Dosarul Retrocedărilor Se cer 4,38 milioane de dolari pentru „cazul Leșe“! Ce a decis Curtea de Apel Constanța!

 

• Acum, Curtea de Apel Constanța, înm completul AC5 al Secției I Civile, format din magistrații Iulian Minaev și Mihail Stănescu Sas, a anunțat că a judecat apelul, iar pronunțarea verdictului a fost amânată pentru data de 31 martie 2022.

Decizie de ultimă oră a Curții de Apel Constanța, în dosarul în care administrația Chițac a ridicat pretenții de peste 4,38 de milioane de dolari pentru Dosarul Retrocedărilor, în speță fiind vorba despre prejudiciul calculat, spune administrația, pentru cazul de retrocedare „Leșe“!

Este vorba despre dosarul 2511/118/2021, cauză în care Tribunalul Constanța, în primă instanță, a respins ca tardivă acțiunea UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac.

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel în urma apelului declarat de primarul Constanței.

Acum, Curtea de Apel Constanța, înm completul AC5 al Secției I Civile, format din magistrații Iulian Minaev și Mihail Stănescu Sas, a anunțat că a judecat apelul, iar pronunțarea verdictului a fost amânată pentru data de 31 martie 2022.

Amintim, suma exactă solicitată de UAT Municipiul Constanța în acest dosar se ridică la 4.384.867 de dolari, reprezentând prejudiciul calculat cu privire la cazul de retrocedare „Leșe“.

În Dosarul Retrocedărilor, mai multe persoane începând cu fostul primar Radu Mazăre au fost condamnate de Curtea Supremă la închisoare pentru retrocedarea ilegală, potrivit instanței, a nenumărate terenuri din Constanța și Mamaia.

Sentința definitivă în dosarul penal a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 07.02.2019.


În aprilie 2021, primarul în funcție Vergil Chițac a anunțat că a demarat o amplă procedură în instanță pentru recuperarea prejudiciului calculat în dauna orașului în Dosarul Retrocedărilor.

Până la acest moment, majoritatea acțiunilor deschise în instanță de administrația Chițac cu acest obiect au fost respinse ca fiind tardiv formulate.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.