Dosarul lui Mihai-Octavian Gabur, fost director al companiei Navrom, repus pe rol în vederea reluării dezbaterilor privind prescripţia

 
 

• Trimiterea în judecată reprezintă o etapă reglementată de Codul de procedură penală, care nu poate în nicio situaţie să înfrângă prezumţia de nevinovăţie de care se bucură oricare justiţiabil.

 
 
Luni, 18 septembrie 2023, la Curtea de Apel Constanța a avut loc un nou termen în apelul dosarului penal în care Mihai-Octavian Gabur, fost director al companiei Navrom, trimis în judecată de DNA Constanța, a fost condamnat, în primă instanță, cu suspendare!
 
Conform portalului instanțelor de judecată, Curtea de Apel a repus cauza pe rol în vederea reluării dezbaterilor sub aspectul efectelor Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind prescripţia răspunderii penale din data de 24 iulie 2023, pronunţată în Cauza C-107/23.
 
Instanța a fixat termen de judecată la data de 02.11.2023, pentru când se citează părţile şi se încunoştinţează apărătorii.
 
Oricare va fi decizia Curții de Apel Constanța, aceasta va fi definitivă!
 
Amintim că, în luna august 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Mihai Octavian Gabur, cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
 

„În cursul anului 2011, inculpatul Gabur Mihai Octavian, în calitate de manager al unui proiect finanțat din fonduri nerambursabile, a depus la Ministerul fondurilor europene - autoritate contractantă - documente cu caracter inexact (două cereri de rambursare), prin care a solicitat plata cheltuielilor aferente achizițiilor de materiale necesare desfășurării cursurilor din proiect, în condițiile în care o parte din acestea, nu au fost folosite în acest scop.
 

Totodată, inculpatul a anexat la cererile respective mai multe documente cu conținut nereal (condică formatori, rapoarte lunare justificative privind consumul de materiale etc.).
 
Aceste demersuri au avut ca urmare obținerea pe nedrept de către societatea administrată de inculpatul Gabur Mihai Octavian, din bugetul Uniunii Europene, a sumei de 685.479 lei.
 
Până în prezent, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene), nu a comunicat organelor de urmărire penală dacă se constituie sau nu parte civilă în cauză.
 
În cauză, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unui imobil ce aparține inculpatului Gabur Mihai Octavian.
 
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța, cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză“.
 
Trimiterea în judecată reprezintă o etapă reglementată de Codul de procedură penală, care nu poate în nicio situaţie să înfrângă prezumţia de nevinovăţie de care se bucură oricare justiţiabil.

 
Prin Hotărârea nr. 508/2019, din 10.12.2019, Tribunalul Constanța a decis condamnarea lui Gabur Mihai Octavian la pedeapsa de 3 (trei) ani de închisoare cu suspendare, pentru folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele său. 
 
Prin Hotărârea nr. 284/2020 din 27 aprilie 2020, Curtea de Apel Constanța a admis apelurile declarate de apelanţii inculpat Gabur Mihai Octavian şi parte civilă Ministerul Fondurilor Europene împotriva sentinţei penale nr. 508/10.12.2019 pronunţată de Tribunalul Constanţa și a decis rejudecarea dosarului la tribunal.
 
În rejudecare, prin Hotarârea nr. 146/2022 din 28.04.2022, Tribunalul Constanța a decis condamnarea lui Gabur Mihai-Octavian la pedeapsa principală a închisorii de 3 (trei) ani cu suspendare, pentru folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei .
 
Decizia tribunalului a fost contestată la Curtea de Apel Constanța.
 
În prezent, dosarul se află în atenția magistraților Andreea Ianca și Virgil Marius Ungureanu, de la Curtea de Apel Constanța.  
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Interceptări DNA din dosarul care a cutremurat Direcția pentru Cultură Constanța „Optișpe, nouășpe, douăzeci. Dacă se poate să îi numărați“. „Nu, lăsați, e Ok“. (DOCUMENT)