritoriale, prin art. 33 din legea 50/1991, reclamantul nu are posibilitatea alegerii aplicării textului art. 32 din acelaşi act normativ, astfel cum a susţinut intimatul, întrucât, demersul său, având ca obiect desfiinţarea lucrărilor nelegal efectuate, este lipsit de interes“.
 
„În considerarea celor arătate, instanţa reţine că reclamantul nu justifică interes în promovarea cererii cu care a învestit instanţa, astfel încât excepţia lipsei de interes se constată a fi întemeiată“, potrivit Tribunalului.
 
„În raport de acest motiv de ordine publică, care se apreciază a fi întemeiat şi care va conduce, prin admiterea apelului, la schimbarea sentinţei apelate sub aspectul soluţiei asupra cererii principale, prin admiterea excepţiei lipsei de interes şi  respingerea cererii principale ca lipsită de interes, nu se va mai proceda la analiza motivelor de critică formulate de apelant pe fondul soluţiei cererii principale“, au mai precizat judecătorii în hotărârea definitivă.
 
Decizia Tribunalului Constanța este definitivă.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Primarul din Constanța, autorizat definitiv să desființeze instalațiile de gaze la un bloc din oraș!