Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Curtea de Apel decide viitorul arheologiei subacvatice! Când se dă verdictul
Curtea de Apel decide viitorul arheologiei subacvatice! Când se dă verdictul
18 Apr, 2023 00:00
ZIUA de Constanta
1215
Marime text
1215
Marime text
- Instanța a anunțat că verdictul va fi pronunțat pe data de 27 aprilie 2023, urmând ca soluția să fie pusă la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.
- În dosar s-a solicitat și anularea și, respectiv, suspendarea executării articolului 18(4) alin.1 din Ordinul nr. 3444/02.11.2022 al Ministerului Culturii.
Judecătorii Curții de Apel Constanța sunt așteptați să pronunțe, la finele lunii aprilie, o decizie care ar putea afecta viitorul arheologiei subacvatice din țară.
Instanța a anunțat că verdictul va fi pronunțat pe data de 27 aprilie 2023, urmând ca soluția să fie pusă la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.
Este vorba despre cazul cu indicativul 42/36/2023, deschis de Asociația Club Marine Explorer, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu Ministerul Culturii.
În dosar s-a solicitat și anularea și, respectiv, suspendarea executării articolului 18(4) alin.1 din Ordinul nr. 3444/02.11.2022 al Ministerului Culturii.
Se arată în Ordinul citat că articolul contestat prevede că „pentru realizarea cercetării arheologice a patrimoniului cultural subacvatic, în cazul în care arheologii atestați și înregistrați în Registrul arheologilor nu au obținut accesul la exercitarea profesiei de scafandru, aceștia nu se pot scufunda pentru a desfășura activități în mediul subacvatic, dar au acces la informații, urmăresc activitatea scafandrilor și colaborează cu șeful de scufundare“.
De asemenea, se mai prevede faptul că „(2) în urma efectuării cercetării arheologice realizate în condițiile art. 18^2 și 18^3, instituția organizatoare elaborează raportul de cercetare arheologică, în vederea analizării acestuia de către comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii și a emiterii actelor administrative, potrivit legii“.
Acesta este cel de-al doilea dosar vizând Ordinul nr. 3444/02.11.2022 al Ministerului Culturii, deschis de Asociația Club Marine Explorer.
În dosarul precedent, instanța a respins acțiunea, întrucât a apreciat că aceasta nu era admisibilă în procedura de urgență a ordonanței președințiale.
Ce spun reprezentanții Asociației Club Marine Explorer
După cum arătam în edițiile anterioare cu privire la litigiul cu Ministerul Culturii, contactat telefonic la momentul înregistrării primului dosar în instanță, Iulian Rusu, președintele Asociației Club Marine Explorer, a explicat, pentru ZIUA de Constanța, că ordinul contestat este o „reînviere“ a unui ordin mai vechi, care se tot încearcă să fie introdus, pornind de la premisa că nu ar exista arheologi scafandri în România.
„S-a spus și s-a întărit ideea că nu ar exista în România arheologi scafandri, ceea ce este total neadevărat. Eu sunt unul dintre ei și mai există cel puțin încă o persoană, fiind vorba despre Laurențiu Marin Dobre“, a declarat Iulian Rusu pentru ZIUA de Constanța.
Acesta a explicat că Laurențiu Marin Dobre este doctor în istorie, din 2019, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România, din 2015, scafandru profesionist din 2019, cu brevet emis de MApN-Centrul de Scafandri, Șef de scufundare categoria a III-a, din 2022, examinarea fiind emisă tot de către MApN – Centrul de Scafandri, acesta având și licență Advanced European Scientific Diver emisă de către Comitetul European în domeniu, din Anglia, din anul 2019.
La rândul său, Iualian Rusu este arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România, din anul 2019, scafandru profesionist din 2013, cu brevet emis de către MApN – Centrul de Scafandri, având din 2014 licență emisă de Comitetul European al Instructorilor Profesioniști de Scufundări.
Iualin Rusu a explicat că ideea că nu ar exista arheologi scafandri în România este una falsă.
De asemenea, acesta a afirma că nu se poate face arheologie „de la distanță“, în sensul că o colaborare între arheologul rămas la mal și scafandrul ce se scufundă pentru analizarea epvaelor sau relicvelor, oricât ar fi de fructuoasă, nu poate acoperi neajunsurile existente în mod obiectiv – simțul tactil pe care arheologul scafandru se bazează în demersul său, vizibilitatea (scăzută oricum în Marea Neagră) fiind mult redusă prin folosirea echipamentului necesar investigării arheologice, iar zgomotul astfel produs fiind de natură să împiedice comunicarea eficientă între cele două părți.
În același timp, Iulian Rusu a explicat și faptul că, potrivit legislației în vigoare, „desfășurarea activităților cu scafandri într-o zonă sau în incinte în care presiunea este superioară presiunii atmosferice se poate executa numai în baza autorizației eliberate de către Centrul de Scafandri Constanța“.
Totodată, prin activități cu scafandri se înțelege și profespectarea sau cercetarea științifică și arheologia subacvatică.
În luna septembrie 2022, Centrul de Scafandri, răspunzând la o solicitare formulată de către Asociația Club Marine Explorer, a arătat că până la momentul respectiv, nu existase nicio solicitare din partea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța sau propunere de participare a experților arheologi la cursurile de scafandru.
Așa cum am arătat mai sus, cererea formulată anterior de Asociația Club Marine Explorer privind suspendarea ordinului a fost respinsă de instanță pe motiv că nu putea fi formulată pe calea ordonanței președințiale.
