Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
05:34 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Familia Cușu, proces cu primarul pentru dezbaterea unui PUZ în Consiliul Local Constanța! Este vizată transformarea unui restaurant în spital

ro

15 Feb, 2024 17:00 2538 Marime text
  • Iancu Cușu și Mirela Cușu i-au chemat în judecată pe Primarul Municipiului Constanța și Secretarul General al Municipiului Constanța.
  • Dosarul are indicativul 153/118/2023, în primă instanță, cei doi Cușu primind o decizie favorabilă la Tribunalul Constanța, care a admis cererea și a obligat primarul și secretarul general al municipiului „la soluţionarea cererilor reclamantei înregistrate sub nr. 135892/30.06.2022 şi nr. 198093/20.09.2022“.
Iancu și Mirela Cușu vor să introducă în dezbaterile ședințelor Consiliului Local Constanța documentația vizând PUZ-ul pentru transformarea Restaurantului Nord, din Parcul Tăbăcăriei, în spital.
 
Familia Cușu a chemat astfel în judecată Primarul Municipiului Constanța, dar și Secretarul General al Municipiului Constanța, într-un dosar în Contencios administrativ și fiscal, având ca obiect „obligația de a face“.
 
Dosarul are indicativul 153/118/2023, în primă instanță, cei doi Cușu primind o decizie favorabilă la Tribunalul Constanța, care a admis cererea și a obligat primarul și secretarul general al municipiului „la soluţionarea cererilor reclamantei înregistrate sub nr. 135892/30.06.2022 şi nr. 198093/20.09.2022“.
 
Concret, Iancu Cușu și Mirela Cușu au cerut obligarea muncipalității să le soluționeze cererile prin care au solicitat introducerea pe ordinea de zi a ședinței CLC și supunerea spre aprobare a proiectului privind aprobarea PUZ-ului întocmit pentru transformarea Restaurantului Nord în unități spitalicești.
 
Hotărârea Tribunalului, favorabilă celor doi Cușu, a fost atacată în recurs de către municipalitate, iar cazul a ajuns astfel la Curtea de Apel Constanța, unde a fost judecat astăzi, 15 februarie 2024.
 
După ascultarea părților, judecătorii au anunțat că vor lua o decizie la data de 23 februarie 2024.
 
La Curtea de Apel, cazul se află, potrivit informațiilor noastre, în atenția completului format din magistrații Roxana Nicoleta Bacu, Ramona Poppa și Constantina Monica Turcu.
 
Decizia pe care o va lua în cauză Curtea de Apel nu va mai putea fi atacată.

 
Așa cum am precizat anterior, Tribunalul a admis cererea de chemare în judecată, iar în minuta Hotărârii 536/2023, atacată acum la Curte, se arată că instanța „admite cererea de chemare în judecată. Obligă pârâţii la soluţionarea cererilor reclamantei înregistrate sub nr. 135892/30.06.2022 şi nr. 198093/20.09.2022. Ia act de împrejurarea că reclamanta a solicitat acordarea pe cale separată a cheltuielilor de judecată“.
 
La Tribunal, cazul s-a aflat, potrivit datelor noastre, în atenția completului prezidat de magistratul Teodora Luminița Popescu.
 
Ce au spus reclamanții
 
În Hotărârea 536/2023 se arată că cei doi reclamanți au precizat că sunt proprietarii imobilului din bulevardul Alexandru Lăpușneanu, fn, zona Sat Vacanță, pentru care le-a fost eliberat în 2017 certificatul de urbanism nr. 898/10.04.2017.
 

CU a fost eliberat pentru „elaborare Plan Urbanistic  Zonal în vederea transformării imobilului existent Restaurant Nord în spaţii desfăşurare servicii medicale, spitaliceşti“.
 
Detalii despre eliberarea CU în 2017 pot fi accesate în articolul
 
Restaurantul Nord din parcul Tăbăcărie se va transforma în spital (galerie foto)
 
În continuare, reclamanții au arătat că ulterior eliberării CU, au inițial și finanțat documentația de tip PUZ pentru imobilul vizat, care se află în proprietatea lor.
 
Conform hotărârii instanței, „se susține de către reclamanți că deşi documentaţia a fost analizată de toate compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului şi a fost avizată favorabil de toate comisiile de specialitate ale consiliului local, proiectul de hotărâre privind aprobarea acestei documentaţii de urbanism nu a fost introdus pe ordinea de zi a vreunei şedinţe a autorităţii locale deliberative şi nu a fost supus aprobării acesteia“.
 
Astfel, „prin cererea înregistrată la Primăria municipiului Constanţa sub nr. 135892/30.06.2022, au solicitat introducerea pe ordinea de zi a primei şedinţe următoare a Consiliului Local al municipiului Constanţa şi supunerea spre aprobare autorităţii deliberative a proiectului privind aprobarea documentaţiei de urbanism de tip PUZ în vederea «transformării imobilului existent Restaurant Nord în spatii desfăşurare servicii medicale, spitaliceşti», cerere ce nu a fost soluționată motiv pentru care s-a reveni , în același sens, cu o nouă cerere înregistrată sub nr. 198093/20.09.2022, cerere care de asemenea nu a primit răspuns“.
 
În aceste condiții, a fost deschisă acțiunea în instanță.
 
Ce au spus avocații municipalității
 
În replică, reprezentanții municipalității au arătat că „prin adresa nr. 62738/23.03.2022 Secretarul general a înaintat proiectul de hotărâre şi documentaţia de specialitate aferentă, precum şi observaţiile sale, în sensul că nu poate avea calitatea de iniţiator a unei documentaţii de urbanism de tip PUZ o persoană care nu deţine un drept de proprietate asupra terenului, cu atât mai mult cu cât terenul este proprietatea municipiului și ca urmare a acestor constatări, reclamanţii au demarat procedura pentru constituirea dreptului de superficie asupra terenului în suprafaţă de 3.477 mp, situat în Bdul. Alexandru Lăpușneanu, nr. 188A, asupra căruia urmăresc stabilirea reglementărilor prin PUZ în vederea demarării investiţiei, în cadrul procedurii constituirii dreptului de superficie, a fost adoptată HCL nr. 504/31.10.2022 privind constituirea dreptului de superficie cu titlu oneros asupra teremnului mai sus arătat, în persoana reclamanţi ####### ##### ## ##### ###### ## ## ####### ############# ###.26 din HCL nr. 26/31.01.2022 reclamanţii trebuie să indice şi să se prezinte la notarul public, împreună cu un reprezentant al autorităţii, în vederea semnării in formă autentică a contractului de superficie însă până la această data, reclamanţii nu au efectuat aceste demersuri, astfel încât nu este semnat contractul de superficie cu privire la teren, iar reclamanţii nu deţin un titlu cu privire la terenul obiect al reglementărilor urbanistice propuse“.
 
 „Nedeţinerea unui titlu pentru terenul aferent reglementărilor propuse prin PUZ a reprezentat motivul pentru care nu a fost introdus pe ordinea de zi a şedinţei CI. proiectul de hotărâre pentru aprobarea PUZ propus“, au arătat avocații municipalității.
 
După deliberări, judecătorii de la Tribunal au decis admiterea acțiunii.
 
Din motivarea deciziei Tribunalului
 
În motivarea deciziei de admitere, judecătorii au arătat, printre altele, că „Tribunalul apreciază că prin lăsarea nesoluţionată a cererii reclamanţilor pentru o perioadă atât de mare (respectiv de la data de 30.06.2022 până în prezent), indiferent de natura cererii, pârâţii au produs reclamanţilor o vătămare în sensul dispoziţiilor din art. 1 din cuprinsul Legii nr. 554/2004“.
 
„Susținerile pârâţilor (nr., primarul și secretarul general) din cuprinsul întâmpinării în sensul că reclamanţii au fost înştiinţaţi cu privire la motivele pentru care documentaţia nu a fost înaintată Consiliului local, deşi pot fi reale, nu prezintă relevanţă sub aspectul reţinerii unui eventual caracter justificat al refuzului, cât timp «înştiinţarea» reclamanţilor, fără emiterea unui răspuns clar nu are valenţele unui soluţii date asupra cererii reclamanţilor“, au spus judecătorii de la Tribunal.
 
„În aprecierea aspectului că această înştiinţare nu echivalează cu soluţionarea cererii reclamanţilor tribunalul are în vedere şi faptul că, în lipsa unui raspuns în cuprinsul căruia să fie materializat refuzul de înaintare către consiliul local a documentaţiei tehnice, reclamanţii se află în imposibilitatea contestării acestui refuz“, conform Tribunalului.
 
Judecătorii au mai spus că „prin urmare, raportat la solicitarea reclamanţilor, tribunal apreciază că se impunea emiterea clară a unui răspuns prin care pârâţii să soluţioneze cererea reclamanţilor, răspuns care, în ipoteza respingerii,  poate fi ulterior supus analizei instanţei pentru verificarea eventualului caracterului nejustificat“.
 
„Totodată, apărările pârâţilor în sensul că aceştia nu pot soluţiona cererea reclamanţilor deoarece nu a fost încheiat un contract de superficie pentru teren sunt vădit nefondate cât timp instituţia abilitată să analizeze documentaţia tehnică necesară emiterii PUZ este Consiliul Local Constanţa, pârâţii neavând niciun temei pentru a refuza reclamanţilor soluţionarea cererii astfel cum a fost formulată, respectiv de a introduce pe ordinea de zi a Consiliului Local Constanţa solicitarea de aprobare a proiectului menţionat“, conform Tribunalului.
 
Instanța a mai punctat că „deşi reale susţinerile în sensul că nu există un titlu cu privire la terenul pe care este edificat imobilul, acesta nu poate reprezenta o justificare pentru nesoluţionarea cererii reclamanţilor ci, eventual pentru respingerea solicitării de introducere pe ordinea de zi a consiliului local ori a solicitării aprobare a PUZ care să modifice destinaţia imobilului, atribuţie ce nu revine însă pârâţilor din prezenta cauză în raport de considerentele deja menţionate“.
 
„Ceea ce se impută pârâţilor nu este soluţia dată asupra cererii reclamanţilor de aprobare a PUZ, ci chiar nesoluţionarea cererii de introducere pe ordinea de zi a consiliului local a acestei solicitări şi documentaţiei aferente, astfel cum ea a fost depusă de către reclamanţi, pentru o perioadă de timp ce nu poate fi considerată rezonabilă în raport, pe de o parte, de obiectul acesteia şi, pe de altă parte, de aspectul că pârâţii nu au competenţa legală de a verifica temeinicia cererii reclamanţilor de modificare a PUZ, această atribuţie revenind exclusiv consiliului local“, conform Tribunalului.
 
În această situație, rămâne de văzut care va fi decizia din recurs a Curții de Apel.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
RAJDP Constanța pierde definitiv unul dintre procesele intentate fostului director, Adrian Gâmbuțeanu. Regia cerea peste 5,34 milioane de euro! (MINUTA)
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii