Lucrări la Varianta Constanța Despăgubiri de 680.000 de lei din cauza unui drum care nu există în teren. A fost întocmită expertiza
Lucrări la Varianta Constanța: Despăgubiri de 680.000 de lei din cauza unui drum care nu există în teren.
05 Nov, 2020 00:00
ZIUA de Constanta
2254
Marime text
- Dosarul urmează să fie redeschis la Curtea de Apel București în ziua respectivă, de la ora 10.30, de către judecătorii Completului 16R.
- Tribunalul București a decis să oblige „Statul Român prin CNAIR la plata sumei de 683.729 de lei către reclamantă, cu titlu de despăgubiri civile“.
- Expertul care a întocmit expertiza anterioară a arătat că „nu există DE 851 (n.r. - drumul de exploatare) între terenul reclamantei şi monumentul istoric Valul lui Traian şi nici în teren nu există acest drum“.
În acest sens, dosarul urmează să fie redeschis la Curtea de Apel București în ziua respectivă, de la ora 10.30, de către judecătorii Completului 16R.
Amintim că în acest dosar, s-a decis, în instanța de apel (la Tribunalul București), despăgubirea reclamantei, Anamaria P., cu o sumă de peste 680.000 de lei, după ce judecătorii bucureșteni au ajuns la concluzia că aceasta nu mai avea acces la proprietatea care îi rămăsese în urma exproprierii.
Așa cum arătam în edițiile anterioare, cazul a fost înregistrat iniţial pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, însă instanța de apel, mai precis Tribunalul din Capitală, a fost cea care a decis să oblige „Statul Român prin CNAIR la plata sumei de 683.729 de lei către reclamantă, cu titlu de despăgubiri civile“.
Suma reprezintă „contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului în perioada 19.05.2009-13.05.2012“.
Proces din 2012
Astfel, la data de 17 mai 2012, constănţeanca s-a plâns magistraţilor Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti de faptul că, în urma exproprierii în vederea construirii variantei ocolitoare a municipiului Constanţa, a rămas fără acces la terenul proprietate personală ce îi rămăsese. Mai exact, femeia a explicat că, în urma procesului de expropriere, din cei 38.200 de metri pătraţi pe care îi deţinea a rămas cu 10.206 mp, restul de 27.994 mp fiind expropriaţi. Totuşi, a susţinut reclamanta, nu poate ajunge la proprietatea rămasă întrucât nu există niciun drum de acces.
În raportul de expertiză dispusă anterior, la instanța de apel, document menționat în hotărârea Tribunalului București, la rândul său citată pe Jurindex, se arată că, în urma exproprierii „terenul (...) rămas în proprietatea reclamantei (...) se învecinează la nord cu monumentul istoric «Valu lui Traian», rămânând fără acces“.
Mai exact, expertul a arătat că accesul pe terenul respectiv, în vederea efectuării expertizei, s-a făcut „doar cu piciorul (neexistând altă posibilitate)“. Concluziile expertului au fost că „terenul rămas în proprietatea reclamantei după expropriere nu are niciun acces, fiind cu totul izolat, şi având caracterul unui loc înfundat şi nici nu i se poate crea acces“.
DE 851 „nu există“
Foarte interesant, prin răspunsul la obiecţiunile aduse expertizei, acelaşi expert a argumentat că „nu există DE 851 (n.r. - drumul de exploatare) între terenul reclamantei şi monumentul istoric Valul lui Traian şi nici în teren nu există acest drum“.
Totodată, expertul a mai argumentat că „dacă s-ar dori să se edifice acest drum, ar fi necesar să se ocupe tot din terenul reclamantei pentru că nu se poate distruge monumentul istoric Valul lui Traian şi nici muta iar acest drum nu se învecinează în niciun punct cu suprafaţa de teren rămasă în proprietatea reclamantei după expropriere şi nu se învecina nici înainte de expropriere“.
În plus, legat de drumul de exploatare menţionat de expert, este de spus că, potrivit documentelor depuse la dosarul cauzei şi expertizelor efectuate în teren în cadrul desfăşurării acestui proces, s-a stabilit că acesta nu există în realitate. Iar aceasta, în contextul în care drumul de exploatare fusese propus ca soluţie pentru accesul la terenul rămas reclamantei în urma exproprierii.
„Drumul există doar virtual“
În hotărârea Tribunalului București se arată legat de calea de acces că „nu poate fi realizată deoarece intimatul-pârât (n.r. CNADNR – CNAIR SA) nu şi-a îndeplinit obligaţia de a amenaja acest drum de acces (...), iar drumul de exploatare indicat de dânsa există doar virtual în documentaţia cadastrală invocată de CNAIR şi nu în realitate, nefiind identificat în teren de către experţii judiciari topografi desemnaţi în cauză în expertizele efectuate în primă instanţă şi în apel“.
În aceste condiții, Tribunalul a decis despăgubirea constănțencei, însă autoritățile s-au arătat nemulțumite de această hotărâre, astfel că au atacat-o la Curtea de Apel București.
În acest context, rămâne de văzut dacă decizia Tribunalului București de a acorda despăgubirile respective va rămâne neschimbată la Curtea de Apel.
Citește și:
Drum existent doar pe hârtie?:
Constănţeancă despăgubită cu peste 680.000 de lei, în urma exproprierii pentru varianta Constanţei
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii