Dosarul privind achiziţia corvetelor multifuncţionale a ajuns la Înalta Curte. Când s-a stabilit primul termen

• Dotarea forţelor navale române cu patru corvete multifuncţionale noi, moderne, interoperabile cu navele din dotarea altor state membre NATO, adaptate misiunilor actuale, constituie o necesitate strategică.

Magistrații Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României au stabilit primul termen în recursul dosarului privind achiziţia corvetelor multifuncţionale! Cauza se va afla pentru prima dată pe masa judecătorilor de la Curtea Supremă pe data de 20 ianuarie 2021.


Amintim că la începutul lunii iulie 2019, MApN a anunţat că oferta câştigătoare a contractului de achiziţie a celor patru corvete multifuncţionale a fost cea depusă de asocierea dintre Naval Group şi Santierul Naval Constanţa.


Ulterior, compania Damen Schelde Naval Shipbuilding BV (fostul şantier naval Royal Schelde al Marinei Regale Olandeze) a contestat în instanță achiziția Ministerului Apărării Naţionale.


În primă instanță, pe data de 7 octombrie 2019, Tribunalul București a respins contestaţia depusă de Damen, decizia nefiind una definitivă. Nemulțumiți de decizia Tribunalului București, oficialii companiei Damen Schelde Naval Shipbuilding BV au formulat recurs, această acțiune fiind trimisă spre soluționare Curții de Apel București.


La jumătatea lunii iulie 2017, completul de judecată format din magistrații Carmen Mihalea Voinescu, Cristina Petrovici şi Ionuţ Cristian Andreescu, de la Curtea de Apel București, a respins acțiunea promovată de Damen Schelde Naval Shipbuilding BV (fostul şantier naval Royal Schelde al Marinei Regale Olandeze).



„Admite recursul formulat împotriva încheierilor de şedinţă din 08.08.2019 şi 13.08.2019. Casează încheierile de şedinţă din 08.08.2019 şi 13.08.2019 şi în rejudecare constată că reclamanta datora o cauţiune în cuantum de 220.000 lei. Respinge, în rest, recursul, ca nefondat. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 alin. 5 din Legea nr. 101/2016, ca inadmisibilă. Cu recurs în 48 de ore de la pronunţare în ceea ce priveşte soluţia dată excepţiei de neconstituţionalitate. Definitivă, în rest. Pronunţată în şedinţă publică azi 13.07.2020“, potrivit minutei judecătorești.


Decizia Curții de Apel București a fost contestată de Damen Schelde Naval Shipbuilding BV la Înalta Curte de Casație, primul termen fiind stabilit, așa cum arătam și mai sus, pe data de 20 ianuarie 2021
 

Nota de Fundamentare a Guvernului

În Nota de Fundamentare -HG nr.906/29.11.2016 a Guvernului României privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare „Corvetă multifuncţională“, document publicat în Monitorul Oficial al României, se arată, printre altele, că cele mai eficiente nave de luptă de suprafaţă în zona de litoral sunt navele din clasa „corvetă”, cu deplasament mediu, capabile să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în Marea Neagră şi în afara acesteia, având o autonomie corespunzătoare şi calităţi nautice care să le permită executarea acţiunilor inclusiv în condiţii hidro-meteorologice dificile.


De asemenea, tot în Nota de Fundamentare -HG nr.906/29.11.2016 se mai precizează că „regiunea extinsă a Mării Negre este caracterizată de acţiunile de încălcare a normelor de drept internaţional, prin punerea în discuţie a ordinii internaţionale, conservarea conflictelor îngheţate şi intensificarea prezenţei militare“.

„Forţele navale române, pentru îndeplinirea misiunilor specifice în acest context politico-militar, trebuie să dispună de o structură de forţe modernă, credibilă şi echilibrată în raport cu forţele navale ale celorlalte state riverane Mării Negre. Cele mai eficiente nave de luptă de suprafaţă în zona de litoral sunt navele din clasa „corvetă”, cu deplasament mediu, capabile să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în Marea Neagră şi în afara acesteia, având o autonomie corespunzătoare şi calităţi nautice care să le permită executarea acţiunilor inclusiv în condiţii hidro-meteorologice dificile. În momentul actual, forţele navale române au în înzestrare patru corvete, care sunt depăşite din punct de vedere operaţional şi tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO, având resursa de viaţă epuizată şi dotare cu echipamente şi tehnică de provenienţă estică, a căror modernizare nu este fezabilă“, conform Notei de Fundamentare -HG nr.906/29.11.2016.

„În aceste condiţii, dotarea forţelor navale române cu patru corvete multifuncţionale noi, moderne, interoperabile cu navele din dotarea altor state membre NATO, adaptate misiunilor actuale, constituie o necesitate strategică ce va trebui satisfăcută în cel mai scurt timp posibil“, se mai precizează în documentul mai sus precizat.


Citește și

Un nou contract între Guvernele României și SUA, în lucru. Se achiziționează sistem de lansare rachete antinavă

Șeful Statului Major al Apărării din Polonia, în vizită la MApN. Ce s-a aflat pe agenda discuțiilor