Dosarul Retrocedărilor Sechestru DNA în Constanța Veche! Judecătorii au refuzat să ridice măsura. Cazul, ajuns la Tribunal
Dosarul Retrocedărilor: Sechestru DNA în Constanța Veche! Judecătorii au refuzat să ridice măsura. Cazul,
11 Jul, 2022 00:00
ZIUA de Constanta
6523
Marime text
- În cauză, este vorba despre un teren de 136,65 de metri pătrați, situat în apropierea a două cunoscute străzi din zona veche a Constanței, respectiv Marc Aureliu și Aristide Karatzali.
- Cu sechestru DNA pe teren, pus în Dosarul Retrocedărilor, dar și cu o ipotecă pusă de Finanțele Publice în acest sens, proprietarul de drept al terenului s-a adresat Judecătoriei Constanța.
- Acesta a argumentat că, în urma proceselor civile pe care le-a purtat, instanțele au stabilit definitiv și irevocabil că imobilul, care inițial îi fusese atribuit unuia dintre beneficiarii de top ai retrocedărilor administrației Radu Mazăre, este al său de drept, decizia irevocabilă fiind luată anterior finalizării procesului privind Dosarul Retrocedărilor.
- Judecătoria Constanța a respins însă cererea, prin Hotărârea 8207/2022.
- Dosarul a ajuns acum la Tribunalul Constanța, unde se va stabili data primei înfățișări în apel.
Cu sechestru DNA pe teren, pus în Dosarul Retrocedărilor, dar și cu o ipotecă pusă de Finanțele Publice în acest sens, omul s-a adresat Judecătoriei Constanța.
În cauză, este vorba despre un teren de 136,65 de metri pătrați, situat în apropierea a două cunoscute străzi din zona veche a Constanței, respectiv Marc Aureliu și Aristide Karatzali.
În dosar, ajuns recent pe rolul Tribunalului Constanța, proprietarul a chemat în judecată Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța, dar și Municipiul Constanța prin Primar.
Practic, reclamantul a cerut Judecătoriei ridicarea sechestrului DNA și ștergerea mențiunilor privind ipoteca.
Acesta a argumentat că, în urma proceselor civile pe care le-a purtat, instanțele au stabilit definitiv și irevocabil că imobilul, care inițial îi fusese atribuit unuia dintre beneficiarii de top ai retrocedărilor administrației Radu Mazăre, este al său de drept, decizia irevocabilă fiind luată anterior finalizării procesului privind Dosarul Retrocedărilor.
Pe scurt, despre Dosarul Retrocedărilor
Pentru a contextualiza, menționăm că Dosarul Retrocedărilor vizează retrocedărilor unor suprafețe impresionante de teren în Constanța și Mamaia, în timpul fostului primar Radu Mazăre, retrocedări despre care instanța penală a stabilit că ar fi fost ilegale.
Printre beneficiarii de top ai Dosarului Retrocedărilor se numără și omul de afaceri Georgică Giurgiucanu, cel care a primit inițial terenul în discuție, alături de mai multe suprafețe, în baza Dispoziției 796/2004 semnată de primarul de atunci, Radu Mazăre.
Prin Decizia penală 32/07.02.2019, Curtea Supremă a închis definitiv Dosarul Retrocedărilor, hotărând condamnarea definitivă a fostului primar Mazăre, a afaceristului Georgică Giurgiucanu și a altor persoane acuzate în cauză.
De asemenea, prin aceeași hotărâre, instanța supremă a menținut sechestrul pus de Direcția Națională Anticorupție asupra mai multor terenuri vizate de anchetă, a desființat mai multe dispoziții de retrocedare semnate de Mazăre și a dispus restabilirea situației anterioare cu privire la maimulte suprafețe de teren.
Teren câștigat în instanțele civile
Pe de altă parte, până să se ajungă la decizia definitivă din Dosarul Retrocedărilor, proprietarul terenul în discuție a reușit să își câștige în instanțele civile dreptul asupra suprafeței de peste 130 de metri pătrați, din Constanța Veche.
Conform Hotărârii 8207/2022 a Judecătoriei Constanța, citată pe Portalul Național al Jurisprudenței, „în motivarea acțtiunii, se arată că prin sentința civilă nr. ###/27.04.2016 pronunțată de Tribunalul Constanța s-a dispus restituirea în natură a imobilului (... – nr., imobilul în cauză). Sentința a rămas definitivă și irevocabilă prin nerecurare, astfel că unic proprietar a devenit reclamantul“.
Se mai arată în documentul citat că „privind pe vechiul proprietar (nr., Georgică Giurgiucanu), (împotriva acestuia are instituită pârâta ANAF Constanța o ipoteca legala intabulată în CF) acestuia i s-a desființat dreptul de proprietate stabilit prin Dispoziția nr. 796/19.03.2004 emisă de primarul Municipiului Constanța“.
A mai arătat reclamantul că, potrivit „Sentinței civile nr. ####/04.03.2014 emisă de Judecătoria Constanța, rămasă definitivă și irevocabilă în urma respingerii apelului prin Decizia civilă nr.###/30,04.2015 emisă de Tribunalul Constanța. În dispozitivul Sentinței civile nr. ####/04.03.2014 instanța a dispus: «Admite acțiunea formulată de (...) Constată nulitatea absolută parțială a Dispoziției nr. 796/19.03.2004 emisă de primarul Municipiului Constanța, în ceea ce privește terenul (..., nr. – terenul în discuție)»“.
A mai spus reclamantul că „sechestrele și ipoteca au fost înființate datorită obligațiilor pe care le avea fostul proprietar (...). Prin desființarea titlului acestuia și sechestrele rămân fără obiect“.
Scurtă cronologie
Pentru a sintetiza, situația stă în felul următor: terenul în discuție a fost retrocedat către Georgică Giurgiucanu (alături de alte suprafețe) prin Dispoziția nr. 796/2004 semnată de primarul Radu Mazăre.
În 2016, reclamantul din prezenta cauză a devenit unic proprietar al terenului, după ce instanțele civile au anulat parțial dispoziția de retrocedare cu privire la acel teren și au dispus restuirea sa în natură către proprietarul de drept.
În 2019, instanța supremă a închis Dosarul Retrocedărilor, a menținut sechestrul DNA pe mai multe terenuri, inclusiv vizat de actualul dosar și a dispus restabilirea situației anterioare emiterii dispozițiilor de retrocedare.
La finele lui 2021, proprietarul stabilit de instanțele civile al terenului de lângă străzile Karatzali și Marc Aureliu a cerut Judecătoriei Constanța ridicarea sechestrului DNA (care îl viza pe fostul proprietar, Giurgiucanu) și ștergerea ipotecii.
Prin Hotărârea 8207/2022, însă, Judecătoria Constanța a respins acțiunea sa.
Din motivarea hotărârii de respingere
În dispozitivul sentinței se arată că Judecătoria „admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Public Parchetul de le lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Respinge cererea formulata in contradictoriu cu Ministerului Public Parchetul de le lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă“.
Mai departe, Judecătoria „constată că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către DGRFP Galaţi AJFP Constanța este o apărare pe fondul cauzei. Respinge cererea ca nefondată“ .
În motivarea acestei decizii, Judecătoria a arătat,printre altele, că „examinând textul legal ce permite ridicarea sechestrului asigurător, niciuna din ipotezele avute în vedere de dispozițiile mai sus indicate nu se regăsesc în prezenta cauză“.
Au mai spus judecătorii că „instanța de apel (nr., Curtea Supremă) a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, inclusiv cu privire la terenul intravilan, în suprafață de 135,65 mp, (...), fiind, totodată, menținută măsura sechestrului asigurator instituită în faza de urmărire penală. Conform Deciziei ÎCCJ terenul este enumerat printre cele care revin în proprietatea UAT, ca efect al repunerii în situația anterioară“.
„Rezultă, așadar că, în cauză, nu se regăsește niciuna din ipotezele reglementate de dispozițiile art.957 alin. l Cod procedură civilă, sechestrul menținut (o consecință directă a soluției de restabilire a situației anterioare săvârșirii infracțiunii) prin Decizia nr. ##/2019 producându-și în continuare efectele, în condițiile în care terenul nu a revenit în patrimoniul municipiului Constanța“, se menționează în hotărârea citată.
Se mai arată că „față de aceste considerente instanţa va respinge cererea ca nefondată“.
Decizia Judecătoriei Constanța a fost atacată în apel de către reclamant, dosarul ajungând acum pe rolul Tribunalului Constanța, unde urmează să se stabilească data primei înfățișări în apel.
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței rejust.ro – Hotărârea 8207/2022
PRECIZĂRI
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
Retrocedări suprapuse în inima Constanței!
Încurcăturile primelor terenuri retrocedate și „amestecate“ de echipa Mazăre, greu de rezolvat chiar și după 18 ani!
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii