Din motivarea judecătorilor! Cum funcţiona asocierea constituită la nivelul Primăriei Constanţa în Dosarul Retrocedărilor

Constanţa a fost condusă de o asociere ce a funcţionat ca o veritabilă organizaţie de tip mafiot şi al cărei scop a fost devalizarea patrimoniului municipiului, în beneficiul unor terţi! Nu o spunem noi, ci judecătorii Ioana Bogdan, Ioana Alina Ilie şi Ionuţ Mihai Matei, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, în motivarea soluţiei pronunţate în Dosarul Retrocedărilor din Constanţa!


La solicitarea cotidianului ZIUA de Constanţa, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României pune la dispoziţie întreaga motivare a dosarului Retrocedărilor din Constanţa (aproximativ 400 de pagini).
 

Asociere pentru săvârşirea de infracţiuni

Conform documentului mai sus amintit, „în sarcina tuturor inculpaţilor din prezenta cauză (cu excepţia inculpatului Sozansky Andrei, trimis în judecată doar pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual) a fost reţinută şi săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 C.pen.1969, în varianta iniţierii şi asocierii, respectiv sprijinirii acesteia“.
 

Infracţiunea, explicată pe înţelesul tuturor

Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni implică iniţierea şi constituirea
unui nucleu organizat, cu o existenţă autonomă şi o durată în timp, care are ca
scop săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni. Prin această acţiune ia naştere
pluralitatea constituită, care presupune reguli, roluri şi planuri de activitate.
Existenţa unei asemenea asocieri nu implică în mod necesar ca toţi
membrii ei să participe la comiterea tuturor infracţiunilor proiectate, ci doar ca

aceştia să aibă un rol bine determinat în săvârşirea infracţiunii şi să acţioneze
după regulile stabilite în cadrul grupului. Prin acţiunea de „sprijinire” se înţelege ajutorul dat oricărei persoane din grupul anterior constituit, pe parcursul existenţei acestuia, fiind fără relevanţă dacă sprijinitorul cunoaşte pe toţi membrii asocierii şi toate activităţile desfăşurate de aceştia. Sprijinul poate să constea în orice contribuţie de natură să înlesnească activitatea asocierii, fiind asimilat în textul incriminator cu un act de autorat.

Îndepliniri defectuoase a atribuţiilor Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001

Raportând aceste consideraţii teoretice la situaţia din speţă, Înalta Curte a reţinut că probatoriul administrat în cauză a demonstrat că „la nivelul Primăriei municipiului Constanţa a fost iniţiată şi constituită o asociere ce a avut drept scop scoaterea nelegală a unor terenuri din patrimoniul municipiului Constanţa, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor ce reveneau Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001 şi primarului acestui municipiu în legătură cu soluţionarea unor notificări depuse de diferite persoane în temeiul legii susmenţionate şi atestarea în înscrisurile oficiale întocmite a unor situaţii necorespunzătoare adevărului, cu referire la obiectul notificărilor, calitatea de persoane îndreptăţite sau valoarea unora dintre terenurile atribuite“.
 

Sute de terenuri, scoase nelegal din patrimoniul municipiului Constanţa

Chiar dacă inculpaţii - membrii Comisiei, respectiv primarul municipiului
Constanţa - au negat existenţa unei asemenea asocieri, în opinia judecătorilor de la Înalta Curte, „amploarea activităţii infracţionale analizate, precum şi modalitatea în care s-a ajuns la scoaterea nelegală din patrimoniul municipiului Constanţa a sute de terenuri demonstrează că inculpaţii au acţionat în baza unui plan dinainte stabilit în scopul devalizării patrimoniului a cărui integritate, în ultimă instanţă, trebuiau să o protejeze“.



„În acest sens, în cauză nu se poate reţine doar săvârşirea mai multor acte materiale ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual, ci în realitate
acestea au fost scopul unei grupări cu caracter organizat, care a acţionat în baza
unui plan şi a presupus o repartizare a atribuţiilor, împrejurări care caracterizează o pluralitate constituită, iar nu una ocazională“, potrivit motivării.
 

În vârful piramidei

Rolul cel mai important în cadrul acestei asocieri l-au avut, conform judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, „inculpaţii P. (n.r. Radu Ștefan Mazăre), primar al municipiului Constanţa şi emitent al dispoziţiilor ce reprezentau dovada dreptului de proprietate pentru terenurile atribuite, S. (Racu Constantin - fost director al Direcţiei Administraţie Publică) şi L. (Dospinescu Daniela Ramona - directorul Direcţiei Patrimoniu), membri ai Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001 şi directori ai unor direcţii implicate în mod direct în procedurile prevăzute de lege (cea a Administraţiei Publice Locale şi cea a Patrimoniului)“.


În opinia magistraţilor, inculpaţii au „semnat mai multe înscrisuri utilizate în procesul de soluţionare a notificărilor şi s-au aflat în legătură directă cu reprezentanţii notificatorilor, cesionarii de drepturi litigioase, dar şi cu evaluatorul terenurilor atribuite“.
 

Unde-s mulţi, puterea creşte

Potrivit analizei acuzaţiilor concrete aduse inculpaţilor, cu referire la cele şase
notificări formulate în baza Legii nr.10/2001, se conturează, potrivit motivării, „un mod de operare comun al nucleului constituit de cei trei inculpaţi şi sprijinit de ceilalţi inculpaţi implicaţi, într-o formă sau alta, în procedurile prevăzute de lege, în calitate de membri ai Comisiei, evaluator, notificatori, mandatari ai acestora, cesionari de drepturi litigioase sau notari“.
 

Proceduri accelerate, cu mici excepţii

În continuarea motivării, judecătorii de la Curtea Supremă consemnează, negru pe alb, că niciuna dintre notificările formulate în baza Legii nr.10/2001 nu a fost soluţionată în termenul legal, ci după mai mult de un an de la data formulării lor, şi aceasta în ciuda faptului că, în multe situaţii, au existat reveniri succesive din
partea notificatorilor. În al doilea rând, continuă magistraţii, cu mici excepţii, procedurile erau accelerate din momentul în care notificatorii sau mandatarii acestora încheiau acte juridice cu privire la drepturile revendicate, fie sub forma unor cesiuni de drepturi litigioase, fie chiar sub forma unor antecontracte de vânzare-cumpărare, în favoarea unor persoane aflate în anturajul celor care au constituit asocierea.
 

Drepturile revendicate, înstrăinate pe sume derizorii

În contextul mai sus precizat, membrii grupării speculau situaţia în care se găseau
notificatorii care, văzând perioada lungă scursă de la depunerea cererilor
şi având dificultăţi materiale, acceptau să înstrăineze drepturile revendicate, în
tot sau în parte, pe sume derizorii, în beneficiul unor terţi indicaţi chiar de
membrii grupării.
 

Celeritate neobişnuită

„Mai mult, în unele cazuri, notificatorii sau mandatarii acestora acceptau să întocmească şi înscrisuri sub semnătură privată necorespunzătoare adevărului, care aveau să dea o aparenţă de legalitate actelor emise ulterior de Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 şi primarul municipiului Constanţa. Astfel, deşi notificările fuseseră lăsate în nelucrare o lungă perioadă de timp, după implicarea cesionarilor sau a viitorului cumpărător procedurile în faţa Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001 şi a primarului municipiului Constanţa se desfăşurau cu o celeritate neobişnuită, aşa încât notificările se soluţionau în timp foarte scurt în raport cu data încheierii actelor în formă autentică, chiar şi în aceeaşi zi“, conform documentelor oficiale. În toate cazurile, membrii asocierii au beneficiat de sprijinul evaluatorului (Dima Alin Horaţiu), care într-o perioadă foarte scurtă întocmea rapoarte de evaluare pentru terenurile ce urmau a fi atribuite.


„În fapt, o parte din terenuri erau subevaluate, astfel încât aceste rapoarte serveau ca temei pentru atribuirea de către primar, pe baza referatului Comisiei, ca măsuri reparatorii, a mai multor terenuri decât cele care s-ar fi cuvenit în condiţiile unei evaluări corecte. În privinţa beneficiarilor imediaţi, fie că era vorba despre notificatori (prin mandatari), fie de cesionari, aceştia acceptau oferta de terenuri, inclusiv cele subevaluate, acţionând astfel în cunoştinţă de cauză şi în consonanţă cu membrii asocierii, în sensul devalizării patrimoniului municipiului Constanţa“, au mai completat judecătorii.


Deşi soluţionarea notificărilor nu presupunea, în toate cazurile, şi întocmirea unor acte notariale, continuă judecătorii, „gruparea infracţională a primit şi sprijinul unor notari publici care au încheiat acte cu nerespectarea legii“.
 

Notarii au redactat şi autentificat acte false

În acest sens, notarii publici au redactat şi autentificat, spun judecătorii, acte false, pe care ulterior le-au folosit pentru întocmirea altora, ajutându-i astfel pe cesionari să intre în stăpânirea terenurilor, în condiţiile în care actele astfel încheiate au fost folosite în procedurile derulate de Comisie şi primar.


Astfel, cei trei notari au sprijinit gruparea infracţională constituită la nivelul Primăriei municipiului Constanţa, acţiune care s-a epuizat la data întocmirii ultimului act notarial fals, respectiv la data folosirii actelor notariale falsificate anterior la întocmirea unor noi acte notariale.

Modalitatea în care toţi inculpaţii au acţionat denotă faptul că aceştia au ştiut că la nivelul Primăriei municipiului Constanţa există o grupare cu caracter infracţional, pe care în deplină cunoştinţă de cauză au sprijinit-o.
 

Accesul la documente interne

În unele cazuri, continuă judecătorii, cesionarii cunoşteau informaţii pe care nu le puteau afla decât prin accesul la documente interne ale Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001, în condiţiile în care aceleaşi informaţii nu fuseseră comunicate notificatorilor. Acest aspect dovedeşte, în accepţiunea instanţei, legătura stabilită între inculpaţii care au iniţiat şi constituit gruparea infracţională şi cei care au sprijinit-o, dar au şi beneficiat de pe urma acesteia.
 

Ne întoarcem la notari

Tot astfel, în cazul notarilor publici, fiind vorba despre specialişti în domeniul dreptului, magistraţii arată că aceştia au fost pe deplin conştienţi că au încheiat acte cu încălcarea legii. Cu toate acestea, încredinţând respectivele acte cesionarilor, notarii publici au prevăzut, conform sursei mai sus citate, „nu doar că ele vor fi utilizate în procedurile reglementate de Legea nr.10/2001, ci şi că soluţionarea favorabilă a cererilor cesionarilor în baza acestor înscrisuri nu se putea face decât prin încălcarea legii de către Comisie şi primar“.
 

Evaluatorul, un rol important

„În privinţa evaluatorului“, se mai arată în motivare, „dincolo de legăturile sale cu unul dintre membrii grupării, acesta a cunoscut precaritatea rapoartelor de evaluare întocmite, fiind pe deplin conştient că valorificarea acestora va avea ca efect prejudicierea patrimoniului municipiului Constanţa, care nu se putea realiza decât prin acţiunea conjugată a membrilor Comisiei şi a primarului localităţii.
 

Stăpâni pe terenuri subevaluate

„În mod corespunzător, mandatarii notificatorilor, ca şi persoana care a
încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare pentru o parte din terenurile ce
urmau a fi atribuite, plătind chiar preţul integral al vânzării, au ştiut că vor intra
în stăpânirea unor terenuri subevaluate, iar acest lucru nu ar fi fost posibil fără
conduita ilicită a persoanelor cu atribuţii în aplicarea legii. Prin urmare, contrar concluziei la care a ajuns instanţa de fond, Înalta Curte constată că probatoriul administrat în cauză demonstrează existenţa la nivelul Primăriei municipiului Constanţa a unei asocieri în vederea comiterii unor infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual, în legătură cu soluţionarea notificărilor formulate în baza Legii nr.10/2001“, au conchis judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.


Citeşte şi:

Liber la rejudecare, în Dosarul Retrocedărilor

Motivarea din Dosarul Retrocedărilor, secretizată Radu Mazăre a primit indicativul „P“. Nicuşor Constantinescu - „I“. Cine sunt „D1“, „Q“ şi „B1“

Nemulţumiri Radu Mazăre, prima reacţie oficială după cei nouă ani de închisoare primiţi în Dosarul Retrocedărilor

Radu Mazăre, plimbat între instanţe! Ieri la Constanţa, azi la Bucureşti