ISU Constanța și Apele Române, în instanță, pentru o elice stricată! Cum s-a întâmplat

La Tribunalul Constanța, a ajuns dosarul 13062/212/2022, în apel, unde Inspectoratul pentru Situații de Urgență Constanța a câștigat, pe fond, împotriva Apelor Române, plata unei elice.
 
Vorbim astfel de un dosar ce a ajuns la instanța finală pe 24 septembrie 2024. În ianuarie, pe fond, Judecătoria Constanțaa dat următoarea soluție pe scurt – „Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată. Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea al judeţului Constanţa în contradictoriu cu pârâta Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 10.617,64 lei fără TVA, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat reclamantului pentru elicea avariată ca urmare a evenimentului de navigaţie produs la 06.12.2019. Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, conform art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., astăzi, 26.01.2024”. Apele Române a făcut apel.

Ambarcațiune avariată, la o misiune de salvare
 
Pe fond, în motivare, reclamantul a arătat că, în data de 06.12.2019, în baza unui apel către serviciul unic de urgenţă 112 privind încercarea unei persoane de a se sinucide, ambarcaţiunea MAI 4406 a fost alertată în zona digului de la Plaja Modern. Aceasta a ajuns în zona indicată la ora 13:05 şi a început căutările posibilei persoane înecate. Manevrele ambarcaţiunii în zona de căutare s-au efectuat cu viteză redusă şi cu trimul propulsorului uşor ridicat (la cca. 8°), pentru a putea menţine guvernarea. La ora 13:42, ambarcaţiunea a lovit un obstacol submers, deşi sonarul indica o adâncime de aproximativ 3,2 m. Ajutorul conducătorului de ambarcaţiune a inspectat compartimentul motor pentru a observa dacă sunt probleme în santină, însă nu a observat nimic. De asemenea, nici aparatura (de navigaţie sau cea a motorului) de la bord nu a indicat vreo eroare. Deoarece nu au fost observate schimbări în starea de operativitate şi manevrabilitate a ambarcaţiunii, echipajul a luat decizia de a continua misiunea de căutare a posibilei persoane înecate.
 
Odată ajunsă ambarcaţiunea în Portul #####, cu ocazia procedurii specifice de întreţinere a ambarcaţiunii, s-a constatat că elicea interioară a sistemului de propulsie are o deformare la două dintre palele acesteia.
 
Astfel cum reiese din Actul de investigare al evenimentului de navigaţie produs la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Constanţa în data de 06.12.2019 cu ambarcaţiunea MAI 4406nr. S/1943064 din 18.02.2020, evenimentul de navigaţie produs ar fi putut fi evitat de către echipajul ambarcaţiunii dacă Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral ar fi balizat/semnalizat corespunzăor zona în care se afla obstacolul submers, fapt care nu s-a întâmplat nici până la data de 04.02.2020, când Oficiul de Căpitănie ##### a efectuat o altă verificare.
 
În continuare, reclamantul a arătat că, în aceste împrejurări, sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale în privinţa pârâtei, respectiv fapta ilicită de a nu baliza zona în care s-a produs evenimentul naval, prejudiciul constând în valoarea reparaţiilor ambarcaţiunii, raportul de cauzalitate şi vinovăţia.
 
În motivare, în esenţă, pârâta a arătat că nu este proprietarul digului submers în discuţie, iar reclamanta nu a indicat niciun temei legal din care să rezulte că pârâta are obligaţia de a baliza un dig care nu-i aparţine. Prin urmare, în cauză nu este îndeplinită condiţia culpei în vederea atragerii răspunderii civile delictuale. În continuare, pârâta a arătat că, ţinând cont de informările transmise de Căpitănia Portului Constanţa ca urmare a unor accidente de navigaţie în zona de litoral a Municipiului Constanţa, a încheiat un contract de prestări servicii cu o echipă de scafandri profesionişti care au descoperit două diguri vechi, care nu aparţin pârâtei şi care au devenit diguri submerse prin scufundarea lor naturală, amplasate în zona Casa Căsătoriilor şi Spitalul Militar. Având în vedere că în zona digului submers din zona Casei Căsătoriilor şi Spital Militar pe timpul sezonului estival, se afla amplasată o bază de agrement nautic, pe perioada sezonului cald, pârâta a montat balize de semnalizare chiar dacă digul nu-i aparţine şi chiar dacă nu avea această obligaţie legală.
 
Prin Încheierea de şedinţă din 27.10.2022, instanţa a dispus unirea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei cu fondul cauzei şi a recalificat excepţia inadmisibilităţii acţiunii ca fiind excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, raportat la motivarea acesteia. Ca o consecință, în procesul-verbal de cercetare administrativă nr. 1916450 din data de 13.03.2020 s-a concluzionat că cele două cadre militare ce au fost implicate în evenimentul de navigație din 06.12.2019 nu au încălcat nicio dispoziție legală. În aceste împrejurări, în vederea recuperării prejudiciului cauzat ambarcațiunii, comisia de cercetare administrativă care a întocmit procesul-verbal indicat anterior a propus înaintarea dosarului cercetării administrative către structura juridică abilitată, în vederea promovării unei acțiuni civile împotriva terțului care a produs paguba.
 
În continuare, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea siguranţei digurilor nr. 259/2010, ”Deţinătorii de diguri de apărare împotriva inundaţiilor, cu orice titlu, denumiţi în continuare deţinători, sunt direct responsabili de realizarea şi de menţinerea siguranţei în exploatare a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei legi.” Potrivit art. 2 alin. (4) din același act normativ, ”Digurile de apărare împotriva inundaţiilor existente, pentru care nu există sau nu este cunoscut un deţinător, se preiau, în condiţiile legii, de către autoritatea publică locală pe teritoriul căreia se găsesc acestea, la solicitarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.”
 
Aplicând aceste două texte de lege în cazul de față, prin prisma textelor de lege evocate anterior, instanța reține că digul submers de care s-a lovit ambarcațiunea deținută de reclamantă, aflat între digurile care delimitează plaja Modern de plaja Zoom Beach, aparține pârâtei, dat fiind că, pe de-o parte, pârâta are responsabilitatea construirii și îngrijirii digurilor aflate în apele teritoriale maritime, iar, pe de altă parte, potrivit susținerilor pârâtei, digul este vechi, construit anterior anului 1990 și a devenit submers pin scufundare naturală, ceea ce conduce la concluzia rezonabilă că deținătorul digului fie nu există, fie nu este cunoscut. De altfel, deși pârâta a susținut că digul nu îi aparține, nu a putut indica proprietarul digului.
 
De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea siguranţei digurilor nr. 259/2010, responsabilitatea semnalizării digurilor revine deținătorilor, în cazul de față această responsabilitate revenind pârâtei.
 
În ceea ce priveşte prejudiciul, din procesul-verbal de cercetare administrativă nr. 1916450 din data de 13.03.2020 (f. 11-14) reiese că acesta constă în avarierea elicei interioare a sistemului de propulsie aparţinând ambarcaţiunii MAI 4406. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat despăgubiri pentru prejudiciul material produs, constând în costul de reparare a elicei, depunând la dosar oferta de preţ nr. 23 din 05.03.2020, în cuantum de 10.617,64 lei fără TVA. Pârâta nu a contestat în niciun fel prejudiciul pretins.
 
 
 Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Justiție Constanța Ostrovit SA încearcă să recupereze peste 10.000 de sticle indisponibilizate de către Ministerul Agriculturii