Dosarul Retrocedărilor, recuperarea prejudiciilor! Primăria Constanța, demers de 4,5 milioane de dolari la Curtea Supremă

• UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac „a solicitat instanţei obligarea în solidar a pârâților la plata sumei de 4.491.657 de dolari, echivalent in lei la data plății, reprezentând o parte a prejudiciului cauzat patrimoniului UAT Municipiul Constanța prin infracțiunile săvârșite în cazul de retrocedare Dragne Gardef, astfel cum au fost acestea constatate definitiv de Decizia Penală a ICCJ nr. 32/A/2019 pronunțată dosarul 6536/2/2008“.

Primăria Constanța s-a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă a României, pentru recuperarea unui prejudiciu calculat la circa 4,5 milioane de dolari, în legătură cu cazul de retrocedare Dragne-Gardef, vizat de Dosarul Retrocedărilor.
 
După ce Tribunalul Constanța, dar și Curtea de Apel Constanța au respins acțiunea municipalității, primăria a declarat recurs în cauză, iar dosarul a ajuns pe rolul Secției I Civile a Curții Supreme.
 
 Este vorba despre dosar 2516/118/2021, în care Curtea de Apel a respins, în octombrie 2023, ca nefondate apelurile declarate în cauză de către UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac, dar și de către Bogdan Gabriel Sandu.
 
La Curtea de Apel, dosarul s-a aflat în atenția completului format magistrații Crina Mihaela Popescu și Claudia Bodean, din cadrul Secției I Civile a instanței.
 
Curtea de Apel a reconfirmat astfel decizia inițială a Tribunalului, care hotărâse respingerea ca prescrisă a acțiunii promovate de municipalitate pentru recuperarea prejudiciilor.
 
În cauză, UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac „a solicitat instanţei obligarea în solidar a pârâților la plata sumei de 4.491.657 de dolari, echivalent in lei la data plății, reprezentând o parte a prejudiciului cauzat patrimoniului UAT Municipiul Constanța prin infracțiunile săvârșite în cazul de retrocedare Dragne Gardef, astfel cum au fost acestea constatate definitiv de Decizia Penală a ICCJ nr. 32/A/2019 pronunțată dosarul 6536/2/2008“.
 
Pârâți în proces sunt Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Nicușor Daniel Constantinescu, Bogdan Ghițulescu, Alin Horațiu Dima, Cristian Talpău, Daniel Ene și Bogdan Gabriel Sandu.
 
Suma solicitată în cauză, ce se ridică la 4.491.657 de dolari, reprezintă prejudiciul calculat pentru două dintre terenurile retrocedate ce nu mai pot fi recuperate.

 
Mai exact, avocații Municipiului Constanța au arătat în propces, printre altele că, în Dosarul Retrocedărilor, „suplimentar, ICCJ a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor, în sensul revenirii unui număr de 80 de terenuri în domeniul public sau privat al UAT Municipiul Constanța“.
 
„Ulterior, în urma formulării unor contestații la executare, două dintre aceste terenuri au fost excluse de ICCJ din lista celor 80, şi anume pozițiile 17 şi 29 din Dispoziția #########.  S-a constatat că pentru respectivele terenuri este imposibilă restabilirea situației anterioare, acestea fiind vândute către terți prezumați de bună credință, nemaiputând fi recuperate de la condamnați“, s-a argumentat în instanță.
 
Mai departe, avocații au spus că „în scopul recuperării integrale a prejudiciului suferit de UAT Constanța prin săvârșirea infracțiunilor menționate anterior, se impune repararea prejudiciului cauzat patrimoniului Municipiului Constanţa. Valoarea estimată a prejudiciului este de 4.491.657 de dolari contravaloarea în lei la data plăţii“.
 
După respingerea acțiunii ca prescrisă de către Tribunal, avocații UAT Municipiului Constanța au declarat apel și, astfel, dosarul a ajuns la Curtea de Apel, care a menținut, însă, prima decizie a Tribunalului.
 

Acum, rămâne de văzut care va fi decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.
 
În prezent, dosarul se află în procedura de filtru, iar primul termen urmează a fi alocat ulterior.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, scj.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Înalta Curte explică de ce nu se pot recupera prejudiciile din Dosarul Retrocedărilor! (DOCUMENT)