Cum s-a încheiat procesul pentru terenul de sub Garda de Coastă
Cum s-a încheiat procesul pentru terenul de sub Garda de Coastă
16 Jun, 2020 00:00
ZIUA de Constanta
1790
Marime text
- Notificarea inițială privind terenul fusese înaintată primăriei în anul 2001.
- În 2011, cele trei moștenitoare au acționat municipalitatea în instanță.
- În 2013, s-a deschis un nou proces, după ce moștenitoarele au reclamat că li s-ar fi acordat terenuri sub valoarea celui revendicat
Așa cum arătam în edițiile anterioare, litigiul propriu-zis a început în anul 2001, odată cu notificarea transmisă de Paulina Andrei, Veronica Dumitrescu și Elena Stela Tănăsescu Primăriei Constanța, notificare ce făcea referire inclusiv la suprafața de peste 20.000 mp pe care s-a ridicat Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Constanța și, respectiv, Direcția Poliției de Frontieră Constanța, ulterior devenite Garda de Coastă. În urmă cu doar câteva zile, cele trei moștenitoare au precizat în fața judecătorilor Curții de Apel Constanța, unde cazul se afla în faza de apel că vor achiesa la hotărârea primei instanțe, respectiv a Tribunalului. În aceste condiții, cele trei reclamante au fost obligate la plata sumei de 1.428 de lei, reprezentând cheltuielile de judecată angajate de Municipiul Constanța.
Cereau teren în compensare sau despăgubiri
Din suprafața totală pentru care notificaseră primăria în anul 2001, cele trei moștenitoare au reușit să recupereze o parte, mai puțin terenul pe care se află Garda de Coastă. Pentru că nu au reușit să ajungă la un consens cu Primăria Constanța, femeile s-au adresat judecătorilor, în anul 2011.Până să ajungă la Curtea de Apel Constanța, unde s-a luat act de dorința moștenitoarelor de a achiesa la hotărârea primei instanțe, cazul a trecut prin diferite etape de judecată.În acțiunea deschisă în instanță în anul 2011, cele trei moștenitoare le-au cerut judecătorilor să oblige autorităţile locale pe care le acţionaseră în instanţă să le acorde măsuri reparatorii în echivalent. Mai exact, acestea cereau „acordarea de teren în compensare sau despăgubiri băneşti, pentru terenul în suprafaţă de 26.660 mp“, adică cereau măsuri reparatorii pentru terenul pe care se află Garda de Coastă și care nu mai putea fi restituit în natură.
Prin sentinţa din 2011, autorităţile locale erau obligate să le acorde moştenitoarelor „în compensare teren echivalent suprafeţei de 26.600 mp, situat în intravilanul Municipiului Constanţa, zona Tomis Nord, ce nu poate fi restituit în natură, sau despăgubiri“.
Terenuri de 660.000 de euro, în schimbul unuia de 3 milioane
Ulterior acesteia, în 2013, femeile au deschis un nou proces, pentru acelaşi teren, întrucât, spun acestea, măsurile dispuse de autorităţi nu ar fi respectat dispoziţiile instanţei. Pe scurt, în urma expertizei efectuate în noul proces, s-a stabilit că „terenul notificat are o valoare de 3.745.280 de euro, potrivit grilei notariale, în vreme ce terenurile atribuite în compensare au o valoare cumulată de 664.061 de euro“. Acțiunea, admisă în parteÎn această situaţie, Tribunalul Constanţa a admis în parte noua acţiune demarată de cele trei moştenitoare şi a decis: „obligă pârâtul să propună acordarea măsurilor compensatorii sub formă de puncte către reclamantele din cererea principală, în condiţiile Capitolului III din Legea 165/2013, pentru terenul în suprafaţă de 21.884 mp, situat în intravilanul Municipiului Constanţa, zona Tomis Nord, imposibil de restituit în natură sau prin compensare cu alte terenuri“.
Totodată, instanţa „respinge capătul de cerere principală având ca obiect obligarea pârâţilor Primarul Municipiului Constanţa, Municipiul Constanţa, Consiliul Local Constanţa la atribuirea de terenuri în compensare, pentru terenul imposibil de restituit în natură, ca nefondat“.
Citește și:
Notificare pe Legea 10/2001 formulată acum 18 ani:
Cum se judecă trei moştenitoare cu Primăria Constanţa pentru terenul din zona Gărzii de Coastă
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii