Georgian Caraman, consilier juridic la fiscul din Constanța, și-a dat în judecată angajatorul. Dosarul, la Curtea de Apel (DOCUMENTE)

 
Georgian Caraman, angajat la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța pe poziția de consilier juridic superior grad 3 și consilier juridic superior grad 4, se află în proces chiar cu angajatorul.
 
Litigiul ce are ca obiect anularea unui act administrativ a ajuns pe recurs la Curtea de Apel Constanța, care este așteptată să dea primul termen de judecată.


 
Cazul a fost înregistrat mai întâi la Tribunalul Constanța, în data de 22 decembrie 2023.
 
Pe 29 ianuarie 2025, Tribunalul a respins cererea de chemare în judecată formulată de Georgian Caraman.
 
MINUTA

 
Motivul nemulțumirii reclamantului

 
În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat, în esenţă, că, prin sentinţa civilă nr. ###/06.04.2023 pronunţată de Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. ####/118/2022, a fost admisă acţiunea pe care a formulat-o alături de alţi reclamanţi, în contradictoriu cu DGRFP ###### şi a fost obligat pârâtul la plata către reclamanţi a sumelor datorate de la data numirii în funcţia publică, dar nu mai înainte de 01.09.2019 şi până la data hotărârii, constând în diferenţa netă dintre salariul de bază efectiv încasat şi salariul de bază stabilit prin raportare la nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare aflate în plată la nivelul DGRFP ######, aşa cum sunt menţionate în adresa nr. GLR_MRU-4647/15.12.2022 şi adresa nr. GLR_MRU - 928/07.03.2023, emise de DGRFP ######, Structura Servicii Interne - Serviciul Resurse Umane, pentru aceeaşi funcţie/ grad / treaptă / gradaţie, ţinând seama de toate majorările salariate intervenite asupra drepturilor salariale prin efectul hotărârilor judecătoreşti definitive existente la nivelul DGRFP ######, actualizate cu indicele de inflaţie şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare de la data scadenţei fiecărei sume şi până la data plăţii efective.
 
A fost obligat pârâtul la plata, în continuare, către reclamanţi a salariului de bază stabilit prin raportare (a nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare aflate în plată la nivelul DGRFP ######, aşa cum sunt menţionate în adresa nr. GLR_MRU-4647/15.12.2022 şi adresa nr. GLR_MRU-928/07.03.2023, emise de DGRFP ######, Structura Servicii Interne - Serviciul Resurse Umane, pentru aceeaşi funcţie/ grad / treaptă / gradaţie, ţinând seama de toate majorările salariale intervenite asupra drepturilor salariale prin efectul hotărârilor judecătoreşti definitive existente la nivelul DGRFP ######.
 
Ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti mai sus arătate, pârâta a emis Decizia nr. ####/29.11.2023 prin care, între altele, a stabilit că, începând cu data de 06.09.2022, beneficiază de un salariu de bază brut lunar de 8970 lei (art. 1), cu consecinţa modificării Deciziei nr. ####/05.09.2022, în sensul menţionării salariului de bază brut lunar stabilit prin această decizie la suma de 8970 lei în loc de 8782 lei (art. 2), cu consecinţa modificării Deciziei nr. ####/12.09.2022, în sensul menţionării salariului de bază brut lunar stabilit prin această decizie la suma de 9195 lei în loc de 9002 lei (art. 3)
 
Întrucât a considerat că, prin emiterea deciziei nr. ####/29.11.2023, pârâta nu s-a conformat dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti în executarea căreia a pretins că ar fi emis-o, în temeiul art. 37 al. 1 din Legea nr. 153/2017, reclamantul a învederat că a formulat, în termen legal, contestaţia înregistrată sub nr. GLR_REG###########.
 

Cum s-a apărat pârâta
 
Pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice ###### a depus întâmpinare la data de 15.02.2024 prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.
 
##### în vedere dispozitivul hotărârii judecătoreşti rezultă în mod clar faptul că instanţa de judecată a dispus numai asupra cuantumului salariului de bază, respectiv la stabilirea acestuia la nivel maxim aflat în plată în instituţie, aşa cum sunt precizate aceste niveluri prin adresa GLR-MRU 4647/15.12.2022 şi adresa GLR-MRU 928/07.03.2023, emise de D.G.R.F.P ######, având în vedere şi majorările salariale intervenite asupra salariului de bază prin efectul hotărârilor judecătoreşti definitive.
 
În speţă petentul, ocupând funcţiile de consilier juridic superior gradaţia 3 şi consilier juridic superior gradaţia 4, nivelul maxim al salariului de bază este de 8.970 lei, respectiv 9.195 lei, aşa cum rezultă din adresa GLR-MRU 4647/15.12.2022, atât din coloana 6 cât şi din coloana 7.
 
La coloana 7 este evidenţiat în mod clar faptul că salariul brut maxim de 10.316 lei are drept componente salariul de bază de 8.970 lei şi sporul de confidenţialitate de 15% de 1.346 lei şi salariul brut maxim de 10.575 lei are drept componente salariul de bază de 9.195 lei şi sporul de confidenţialitate de 15% de 1.380 lei.
 
În opinia sa, salariul brut prevăzut în coloana 7 din adresa GLR-MRU 4647/15.12.2022 respectă definiţia dată de art. 7 lit. e din Legea nr. 153/2017 sau cea dată de art. 160 din Codul muncii, deoarece cuprinde salariul de bază şi sporul de confidenţialitate, ca element care se acordă sub formă de procent aplicat la salariul de bază.
 
Sporul de confidenţialitate reprezintă un drept câştigat de instanţă de o serie de funcţionari publici pentru care D.G.R.F.P ###### a avut obligaţia de a pune în executare hotărârile judecătoreşti definitive, respectiv emiterea unor decizii prin care să se stabilească salariul de bază, la care să se adauge şi sporul de confidenţialitate de 15% (nu să se includă).
 
Astfel salariile de bază maxime de 8.970 lei, respectiv 9.195 lei stabilite prin Decizia ####/13.10.2023 includ şi majorarea pentru complexitatea muncii de 15% (drept salarial prevăzut de #### 3 din Anexa nr. VIII, Capitolul I, ###### A, pct. I din Legea nr. 153/2017, drept salarial obţinut prin hotărâre judecătorească definitivă.
 
Salariile de bază stabilite prin Decizia nr. ####/13.10.2023 sunt salarii de bază obţinute prin hotărâre judecătorească definitivă. Stabilirea unui salariu de bază mai mare decât acest nivel ar contraveni Legii nr. 153/2017, care prin Anexa nr. VIII, Capitolul I, litera A, pct. Id), instituie acest nivel ca fiind maxim admis.
 
De asemenea, pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului de bază şi nu a altor drepturi salariale, corespunzător fiecărei funcţii, trebuie să includă şi majorările stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti şi trebuie să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat în baza aceloraşi dispoziţii de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale.
 
Ce a reținut Tribunalul
 
În fapt, reclamantul ####### ######## are calitatea de funcţionar public în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice ######, fiind încadrat în funcţia publică de consilier juridic clasa I, grad profesional superior, gradaţia 4 la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa - Serviciul juridic.
 
Prin sentinţa civilă nr. ###/06.04.2023 pronunţată de Tribunalul Constanţa - Secția de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. ####/118/2022, definitivă prin decizia nr. ###/18.09.2023 a Curţii de Apel Constanţa, pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ###### a fost obligată către mai mulţi reclamanţi, printre care şi reclamantul ####### ########, la plata „sumelor datorate de la data numirii în funcţia publică dar nu mai înainte de 01.09.2019 şi până la data prezentei hotărâri, constând în diferenţa netă dintre salariul de bază efectiv încasat şi salariul de bază stabilit prin raportare la nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare aflate în plată la nivelul DGRFP ######, aşa cum sunt menţionate în adresa nr. GLR_MRU # #######.12.2022 şi adresa nr. GLR_MRU – 928/07.03.2023 emise de DGRFP ######, Structura Servicii Interne – Serviciul Resurse Umane, pentru aceeaşi funcţie/grad/ treaptă/gradaţie, ţinând seama de toate majorările salariale intervenite asupra drepturilor salariale prin efectul hotărârilor judecătoreşti definitive existente la nivelul DGRFP ######, actualizate cu indicele de inflaţie şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, de la data scadenţei fiecărei sume şi până la data plăţii efective”.
 
În executarea hotărârii pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ###### a emis pentru reclamantul ####### ######## decizia de salarizare nr. 1618/13.10.2023, prin care a stabilit că începând cu data de 06.09.2022 beneficiază de un salariu de bază brut lunar în cuantum de 8970 de lei, iar începând cu data de 12.09.2022 un salariu de bază brut lunar în cuantum de 9195 de lei.
 
Reclamantul a contestat această decizie, iar prin adresa de soluţionare nr. GLR_REG 28041/29.11.2023 contestaţia sa a fost respinsă ca nefondată, reţinându-se, în esenţă, că din dispozitivul hotărârii judecătoreşti reiese fără echivoc că instanţa a dispus numai asupra cuantumului salariului de bază. S-a arătat că în raport de funcţia ocupată de reclamant, salariul de bază a fost stabilit astfel cum rezultă din cele două adrese avute în vedere de instanţă la pronunțarea sentinţei civile nr. ###/06.04.2023 a Tribunalului Constanţa.
 
Prin prezenta acţiune reclamantul contestă decizia de salarizare şi pe cea de soluţionare a contestaţiei, invocând, în esenţă, interpretarea greșită a dispozitivul sentinţei de către angajator, prin neincluderea sporului de confidențialitate în cuantumul salariului de bază.
 
Concluzionând, instanţa reţine că adăugarea la salariul de bază brut a sporului de confidențialitate de 15% alături de sporul pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare de 15 % (care în fapt este o majorare expres prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017), este nelegală întrucât nu se poate întemeia pe dispozitivul sentinţei civile nr. ###/06.04.2023, dar în același timp ar presupune încălcarea prevederilor art. 38 alin. (6) din lege şi a prevederilor anexelor actului normativ.
 
#### de cele expuse, instanţa reţine că în mod corect au fost stabilite drepturile salariale ale reclamantului prin decizia nr. ####/13.10.2023, iar contestaţia administrativă a fost respinsă în mod justificat de angajator, motiv pentru care acţiunea va fi respinsă ca neîntemeiată.
 
Averea și interesele lui Georgian Caraman
 
Cea mai recentă declarație de avere, depusă în 23 aprilie 2024, arată că Georgian Caraman deține o pătrime dintr-un teren intravilan de 211 mp, cumpărat în anul 2021, ce este situat în Palazu Mare, județul Constanța.
 
El are patru apartamente și o casă de locuit. Primul apartament i-a rămas moștenire în 1999. Celelalte au fost cumpărate în 2007, 2017 și 2022. În 2021 și-a cumpărat casa de locuit, figurând ca titular alături de Eleonora Caraman (soția), Nicolae-Adam Papazicu și Camelia Papazicu.
 
În calitate de consilier juridic a obținut un salariu de 80.717 lei, iar soția, angajată în același loc, a obținut 79.701 lei.
 
În declarația de interese a precizat că este membru în Colegiul Consilierilor Juridici din Transporturi București.
 
Sursă text: Portal Just și ReJust
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:
Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța Fiscul din Mangalia, bun de plată pentru firma Wish Management and Trading Company SRL