Oricare va fi decizia de acum a Curții de Apel Constanța, ea va putea fi atacată la instanța de control, respectiv, Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro
PRECIZĂRI
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
Exponatul lunii la MINAC Mărturii creștine din Dobrogea antică – O țiglă cu reprezentarea Profetului Daniel descoperită la Capidava (secolul al VI-lea p. Chr.)
Instanța a anunțat că verdictul va fi pronunțat pe data de 27 aprilie 2023, urmând ca soluția să fie pusă la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.
Este vorba despre cazul cu indicativul 42/36/2023, deschis de Asociația Club Marine Explorer, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu Ministerul Culturii.
În dosar s-a solicitat și anularea și, respectiv, suspendarea executării articolului 18(4) alin.1 din Ordinul nr. 3444/02.11.2022 al Ministerului Culturii.
Se arată în Ordinul citat că articolul contestat prevede că „pentru realizarea cercetării arheologice a patrimoniului cultural subacvatic, în cazul în care arheologii atestați și înregistrați în Registrul arheologilor nu au obținut accesul la exercitarea profesiei de scafandru, aceștia nu se pot scufunda pentru a desfășura activități în mediul subacvatic, dar au acces la informații, urmăresc activitatea scafandrilor și colaborează cu șeful de scufundare“.
De asemenea, se mai prevede faptul că „(2) în urma efectuării cercetării arheologice realizate în condițiile art. 18^2 și 18^3, instituția organizatoare elaborează raportul de cercetare arheologică, în vederea analizării acestuia de către comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii și a emiterii actelor administrative, potrivit legii“.
Acesta este cel de-al doilea dosar vizând Ordinul nr. 3444/02.11.2022 al Ministerului Culturii, deschis de Asociația Club Marine Explorer.
În dosarul precedent, instanța a respins acțiunea, întrucât a apreciat că aceasta nu era admisibilă în procedura de urgență a ordonanței președințiale.
Ce spun reprezentanții Asociației Club Marine Explorer
După cum arătam în edițiile anterioare cu privire la litigiul cu Ministerul Culturii, contactat telefonic la momentul înregistrării primului dosar în instanță, Iulian Rusu, președintele Asociației Club Marine Explorer, a explicat, pentru ZIUA de Constanța, că ordinul contestat este o „reînviere“ a unui ordin mai vechi, care se tot încearcă să fie introdus, pornind de la premisa că nu ar exista arheologi scafandri în România.
„S-a spus și s-a întărit ideea că nu ar exista în România arheologi scafandri, ceea ce este total neadevărat. Eu sunt unul dintre ei și mai există cel puțin încă o persoană, fiind vorba despre Laurențiu Marin Dobre“, a declarat Iulian Rusu pentru ZIUA de Constanța.
Acesta a explicat că Laurențiu Marin Dobre este doctor în istorie, din 2019, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România, din 2015, scafandru profesionist din 2019, cu brevet emis de MApN-Centrul de Scafandri, Șef de scufundare categoria a III-a, din 2022, examinarea fiind emisă tot de către MApN – Centrul de Scafandri, acesta având și licență Advanced European Scientific Diver emisă de către Comitetul European în domeniu, din Anglia, din anul 2019.
La rândul său, Iualian Rusu este arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România, din anul 2019, scafandru profesionist din 2013, cu brevet emis de către MApN – Centrul de Scafandri, având din 2014 licență emisă de Comitetul European al Instructorilor Profesioniști de Scufundări.
Iualin Rusu a explicat că ideea că nu ar exista arheologi scafandri în România este una falsă.
De asemenea, acesta a afirma că nu se poate face arheologie „de la distanță“, în sensul că o colaborare între arheologul rămas la mal și scafandrul ce se scufundă pentru analizarea epvaelor sau relicvelor, oricât ar fi de fructuoasă, nu poate acoperi neajunsurile existente în mod obiectiv – simțul tactil pe care arheologul scafandru se bazează în demersul său, vizibilitatea (scăzută oricum în Marea Neagră) fiind mult redusă prin folosirea echipamentului necesar investigării arheologice, iar zgomotul astfel produs fiind de natură să împiedice comunicarea eficientă între cele două părți.
În același timp, Iulian Rusu a explicat și faptul că, potrivit legislației în vigoare, „desfășurarea activităților cu scafandri într-o zonă sau în incinte în care presiunea este superioară presiunii atmosferice se poate executa numai în baza autorizației eliberate de către Centrul de Scafandri Constanța“.
Totodată, prin activități cu scafandri se înțelege și profespectarea sau cercetarea științifică și arheologia subacvatică.
În luna septembrie 2022, Centrul de Scafandri, răspunzând la o solicitare formulată de către Asociația Club Marine Explorer, a arătat că până la momentul respectiv, nu existase nicio solicitare din partea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța sau propunere de participare a experților arheologi la cursurile de scafandru.
Așa cum am arătat mai sus, cererea formulată anterior de Asociația Club Marine Explorer privind suspendarea ordinului a fost respinsă de instanță pe motiv că nu putea fi formulată pe calea ordonanței președințiale.
Oricare va fi decizia de acum a Curții de Apel Constanța, ea va putea fi atacată la instanța de control, respectiv, Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro
PRECIZĂRI
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
Exponatul lunii la MINAC Mărturii creștine din Dobrogea antică – O țiglă cu reprezentarea Profetului Daniel descoperită la Capidava (secolul al VI-lea p. Chr.)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
