Motivarea deciziei în Dosarul Retrocedărilor din Constanţa Prezentarea modului de operare B (II). Terenul fostului parc al Pionierilor (document)

Cotidianul ZIUA de Constanţa continuă prezentarea celor şase moduri de operare reţinute de Corina Cornelia Dăescu, judecător al Curţii de Apel Bucureşti, în motivarea deciziei în Dosarul Retrocedărilor din Constanţa. În prezenta cauză, aproximativ 40 de inculpaţi au fost deferiţi Justiţiei în legătură cu presupusa restituire şi atribuire aparent nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

Corina Cornelia Dăescu a dispus 38 de achitări şi nouă condamnări, cea mai mare pedeapsă aplicată în acest dosar fiindu-i dată lui Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa - patru ani de închisoare cu suspendare.

Potrivit motivării, în rechizitoriu s-au reţinut şase moduri de operare, modul A şi prima parte a modului B fiind prezentate în ediţiile anterioare.

Cum a fost „tranşat“ Dosarul Retrocedărilor din Constanţa! Prezentarea modului de operare A. Terenurile din zona Km 4-5, dereaua fostei comune Anadalchioi (document)

Motivarea deciziei în Dosarul Retrocedărilor din Constanţa Prezentarea modului de operare B (I). Cazul parcului şi al lacului Tăbăcărie (document)

Modul de operare B face referire la „soluţionarea notificărilor, cu încălcarea termenului de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 10/2001, prin respingerea în totalitate, pentru restituirea în natură, şi atribuirea de terenuri în compensare, pe alte amplasamente, în suprafeţe de două până la de patru ori mai mari decât cele revendicate, prin subevaluare, iar, consecutiv intabulării, «vânzarea» acestor terenuri către persoane interpuse, a căror complicitate a avut rolul de a asigura transmiterea proprietăţii terenurilor la persoanele predestinate. S-a arătat că acest mod de operare caracterizează atribuirile de terenuri în compensare, în cazurile de restituire notificate de învinuiţii L.L.M şi de numiţii N.G. şi N.S, prin mandatarul lor, învinuitul N.N“, conform motivării.

În continuare se arată că „în acest caz de operare s-a reţinut în sarcina inc. M.R.S., în calitate de primar şi inc. CND, DDR, RC, MI, GB, TC, în calitate de membri în Comisia de aplicarea a Legii 10/2001 că au soluţionat notificărea numitilor (...), cu încălcarea termenululi de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 10/2001, prin respingerea în totalitate, pentru restituirea în natură, şi atribuirea de terenuri în compensare, pe alte amplasamente, în suprafeţe de două până la de patru ori mai mari decât cele revendicate, prin subevaluare, iar, consecutiv intabulării, «vânzarea» de către inc. (...) Nicolae acestor terenuri către inc. Ceacîreanu Sergiu, a căror complicitate a avut rolul de a asigura transmiterea proprietăţii terenurilor la persoanele predestinate“.

„Prin notificarea înregistrată la Primăria Constanţa cu nr. (...),(...) şi (...), în calitate de moştenitori, au cerut să li se restituie averea părinţilor lor, (...) şi Ioana, un teren intravilan în suprafaţă de 48.176 mp situat în Parcul Tăbăcăriei din Constanţa. Ulterior, au depus actele privind dovada dreptului de proprietate, respectiv o copie a filei din registrul de inscripţiuni şi transcripţiuni şi un plan parcelar eliberate la data de 01.02.2002 de Arhivele Naţionale, Direcţia Jud. Constanţa. Conform copiei din registrul de inscripţiuni, la nr. 12, este înregistrat dosarul nr. 47/1921, cu data inscripţiunii, 3 ianuarie 1921, cu redarea conţinutului actului de vânzare prin care Primăria Constanţa i-a vândut lui (...) terenul în suprafaţă de 48.176 mp, delimitat şi trecut în planul de parcelare sub lotul nr.1, careul 330. Dovada calităţii de moştenitor a fost făcută cu certificatul de calitate de moştenitor nr. 26 din 24 februarie 2003. Pentru efectuarea demersurilor necesare în faţa autorităţii administrative competente, cei doi notificatori l-au mandatat pe NN, conform procurii autentificată cu nr (...)“


„Prin adresa nr.(...), serviciul GIS din cadrul Direcţiei Patrimoniu a comunicat serviciului juridic că în planul oraşului Constanţa din 1921 este consemnat lotul nr.1, în careul 330 – proprietar (...) precizând că în planul cadastral întocmit în anii 1936 - 1938 acest lot nu mai este delimitat, fiind consemnat «Teren inundabil«, în registrele de proprietăţi nu este menţionată nicio proprietate (...), iar Direcţia patrimoniu nu deţine date privind evoluţia situaţiei juridice ulterioare a imobilului şi terenul constituie domeniu public şi este ocupat de „Parcul Copiilor” (fost Parcul Pionierilor), str. Soveja şi parte din Parcul Soveja (spaţii verzi şi alei de circulaţie pietonală). Prin adresa nr. (...) s-a solicitat avizul de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa, iar Ministerul Finanţelor prin DGFP - Constanţa a comunicat în data de 02.04.2003 că sunt întrunite condiţiile de formă şi de fond prevăzute de Legea 10/2001. Prin Raport nr. (...) inc. DDR a încunoştinţat Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 că, Direcţia Patrimoniu a identificat şi evaluat imobile (terenuri) care ar putea face obiectul acordării de măsuri reparatorii prin echivalent valoric, prin adresa (...)03 au fost comunicate părţii interesate amplasamente, iar rapoartele de evaluare au fost întocmite de evaluator autorizat-SC Cadastru Consulting SRL conform comenzii nr. (...) şi recepţionate cu nr. (...) În raport au fost identificate terenurile notificate cu suprafeţe şi valori, la lit. A), iar la lit. B) 27 de terenuri propuse ca măsuri reparatorii prin echivalent valoric“, conform motivării.

Corina Cornelia Dăescu mai arată că „prin înscrisul înregistrat la Primăria Constanţa cu nr. (...), învinuitul N.N. a acceptat oferta privind terenurile propuse pentru a fi atribuite mandanţilor săi, nominalizate în adresa nr. (...)“.

„Prin Referatul nr. (...) Comisia pentru aplicarea Legii 10/2001 15.04.2003, compusă din inc. CMD, RC, MI, DDR, TC şi GB a formulat propunerea de atribuire de măsuri reparatorii în echivalent valoric, privind cele 27 de terenuri în suprafaţă totală de 188.111,08 mp, referatul fiind aprobat de inc. M.R.Ș. Prin Dispoziţia nr. (...) inc. M.R.S. a admis cererea de soluţionare a notificării prin măsuri reparatorii în echivalent, constând în atribuirea a 27 de terenuri în suprafaţă de 188.111,08 mp. Parchetul a reţinut că deşi notificarea a fost formulată pentru restituirea suprafeţei de 48.176 mp teren, evaluat la suma de 4.576.720 $, în baza actelor emise de inc., membrii în Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 şi Primar, pentru valoarea menţionată, au fost atribuite 27 de terenuri în suprafaţă totală de 188.111,08 mp, de patru ori mai mult decât s-a cerut, aspect ce s-a realizat urmare a faptului că unele terenuri au fost subevaluate de către inc. DAH, iar la data de 15.04.2003, nu există nici un raport de evaluare, toate rapoartele de evaluare, atât pentru terenul notificat, cât şi pentru cele 27 de terenuri propuse pentru atribuire au fost întocmite la data de 16.04.2003. În acest sens, în fiecare raport de evaluare s-a precizat că «evaluarea se realizează în baza Notei de Comandă nr. (...)», că «inspecţia proprietăţii a fost realizată în perioada 15.04-16.04» iar, ca dată a întocmirii raportului «16.04.2003»“.

„Se reţine că evaluarea terenurilor a fost pur formală, realizată pentru a confirma preţurile prestabilite, fiind de neacceptat că valorile stabilite sunt reale, de vreme ce sunt ulterioare, dar identice cu cele menţionate de învinuita D.D.R. în Raport, înainte de a cunoaşte rezultatul evaluării. Apărarea inc. DR cu privire la metoda de lucru folosită cu evaluatorul este susţinută de declaraţia martorei (...), dată în şedinţă din data de 12.03.2013 conform careia s-au trimis evaluatorilor adrese spre studiu, conţinut pe care îl întocmea aceasta. Concret solicita evaluatorului să facă o evaluare estimativă pentru terenurile identificate ca fiind libere şi puteau fi restituite (...) Valoarea estimativă era necesară pentru ca în final comisia, în urma notei finale de comandă, să ştie ce poate atribui. (...) Modul de lucru cu birourile de evaluatori era următorul: se făcea o adresă prin care se solicita valoarea estimativă a terenurilor deja identificate de Serviciul Patrimoniu, iar ulterior, se întocmea o notă de comandă, prin care se solicitau rapoartele de evaluare. Acest mod de lucru era utilizat pentru că nu era posibil sa se realizeze 100 de rapoarte şi sa fie folosite doar o parte dintre acestea (...), de aceea , iniţial se dădeau spre studiu terenuri în vederea evaluării, se cereau valori estimative nu pentru un dosar anume, simultan se lucra la mai multe notificări, Direcţia Patrimoniu ocupându-se cu inventarierea tuturor bunurilor proprietatea Municipiului şi nu lucra doar pentru Comisia de Lege 10/2001“.


„În apărarea formulată, răspunzând acuzaţiei parchetului că preţurile terenurilor au fost prestabilite inc. D.R. a precizat că după primirea avizului de la Prefectura Constanţa s-a dat număr la referatul Direcţiei Patrimoniu (..), Direcţie care a început să centralizeze datele necesare întocmirii raportului mai sus menţionat: 1)comanda fermă cu nr. (...) având deja valori estimative, 2) recepţia rapoartelor cu nr (...), 3) oferta făcută revendicatorului (...) cu nr. (...), iar 4) (...) a acceptat oferta făcuta cu nr. (...). Raportul Direcţiei Patrimoniu (...) a fost comunicat Comisiei de Aplicare a Legii 10/2001, după centralizarea tuturor acestor date, ca dovadă că în ele sunt precizate acestea“.

„Raportul de expertiză tehnică judiciară evaluatorie răspunzând obiectivului nr. 3 Stabilirea valorii de piaţă a terenurilor conform Standardelor internaţionale de evaluare, avându-se în vedere categoria de valoare solicitată de Legea 10/2001, respectiv „valoarea de piaţă” şi procedura de evaluare stabilită de aceiaşi lege a evaluat terenurile considerate prin actul de sesizare subevaluate (poziţiile: 1, 24 şi 25, (din Disp.835/2003) parte din faleza şi plaja Mării Negre, şi cele de la poziţiile 2, 3, 9, 11, 13, 14, 16, 17, 20, 22 şi 27 (din aceeaşi disp.), situate în (...) şi Constanţa suma de 1.821.028,05 USD., reţinând că în raportul de constatare tehnico ştiinţifică, terenurile de la poziţiile 11 şi 12 a fost identificate eronat, iar pentru determinarea valorii terenurilor de la poz 11 si 12 s-a respectat Raportul de expertiză topografică şi inspecţia efectuată“.

„La fila 73-75 din Raportul de expertiză tehnică judiciară evaluatorie se regăseşte tabelul cu valorile determinate în USD ale terenurilor ce fac obiectul cauzei, considerate subevaluate. Se observă că inc. D.A. a evaluat terenurile atribuite în compensare prin Dispoziţia nr (...) la suma de 3.758.949,99 astfel că este evident că terenurile nu au fost subevaluate. O altă acuzaţie adusă de parchet legat de acest caz de retrocedare este atribuirea în compensare a terenurilor din domeniul public al statului în suprafaţa de 20.747,93 mp de faleză şi plajă: terenul în suprafaţă de 18.787,12 mp, faleza în zona Eminescu, poziţia 1 din Dispoziţia nr. 835/18.04.2003, terenul în de suprafaţă de 500 mp, faleză în zona Eminescu, poziţia 24 din Dispoziţia nr. (...), terenul în suprafaţă de 1.460,81 mp, plajă în zona Pasteur, poziţia 25 din Dispoziţia nr. (...)“.

„Răspunzând obiectivului prin care se solicită „Clarificarea situaţiei terenurilor în sensul că aparţin sau nu domeniului public al Statului, dacă se suprapun peste terenurile din Domeniu Public al Statului, dacă erau în circuitul civil la momentul atribuirii şi distanţele faţă de limită cu domeniul public al statului”. Suplimentul la raportul de expertiză judiciară topografică a stabilit că terenurile din DP 835, poz. 1. 24, 25; conform actelor din dosar şi din expertiză, făceau parte la momentul atribuirii din proprietatea Municipiului Constanţa. Acestea se aflau în proprietatea, posesia şi folosinţa Municipiului Constanţa la momentul emiterii Dispoziţiilor mai sus amintite.

Terenurile din DP 835. poz. 1, 24, 25; conform actelor existente în dosar şi menţionate în expertiză, făceau parte la momentul atribuirii din Domeniul Privat în baza HCLM16/2000, ele au fost cadastrate şi intabulate (anul 2001). Aceste terenuri erau în circuitul civil conform Legii 18/1991. Legea fondului funciar şi Legii 54/1998 privitoare la circulaţia juridică a terenurilor, terenul considerat ca fiind public în raportul de constatare. din zona Pasteur DP 835. POZ (...) a avut limita semnată cu DADL în martie/2000, aici DADL s-a intabulat respectând vecinătatea semnată, intabulare definitivă în anul 2009 conform proces verbal (...) aprobat prin HCLM 307/2013“.

„De asemenea, se reţine că au fost identificate greşit în raportul de constatare DNA mai multe terenuri printre care poz. 11. DP 835/18.04.2003 (...) Poz 22, DP 835/18.04.2003 (...). Legea nr. 10 din 8 februarie 2001/ART. 1 (2) În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deţinător, cu acordul persoanei îndreptăţite, în acordare de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri băneşti”.

Comisia de aplicare a Legii 10/2001 a hotărât ca atunci când terenul nu se poate restitui în natura (aşa cum a rezultat din situaţia juridică), loc pe loc şi se acorda alte forme de despăgubire, compensarea nu se face decât în echivalenţa valorică (aşa cum precizează Legea 10/2001- lege specială), adică valoarea terenului notificat să fie egala cu valoarea terenului care se atribuie în compensare, astfel că notificatorul poate primi un teren cu o suprafaţă mai mare decât terenul notificat, dar într-o zona mai defavorabilă, sau un teren mai mic într-o zona mai bună.

Atribuirea în compensare nu se face în funcţie de suprafaţa, metru pe metru, ci în funcţie de valoarea de piaţă a bunului notificat. Având în vedere că prin Raportul de expertiză judiciara topografică şi prin Raportul de expertiză tehnica judiciară evaluatorie s-a stabilit ca terenurile ce au făcut obiectul Dispoziţiilor nr. (...) (cazul de retrocedare L.L.) şi terenurile ce au facut obiectul Dispoziţiei (...) (cazul (...)) nu au facut parte din domeniul public al statului la momentul atribuirii în compensare şi nici nu au fost subevaluate, apreciem că modul în care Comisia de aplicare a legii 10/2001 şi Primarul au soluţionat cererea de retrocedare formulată de inc. LL şi numiţii (...) şi (...) nu intră în sfera ilicitului penal“.

„Prin raportul de expertiză tehnică judiciară evaluatorie s-a stabilit că terenurile nu au fost subevaluate, situaţie în care activitatea desfăşurată de inc. D.A. în calitate de evaluator nu întruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals intelectual şi complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu. Curtea, în ceea ce-i priveşte pe inc. ȘAO şi (...) apreciază că în sarcina acestora nu se poate reţine săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu, întrucât aşa cum am arătat în cazul retrocedărilor Lese şi (...) nu a fost săvârşită infracţiunea de abuz în serviciu, ca atare nu se poate reţine săvârşirea complicităţii la această infracţiune. Se observă că dobândirea terenurilor a avut loc după emiterea dispoziţiei de primar care se pretinde că ar fi produs, practic, efectele nelegale de deposedare, de vătămare a instituţiilor publice ca urmare a ieşirii din patrimoniu a acelor terenuri, deci ulterioare datei în care a fost emis actul pretins abuziv.

Nu în ultimul rând, există nici o probă care să contureze existenţa unei înţelegeri între inc SAO şi (...) şi membrii Comisiei de Aplicare a Legii 10 sau Primarul înainte sau în timpul soluţionării notificărilor care să fi avut ca scop deposedarea statului sau a instituţiilor publice de acele terenuri, şi să poată fi asimilată unui act de complicitate“, conform motivării.

În secţiunea „Documente“ puteţi vizualiza motivarea la care facem referire în articol.